86 matches
-
caracteristice profilului publicației, sunt ale unui om plăcut, blajin, de lume. În nuvele el se fixează asupra cadrului local, alegându-și personajele din mediile satului și orașului ardelean. Conflictele sunt însă schematice, maniheiste, apăsat moralizatoare (Animă pentru animă, Amor și ambițiune, Colibă și palat). În unele narațiuni se insistă asupra obiceiurilor, datinilor, elementelor de literatură populară (Pricoliciul, Marți seara). Prozatorul are gustul observației bonome, oarecare vervă ironică și autoironică, găsește când și când tonul, cuvântul simplu, firesc (O călătorie la nuntă
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
-se la importanța covârșitoare a Dunării în procesul de dezvoltare a statului român, a cerut de la tribuna congresului ca gurile fluviului să aparțină în continuare adevăratului lor posesor, poporul român, dând în același timp asigurări că "România nu are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoare credincioasă a libertății Dunării la gurile ei și totodată de a se putea opri asupra îmbunătățirii instituțiunilor și la dezvoltarea mijloacelor ei materiale"20. Cuvântarea sa a fost urmată de aceea a primului ministru
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
să se complice cu depistarea surselor, fie că le-au considerat drept (unul chiar e) pseudocitate 2). Primul dintre ele apare în următorul context: „Ca acei autori de povești, el [călugărul-poet - n. m.] se gîndea, prin umbrele zidurilor, la frumoasele ambițiuni de a ajunge bogat... «Cetate de vînzare, ce cumpărător îți lipsește...»” De unde e această frază, care leagă ideea de bogăție de cea de corupție? Este (și asta-mi confirmă, încă o dată, punctul de vedere că studiul anumitor materii în liceu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în textul lui Radu Rosetti, cu scopul de a actualiza originalul sub aspect lingvistic, la 100 de ani după prima publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere, trebuințe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ochii asupra delapidărilor, asupra samavolniciilor și asupra tuturor actelor lui de o adâncă imoralitate. Ca preț al slugărniciei sale, fu lăsat să facă ce voia până când indignarea generală, mult timp comprimată, făcu explozie. Domnul Țării Românești, bărbat neinteresat și fără ambițiuni, arătă mai puțin devotament către Rusia și fu de atunci înfățoșat de ea ca un domn nemernic și incapabil să ocârmuiască. Sub acest pretext, (Rusia) a voit să se-amestece în toate actele administrației lui, să influențeze niște hotărâri ale
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
condiții, rolul partidelor politice trebuia să se ajusteze. "Ele sunt un mijloc al progresului, dar tot ele pot deveni o piedică, o primejdie publică, [afirma C. Banu n. n.], ori de câte ori structura statului și moravurile tind să le preschimbe în sindicate de ambițiuni și de interese personale". De aceea, lupta pentru triumful adevăratei concepții de partid, exprimată cu precizie era, în concepția lui, soluția necesară, opusă ideii de suprimare a partidelor, care începea să fie vehiculată în mediul politic românesc. Ideea este reluată
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
samă de oameni împărtășesc aceleași convingeri în fața chestiunilor fundamentale de stat. Ele sunt un mijloc al progresului, dar tot ele pot deveni o piedică, o primejdie publică, chiar, ori de câte ori structura statului și moravurile tind să le preschimbe în sindicate de ambițiuni și de interese personale. A lupta, deci, nu pentru suprimarea partidelor, ci pentru triumful adevăratei concepții de partid, așa cum democrațiile sănătoase au cunoscut-o și aplicat-o, iată ceea ce conștient ori inconștint reclamă toate clasele sociale [...]". ("Mișcarea", nr. 111, 7
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la exemple din opera unor autorități în materie: filosofi, istorici, economiști, matematicieni, naturaliști sunt citați în corpul articolelor, în funcție de problematica și ideile susținute: "Politica practică recomandată de Machiavelli pentru a parveni și a se susține, politica operării cu apetituri și ambițiuni și arată urmările netăgăduite, urmări de cari oricine care are cât de puțin sentiment de om de stat trebuie să se înspăimânte. Nu numai arta de-a mânui oamenii înseamnă a fi om politic. Arta de a-i mânui este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ar continua glasul, cum un adevăr pe celalt, instalînd un moment pe secol L'hymne des coeurs spirituels". Denumirea celei de a patra etape o respinge cu totul, pentru că o poezie cu obiect, ca în șaradă, i-ar fi înșelat ambițiunea. "O poezie cu obiect creează necesar o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viața spiritului. Eu voi continua cu fiecare bucată să propun existențe substanțial indefinite: ocoliri temătoare in jurul cîtorva cupole - restrînsele perfecțiuni poliedrale". Asistăm la
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Barbu îi opune o lirica care să propună "existente substanțial indefinite: ocoliri temătoare în jurul câtorva cupole - restrânsele perfecțiuni poliedrale"8. Într-o altă împrejurare, poetul român apreciază că o "poezie cu obiect (știi că șarada are unul) mi-ar înșela ambițiunea. O poezie cu obiect creează necesar o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viață spiritului"9. Ion Barbu refuză, așadar, subiectivizarea actului de creație - bardul, în viziunea sa, trebuie să bea din apa râului Lethe, să uite
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în guvernul său pentru ca proclamarea și serbarea încoronării să se facă sub un guvern care să nu fie numai al unui singur partid. Lahovary, înțelegând importanța politică a actului, era foarte dispus să primească, însă intrigile din partidul său și ambițiunile celor cari ar fi voit să fie ei miniștri, zădărniciră încercarea. Regele Carol sfătui pe Brătianu ca să ajungă la o astfel de realizare, dar interesele de partid hotărâră într-alt fel. În fine, cel din urmă succes al lui Brătianu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Păpușică“ a trecut în partidul liberal și a reintrat în armată, primind și un grad mai mare. Este cunoscut că cei mai mulți dintre intimii prințului Grigore Sturdza au fost cumpărați de guvern. Așa s-a întâmplat că acest partid, datorit numai ambițiunii lui Beizade Grigore, a dispărut în 24 de ore. în timpul acesta două evenimente însemnate se produc; cel dintâi este constituirea partidului liberal sub șefia lui Gheorghe Vernescu, cel d-al doilea este un articol pe care Titu Maiorescu îl publică
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca să împingă țara, sau cel puțin partidul conservator, în sfera de acțiune a politicii franco-ruse; el inspira campaniile ziarului l’Indépendance Roumaine. Unele cercuri - mai ales cercurile liberale - atribuiau prințului Bibescu vederi și mai departe, se insinua că prințul are ambițiunea să reia tronul tatălui său, ajutat de Rusia. Ministru al Rusiei la București erea atunci Hitrovo, activ și periculos agent panslavist care împănase țara cu spioni ruși, vânzători de icoane și jugănari, iar acțiunea lor se întindea în toată Peninsula
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ei, vorbea, scria, citea, cânta și petrecea franțuzește. O greșală de limba franceză în această societate era discalificarea și ridicolul pentru vecinicie. O greșală de limba română, o delicioasă glumă. Dar înalta societate este miloasă, aceste femei fără simț și ambițiune națională condescind să vină în ajutorul „des pauvres acteurs roumains“, cu ofranda lor generoasă. O reprezentație de gală fu pusă sub patronajul înaltei societăți, biletele se vând în „societate“ cu prețuri urcate, toți snobii se bat după bilete, fiindcă toată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un teritoriu dobândit din nou. În ceea ce privește libera navigațiune a Dunării, d. plenipotențiar al Rusiei va prezenta oarecari explicațiuni cari i se par îndestulătoare, spre a satisface pe lordul Beaconsfield. Rusia ar fi putut privi cestiunea Basarabiei ca o cestiune de ambițiune și de interes sau ca o cestiune de onoare. Rusia a voit să o reducă la o cestiune de onoare și pentru aceea nu cere înapoierea părților teritoriului a căruia posesiune ar fi putut să constituie o amenințare sau cel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vedea silințele, prin care ea și-a manifestat individualitatea, răsplătite cu o adevărată binefacere a Europei; această binefacere ar fi garanția reală a neutralității sale, care ar pune-o în pozițiune de a dovedi Europei că ea n-are altă ambițiune decât aceea de a fi păzitoarea credincioasă a libertății Dunării la gurele ei, și totdeodată de a se aplica la îmbunătățirea instituțiunilor și la dezvoltarea mijloacelor ei materiale. Acestea sunt, d-lor plenipotențiari, expuse pe scurt, dorințele unui mic stat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul pe când s-au iscat neînțelegerile parțiale, cari aveau să ajungă la un război între Turcia și Rusia, România, păzindu-și cu credință datoriele sale, stete cu totul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
director Th. Nastasi, secțiune a Teatrului Național din Cernăuți. În anii 1929-1930 revista apare la fiecare premieră cu subtitlul Revistă program administrată și redactată de Teatrul Național din Cernăuți, iar în Program citim: „Liberi de orice angajament, navem de satisfăcut ambițiuni sau de apărat vreun anumit curent de idei... Ne vom strădui să croim o cale mai netedă culturii românești.” Au mai colaborat: Cristofor Vitencu, Otilia Cazimir, Eugen Liteanu, N. Roșca, Mircea Streinul, Radu Boureanu, G.M. Zamfirescu. * Spectatorul, Cernăuți, 1927, o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care să vrăjmășască oamenii, nu era acea goană de slujbe ca astăzi, acea luptă apriga pentru existență care ne seacă puterile fără vreme, căci lume era puțină și existența ușoară. Fiecare în sfera lui trăia viața ticnită, nefrământată de mari ambițiuni și ajungea sănătos la bătrânețe adânci. Aceasta a fost impresiunea mea din cele auzite de la părinți, din cele simțite și văzute de mine însumi în Fălticeni în timpul copilăriei mele și acea stare de dulce liniște ce învăluia odinioară orașul, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-mi arunce mere în tribunal, când m-am înfățoșat spre a mă așeza pe scaunul de judecător. N-au făcut-o numai din considerațiune cătră bătrânul meu tată, care le inspira oarecare respect. Văzând așa, m-am simțit îmboldit de ambițiunea de a dovedi că merit situațiunea ce mi s-a dat. M-am pus cu hărnicie strașnică pe lucru, am cetit și răscetit din scoarță în scoarță codul Calimah, Regulamentul Organic, Cap. VIII și Sobornicescul Hrisov și, în câteva luni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mei mulțime de răniți care se zvârcoleau de durere, mulțime de morți din trupul cărora gâlgâia încă sângele cald, mulțime de bucăți de creieri și sfărâmături de cranii împrăștiete pe pavè102, și toate aceste... pentru ce?... Pentru că un om în ambițiunea lui inconscientă, amețit de lingușitorii și exploatatorii ce scontau deja viitoarea lui Domnie, crezu momentul oportun să urce treptele tronului lui Ștefan cel Mare cu prețul dezbinărei țărilor surori și a vieței atâtor oameni duși în eroare, care au lăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
smeadă și prelungă, palid sub părul lui negru și dat pe spate, cu ochii galeși, cravată lavalieră la gât - și În bătaia tuturor vânturilor... ...Prin 1908, În toiul avatarelor unei existențe Încă boeme, dar, lucru curios, preocupat totuși de o ambițiune unică: aceea ca să-mi trec neapărat toate clasele liceului, dar În par ti cular, adică cu un minimum de școlaritate - și asta nu la gândul vreunei viitoare cariere În viață, ci dintr-o simplă prejudecată sau conformism de natură mic-burgheză
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de tipografie, În tovărășia plăcută a câtorva oameni de gândire și de condei, m-am găsit, prin 1919, cel mai aferat și mai aplicat spre realizări de ordin, oricum, mai Îngust decât ale prietenilor mei de pe atunci, cu vocații, ambițiuni sau veleități altfel afirmate și mai cu spor, pentru persoana lor, realizate. Emanoil Bucuța, Nae lonescu, Virgil Madgearu, Dim. Gusti, Ion Răducanu și Încă alții erau și ei Înhămați la acea Întreprindere de amatori cu pretenții de realizatori (s-ar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-se războiul nostru În felul cunoscut, după pacea strâmbă de la Buftea, ne-am Întors cu toții, nedu meriți, În Bucureștiul ocupației nemțești din vara lui 1918, zeloși fie care după rosturi noi, parcă altele decât cele avute - dar mai ales cu ambițiuni adânc reformatoare pentru biata țară și pentru viitoarele generații. Printre acești reformatori trebuie să amintesc aci - ca pe un pescuitor dibaci din acele vremuri cu apele atât de tulburi - pe M.B., fost șef de cabinet al lui Ionel Brătianu și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
că ceea ce am construit pentru un motiv sau altul, din șubredul material al amintirilor mele, constituie un lucru destul de mediocru. Un lucru care nu va satisface (o simt bine) așteptările celor care-l vor cerceta, după cum n-a satisfăcut nici ambițiunea și speranțele mele proprii. Aici, dator sunt să mă opresc puțin. Nu pentru a atinge cauzele de imperfecțiune datorite lipsei mele de artă, de gust, de îndemânare, de pricepere... Lucrurile acestea au încetat de a mai sta în sfera judecății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]