86 matches
-
se vor mai simți umilite soțiile licențiate că soțul lor e numai bacalaureat. Adevărata intelectuală creează în jurul ei familia, în care raportul dintre soți, ca și cel dintre părinți și copii, nu e dictat nici de interese materiale, nici de ambițiuni sociale și nici de subiectivitate capricioasă. Ea creează familia ca entitate spirituală. Pe ea nu o preocupă situația ei în familie, nici interesul ei personal, ci interesul obiectiv al comunității familiale. De aceea, întâlnim printre adevăratele intelectuale femei ce nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în guvernul său pentru ca proclamarea și serbarea încoronării să se facă sub un guvern care să nu fie numai al unui singur partid. Lahovary, înțelegând importanța politică a actului, era foarte dispus să primească, însă intrigile din partidul său și ambițiunile celor cari ar fi voit să fie ei miniștri, zădărniciră încercarea. Regele Carol sfătui pe Brătianu ca să ajungă la o astfel de realizare, dar interesele de partid hotărâră într-alt fel. În fine, cel din urmă succes al lui Brătianu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ca lege de bază în societate -, nu este respectată, atunci cum putem vorbi de libertatea deplină a presei din România? Motto: „Ciocoiul este, totdeauna și în orice țară, un om venal, ipocrit, laș, orgolios, brutal până la barbarie, dotat cu o ambițiune nemărginită. [...] El nu se pronunță definitiv pentru nici o doctrină politică, nu se face adept credincios al nici unui partid, nu doară că are spiritul drept și nepărtinitor, ci să poată exploata deodată toate doctrinele și partidele în folosul său. [...] Amorul de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care să vrăjmășască oamenii, nu era acea goană de slujbe ca astăzi, acea luptă apriga pentru existență care ne seacă puterile fără vreme, căci lume era puțină și existența ușoară. Fiecare în sfera lui trăia viața ticnită, nefrământată de mari ambițiuni și ajungea sănătos la bătrânețe adânci. Aceasta a fost impresiunea mea din cele auzite de la părinți, din cele simțite și văzute de mine însumi în Fălticeni în timpul copilăriei mele și acea stare de dulce liniște ce învăluia odinioară orașul, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-mi arunce mere în tribunal, când m-am înfățoșat spre a mă așeza pe scaunul de judecător. N-au făcut-o numai din considerațiune cătră bătrânul meu tată, care le inspira oarecare respect. Văzând așa, m-am simțit îmboldit de ambițiunea de a dovedi că merit situațiunea ce mi s-a dat. M-am pus cu hărnicie strașnică pe lucru, am cetit și răscetit din scoarță în scoarță codul Calimah, Regulamentul Organic, Cap. VIII și Sobornicescul Hrisov și, în câteva luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mei mulțime de răniți care se zvârcoleau de durere, mulțime de morți din trupul cărora gâlgâia încă sângele cald, mulțime de bucăți de creieri și sfărâmături de cranii împrăștiete pe pavè102, și toate aceste... pentru ce?... Pentru că un om în ambițiunea lui inconscientă, amețit de lingușitorii și exploatatorii ce scontau deja viitoarea lui Domnie, crezu momentul oportun să urce treptele tronului lui Ștefan cel Mare cu prețul dezbinărei țărilor surori și a vieței atâtor oameni duși în eroare, care au lăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
într-o "simplă convorbire de idei" lui E. Lovinescu - cel care de la început socotise că G. Călinescu nu era indicat a scrie o Istorie a literaturii. Rândurile din E. Lovinescu ("Dl. Călinescu este un anxios, un susceptibil, stăpânit de mari ambițiuni, un spirit bănuitor, tenebros și extrem de combinativ, cu o lamentabilă instabilitate de caracter...") sunt calificate de curată delațiune. De o ghilotină are parte Perpessicius, tratat ca denigrator al Enigmei Otiliei, când îl refuzase, ca personaj verosimil, pe Stănică Rațiu. Inimiciția
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
nu de român ca individ”. Pentru asemenea „indivizi”, Cipariu manifestă disprețul și indiferența ce trebuie să le ai pentru cantitățile neglijabile: „că dacă au fost împrejurări când câte un biet român, au de foame, au de golătate, au de oarecare ambițiune, au de vreun alt calcul s-au depărtat de trupina națiunii sale și s-a inochiat ca un oliv domestic în oliv sălbatic, asta s-a putut întâmpla, poate că se va mai întâmpla și poate că chiar în zilele
150 de ani de la întemeierea Astrei (1861) - Cuvântările lui Timotei Cipariu la Adunările Astrei by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5364_a_6689]
-
aceluiași tip, pentru care Daudet a inventat neologismul de "strugglerforlifer". Ceea ce caracterizează pe un "strugglerforlifer" este lipsa totală de scrupule și simț moral, unită cu o inteligență superioară și o voință de fier, puse în serviciul poftelor neînfrînate, în serviciul ambițiunii, setei de putere sau al sensualității. și un cinism, un cinism turbat! Te îngrozești la gîndul că aseme-nea tipuri se pot înmulți și căpăta un rol însemnat în viața socială. Însă din personajele literare menționate unul e criminal scăpat din
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
Iași, Șaraga, 1887), două virgule apar între verbul regent și completiva directă sau indirectă (prepozițională): "Deci, când știm, că critica este cel mai puternic mijloc de educațiune literară, să ne mai mirăm oare, că scriitorii noștri au în general o ambițiune needucată?" (p. VII). O explicație a diferențelor din trecut apare la I. Manliu, Povățuitorul studiului limbii române în clasele primare (București, Socec, 1896), o carte în care sînt foarte multe pagini despre punctuațiune sau interpuncțiune: "Noi, Românii, scriem unii după
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
de copilărești vanități”, iar critica lui e „plină de rezerve mintale și de prudențe tactice”, Ralea îl acuză de „eclectism, utilizând toate metodele posibile”, Lovinescu îi găsește „o lamentabilă instabilitate de caracter” și îl consideră „un susceptibil stăpânit de mari ambițiuni” etc.). Schimbarea foarte rapidă de atitudine, de judecată, noua sa poziționare într-o lume care se prăbușea și opțiunea pentru puterea politică în curs de instalare după ce, înainte, își arătase dezinteresul pentru lumea politică în general, toate reflectate direct în
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
pagină a romanului. "într-o dimineață din luna octombrie, anul 1814, un june de 22 de ani, scurt la statură, cu față oacheșă, ochi negri plini de viclenie, un nas drept și cu vîrful cam ridicat în sus, ce indică ambițiunea și mîndria grosolană, îmbrăcat cu un anteriu de șamalagea rupt în spate, cu caravani de pînză de casă văpsiți cafeniu; încins cu o bucată de pînză cu marginile cusute în gherghef; cu picioarele goale băgate în niște iminei de saftian
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
desigur cel mai rău ales. Câte ademeniri nu s-ar putea răspândi într-o țară nenorocită și săracă daca o influență vecină ar voi să le semene? În preziua sau în timpul unui război alegeri de Constituantă ar însemna încolțirea tuturor ambițiunilor și trezirea acută a tuturor durerilor și nemulțumirilor. N-avem nevoie a adăuga că s-ar afla pururea cineva care să se folosească de ele și că speranța și interesul sunt acei sofiști admirabili, acei samsari intelectuali cari lesne conving
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
O lege electorală clară și precisă etc. Mă dispensez de a vă înșira motivele acestor condițiuni și a altora, cari ar fi trebuit să fie corolarul garanțiilor fundamentale. Când în 1917 și 1918 prin forța împrejurărilor și neîmpins de nici o ambițiune personală am fost silit să mă ocup de prepararea Unirei noastre a trebuit să văd vârful urechilor lor (ale politicienilor din Vechiul Regat, n. H. M. ). Ei nu admiteau nici măcar termenul "unire". Baza anexărei după dînșii trebuia să fie sacrificiul adus
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
rece", căci nu știu cum să-mi închei scrisoarea. [... ] Veronica Micle {EminescuOpXVI 629} [VERONICA MICLE] august 1881 Domnul meu, Ai indulgența și mă citește, căci ceea ce fac eu nu numai că e de râs pentru veacul nostru, dar e ceva pe care ambițiune mai puternică decât a mea desigur că o condamnează; am râs și cu de stări ca ale mele; dar, ce vrei, sunt prea sinceră pentru a nu le mărturisi: îmi ești încă drag și atât timp câtă vreme vei fi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
scrise pentru ei; căci sunt unii din ei cari râd ei singuri, numai [a] aduce la râs o turmă de spectatori simpli, deși ar fi de respectat în piesă o necesară esplicare a situațiunii. Asta-i scandalos și dovedește o ambițiune mizerabilă din partea nebunului care-o face". Cu cuvintele astea condamnă poetul orce reprezintațiune ce tinde numai la o simplă (caraghiozlîc) (Spassmacherei), care-și defige de țintă râsul mulțimei și-i sacrifică reprezintarea caracterelor. Mintea cea pătrunzătoare a lui Iarno în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ne-o releveze preparativ, până ce espresiunea vie a cuvântului o și confirmă. În scena citată din Macbeth jocul mut are să ne-arate cum puterea reagenței (Gegenhalt) morale pe care Macbeth a adunat-o în sufletul său contra puterilor întunecoase ale ambițiunii sucumbă în lupta ei. Această conștiință morală, cucerită pas cu pas de superioritate (Uberlegenheit) Lady Macbeth reprezentatorul are să ne-o sensibilizeze în stadiile singulare a sucumbărei sale. Fiece vorbire a lui Macbeth e oarecum o catastrofă pe care o trăiește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Păpușică“ a trecut în partidul liberal și a reintrat în armată, primind și un grad mai mare. Este cunoscut că cei mai mulți dintre intimii prințului Grigore Sturdza au fost cumpărați de guvern. Așa s-a întâmplat că acest partid, datorit numai ambițiunii lui Beizade Grigore, a dispărut în 24 de ore. în timpul acesta două evenimente însemnate se produc; cel dintâi este constituirea partidului liberal sub șefia lui Gheorghe Vernescu, cel d-al doilea este un articol pe care Titu Maiorescu îl publică
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ca să împingă țara, sau cel puțin partidul conservator, în sfera de acțiune a politicii franco-ruse; el inspira campaniile ziarului l’Indépendance Roumaine. Unele cercuri - mai ales cercurile liberale - atribuiau prințului Bibescu vederi și mai departe, se insinua că prințul are ambițiunea să reia tronul tatălui său, ajutat de Rusia. Ministru al Rusiei la București erea atunci Hitrovo, activ și periculos agent panslavist care împănase țara cu spioni ruși, vânzători de icoane și jugănari, iar acțiunea lor se întindea în toată Peninsula
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ei, vorbea, scria, citea, cânta și petrecea franțuzește. O greșală de limba franceză în această societate era discalificarea și ridicolul pentru vecinicie. O greșală de limba română, o delicioasă glumă. Dar înalta societate este miloasă, aceste femei fără simț și ambițiune națională condescind să vină în ajutorul „des pauvres acteurs roumains“, cu ofranda lor generoasă. O reprezentație de gală fu pusă sub patronajul înaltei societăți, biletele se vând în „societate“ cu prețuri urcate, toți snobii se bat după bilete, fiindcă toată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
un teritoriu dobândit din nou. În ceea ce privește libera navigațiune a Dunării, d. plenipotențiar al Rusiei va prezenta oarecari explicațiuni cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților teritoriului a căruia posesiune ar fi putut să constituie o amenințare sau cel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
vedea silințele, prin care ea și-a manifestat individualitatea, răsplătite cu o adevărată binefacere a Europei; această binefacere ar fi garanția reală a neutralității sale, care ar pune-o în pozițiune de a dovedi Europei că ea n-are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoarea credincioasă a libertății Dunării la gurele ei, și totdeodată de a se aplica la îmbunătățirea instituțiunilor și la dezvoltarea mijloacelor ei materiale. Acestea sunt, d-lor plenipotențiari, expuse pe scurt, dorințele unui mic stat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul pe când s-au iscat neînțelegerile parțiale, cari aveau să ajungă la un război între Turcia și Rusia, România, păzindu-și cu credință datoriele sale, stete cu totul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
continua glasul, cum un adevăr pe cellalt, instalând un moment pe secol L'hymne des coeurs spirituels. A patra etapă o numești (neinspirat? răutăcios?) șa-ra-dis-tă! Ceart-o cum vrei... O poezie cu obiect (știi că șarada are unul) mi-ar înșela ambițiunea. O poezie cu obiect creează necesar o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viața spiritului. Eu voi continua cu fiecare bucată să propun existențe substanțial indefinite: ocoliri temătoare în jurul câtorva cupole - restrîn-sele perfecțiuni poliedrale. Valéry și Dehmel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
naționale. Influința ideilor lui Rousseau asupra spiritului public. Tot boierii domnesc și azi cu dorința de-a răsturna Domnii, fiindcă nu este un organism soțial care să facă presiune asupră-le și să țină-n întunericul lor oarbele și copilăreștile ambițiuni personale. Regalitatea absolută impune egalitatea și prin aceea impune individului conștiința curată e o verigă din înlănțuirea societății și că n-o poate părăsi voluntar fără de-a-și pune-n pericol esistența. [CEA MAI REA ARISTOCRAȚIE] 2270 Aristocrația domnitoare în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]