99 matches
-
și subțiri, strecurînd cu trei petale lila iluzia că-i încă bine, da, e normal, învăluitor de banal... și-ți vine chiar să fredonezi sau să cînți la muzicuța cu butoane, ba nu!, la acordeon (e mai convingător manșonul ăsta ambiguu, dilatîndu-se și comprimîndu-se în toiul dorurilor grave), sau la orgă... a fost și este... Neliniștit, încercam să descriu liniștea. Nu reușeam. Luam pastile cît bolovanul (cel șlefuit de apă-n rîuri, în pîrîuri de munte, cu avînt vertical, uneori de
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
putere discreționară, Domnul Baciu se retrăgea strategic în formula "cum socotiți", care nu însemna nicidecum supunere, ci încrucișare a brațelor. Nouă, celorlați, atunci când voia să-și marcheze dezacordul sau când, pur și simplu nu voia să jignească, ne lansa un ambiguu, multiplu conotativ "ce să spui, mamă dragă...". Era, într-adevăr, mai curând matern, decât patern Dudu Baciu. Apropiații îl porecliseră "Mama Baciu", iar prin 1972, Geta Brătescu, abia întoarsă dintr-o călătorie din Italia, l-a botezat sugestiv: "Bacione". Fidelitatea
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
sau rău, pentru că inflamata publicistă nu ne spune. Când e cuprins de furie, omul mai și uită. Titluri în doi peri Redacția Observatorului cultural și-a făcut un obicei din căutarea cu tot dinadinsul a titlurilor belicoase, al căror înțeles ambiguu este contrazis chiar de conținutul articolelor în fruntea cărora sînt puse. Că acest obicei, departe de a fi o virtute, denotă a veleitate amintind de meteahna gazetăriei de scandal este un lucru pe care colegii de la Observatorul cultural trebuie să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
în zonele de altitudine ale culturii noastre naționale, în spațiile ei trainice în care trăiesc - oneste, încăpățânate și nezgomotoase - ideile și atitudinile cele mari, greu de obligat la genuflexiuni imperative" (p. 35). Pe de altă parte, fragmentul este suficient de ambiguu pentru a puta fi citit și ca un foarte subtil început de frondă. Primele semne ale scriitorului Daniel Vighi pe care îl știm astăzi apar într-un comentariu publicat în anul 1985 în revista "Orizont" pe marginea nuvelei Calvarul, de
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
îl încânta că nu mă lăsasem amăgit de subtilitățile ori șiretlicurile (de mare clasă) ale lui Gide și că, nu fără admirație și respect, dar nici supunându-mă imperativelor modei, dezvăluisem adevărata poziție culturală și socială și limitele imensului său ambiguu talent."3 În 1913 Oscar Steinhardt este numit, prin decret regal, membru al ordinului "Coroana României" în grad de cavaler. Documentul care atestă numirea este de maximă importanță, printre altele și pentru că poartă semnătura lui Titu Maiorescu 4. Tot în
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
Marcel Prévost, care au revenit asupra opiniilor antisemite din texte de tinerețe. Cel mai talentat dintre ei, Bloy, efectuează o întoarcere de 180 de grade, pentru a da uimitorul Le salut par les Juifs (Mîntuirea prin evrei). Totuși, atît de ambiguul Morand nu poate fi judecat numai după antisemitismul afișat în jurnal, în corespondența cu prietenul său Jacques Chardonne sau în texte de ficțiune. Din tinerețe a frecventat evrei, în anii '40 și-a folosit influența pentru a salva oameni amenințați
De ce Morand? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6537_a_7862]
-
bogată bibliografie etc. E o carte experiment, un hipertext de tip virtual, condensat într-o formă tradițională, de carte-obiect, cu ilustrații retro, elegantă punere în pagină și frumoasă copertă. Scrisoarea e în sine un tip de text fascinant, hibrid și ambiguu, oscilând între spațiul privat și cel public, între limbajul familiar și intim și cel solemn și ceremonios. Iar scrisoarea de dragoste adâncește cel mai mult tensiunile genului (asociind colecția de clișee cu emoția spontaneității). Modelele de scrisori de pe vremuri ne
Epistolar erotographic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6483_a_7808]
-
mai complexă? Răspunsul trebuie căutat în confesiunea introspectivă a ultimului narator, doctorul Jekyll însuși, analistul cel mai îndreptățit al teribilului fenomen de depersonalizare. Scrisoarea lui debutează, într-adevăr, cu descrierea opozițiilor native din interiorul personalității sale. Doctorul menționează, suficient de ambiguu, că, încă din copilărie, obișnuia "să-și ascundă plăcerile", dezvoltînd, în secret, o anumită duplicitate și, prin determinare, o dihotomie psihologică. Așa se naște o ipostază paralelă și concurentă a popularului Jekyll, misteriosul domn "Hyde" (individ "tăinuit" chiar și prin
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
de această dată, numele și menirea. Discursul Regelui Mihai, atât de altfel, stilistic vorbind, decât lemnoasa oratorie de prezidiu cu care fusesem obișnuiți la aniversări, impresionează prin demnitatea expresiei, prin conciziunea sugestivă și, în ce privește atitudinea, prin franchețe. Nimic aluziv, nimic ambiguu, nimic subînțeles în acest text care este, în multe privințe, și unul polemic. Poate întâi de toate unul polemic. "Actul de la 23 August nu este nici pe departe singurul eveniment istoric falsificat în România. Dar este, cu siguranță, cel mai
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
Dâmbovița, organizatorii o invită să părăsească stadionul! Urmează obișnuitele bocete, sudalmele la adresa organizatorilor, a Vestului lipsit de suflet (iarăși sufletul!), pumnii ridicați amenințător spre forurile internaționale, declarațiile patetice. Ion Țiriac, vulpoi bătrân, "miroase șobolanul", cum se spune, și îndrugă ceva ambiguu despre necomunicarea între țară și Australia, nevoind, în mod clar, să escaladeze scandalul. Oricât de versat ar fi în astfel de treburi încurcatre, dl. Țiriac va fi rămas, ca și noi, cu gura căscată la explicația furnizată, in extremis, de
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
E Pasăre Phoenix, renăscînd din propriu-i jăratec, gîscă devenită lebădă (mîncînd jăratec), lebădă ce cîntă înainte de a redeveni mîrțoagă, pentru ca, din nou, peste un timp nedefinit, să mănînce o tipsie cu jăratec și să îl învețe pe un alt ambiguu Făt-Frumos că, indiferent de preț, e preferabil să-și asume riscul. În românește, primele două volume din seria Harry Potter, de J.K. Rowling, Piatra filosofală și Camera secretelor, au apărut la Editura Egmont în traducerea Ionei Iepureanu.
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
a lungul timpului, în labirintul de sticlă intraseră zeci, sute de mii de oameni, cetăți întregi. Popoare. Ce se petrecuse cu atâta suflare? Se povestea că totuși, în urmă cu multe veacuri, un bătrân, aproape sfârșit, izbutise să iasă. Ceva ambiguu, neconfirmat de cronica perpetuă a cetății. Dacă unul reușise - socotind că așa au stat lucrurile -, de ce nu ar găsi calea cea bună și alții? Locuitorii cetății erau atrași de labirint cu o forță peste puterile lor. Între ispită și teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
și, în afară de acestea, o armată de liber-profesioniste care închiriau camere cu ziua în complexele de apartamente de pe marginea autostrăzii. Am ajuns la parcarea supraetajată din spatele clădirii de trafic comercial. Am străbătut etajele înclinate de ciment ale acestei clădiri povârnite și ambigui și-am parcat pe acoperișul în pantă, între mașini, într-un spațiu gol. După ce-și vârî bancnotele în poșeta argintie, femeia își coborî fața preocupată peste poala mea, desfăcându-mi expert fermoarul cu o mână. Începu să-mi frământe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
din nas și-l privi fix pentru a-i observa cu atenție expresia feței. Takamori nu-și amintea să fi auzit vreodată de Haruko Hona. Nici nu știa dacă „prietenă“ însemna iubită sau prietenă cu-adevărat. Totul era atât de ambiguu în ultima vreme. Nu exista nici măcar o singură fată de la care să se aștepte la vreun telefon în duminica aceea. — Vrei să spui... că am avut de-a face cu această Haruko Hona? Nu știu, dar... spuse ea râzând. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
privea pe Bert oglindit În geam, l-a atins cu umărul, la coborîre. L-a strigat. Încălcînd Înțelegerea cu Cryos. „Bert!“ Era fiul său și nu mai era loc de nici o convenție, Thomas semnase cîndva un act, o formalitate, ceva ambiguu, o hîrtie, acum era În fața fiului, nimeni nu avea dreptul să-i interzică să-l strîngă-n brațe, să-i vorbească, să și-l apropie. „Bert!“ Cel strigat s-a Întors mirat. Mai surprins era chiar Thomas. Dusese imediat, instinctiv, mîna
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui din oglinda băii. E un coșmar. Gândul e destul de confuz. N-a făcut vreo depar tajare între coșmarul din somn și cel de după somn. Iar felul în care gândul lui a rostit e un coșmar poate fi catalogat drept ambiguu. Așa că nici măcar lui nu îi e clar la ce anume s-a referit. Poate că gândul lui a spus cele trei cuvinte, la fel cum milioane de oameni de pe planetă o spun în fiecare zi, treji fiind. La fel cum
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
tentative, dar rezistase la toate cu stoicism. — De ce nu ? am întrebat eu lovind ușor apa lacului cu piciorul gol. Să nu-mi spui că ești gelos acum ! Poate că după o anumită vârstă nu mai poți avea decât sentimentul acesta ambiguu, ca un nor de infinite posibilități ale inimii, evaporat din toate configurațiile prezente, trecute și viitoare. în copilărie, lumea era una singură, iar eu eram una cu ea. Timpul nu exista pe atunci. După aceea s-a întâmplat ceva și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mele, Iozefina nu avea cum să moară; abia acuma începea de fapt, să trăiască. Să trăiască altfel, adică să nu mai aibă niciun secret față de mine. Acum Iozefina cu siguranță, nu avea cum să mai șovăie. Nu mai exista nimic ambiguu în ființa ei. Gestul Reliei, nobil, de a merge împreună cu mine la înmormântarea fostei mele iubite, după ce aflase aproape totul despre relațiile mele cu aceasta, în loc să conducă la disperare, avea să consolideze înfiriparea relațiilor noastre. Moartea Iozefinei însemna acum, așadar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
părăsim, coborînd În Ithaca Ulise Își dezbracă haina de aventurier și iese din constrîngere. Din toată Odiseea e singurul lucru În care cred. El face să strălucească Încrederea În acea parte din mine Însumi În care n-a pătruns nimic ambiguu. Simt nevoia să ies și să mă bucur de aproape de primăvara ce invadează puținii arbori de pe coastă; și, cum prin iubirile mele a bîntuit totdeauna și duhul munților, mă gîndesc că, poate, din pricina Carpaților, noi ne uităm la mare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
alambicat / 7 Iar coșmar... / 9 Dezamăgire / 11 Încă... / 13 Constatări... / 14 Mințim... / 15 Suspin tomnatic / 16 Reamintire / 18 Rătăcit / 19 Solitar / 20 Învălmășit / 21 Te(oretic)...vreau! / 22 Îndepărtat / 23 "Rămas bun!" / 24 II. Negru în alb / 25 Absurd de ambiguu / 27 Decor de fum / 29 Nevăzut / 30 ...de Noi / 32 Evadez! / 34 Albastru / 35 III. Inocent / 37 Ești aici / 39 Regăsit / 41 Fără sprijin / 42 Frumos și efemer / 43 Căldura iernii / 44 A divinității... / 45 I Aripi topite Pământean alambicat
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
a avut slugoii lui. Cei care au făcut mârșavul compromis. Îi cunoașteți, le știți cărțile, le știți filmele, piesele de teatru, treceți pe lângă clădirile ridicate sau pe lângă statuile înălțate de ei. Sau pentru ei“, adăugă surâzând cât putea el de ambiguu. „Ei au justificat comunismul. Deși și aici este mult de discutat. Cum este cazul chiar al romancierului nostru de care am mai amintit, maestrul Burtăncureanu. Pe cine au vrut să pedepsească printre primii când s-a primit ordin să înceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Nu mai era nevoie. Felul în care mă desfășurasem de-a lungul vieții, tot ce planificasem pe toate laturile existenței în dramatismul și absurdul ei m-au deziluzionat dar m-au și încărcat cu lumina pe care ți-o oferă ambiguul, nesiguranța, inexplicabilul intuit dar neexprimat. Eram așadar real și palpabil, semn că nimic nu scapă celui ce vrea să vadă. Asigurat că ireală era lumea în care intrasem atras de vocea lui Gustav, iar eu o dureroasă încă neîmplinită materialitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aruncă brațele în lături regizorul după ce citește referatul. Nu-mi vine să cred că femeia aceea ne-a dat un așa referat!... Ce s-a întîmplat de fapt? De ce-a ținut atît să vorbească cu dumneavoastră? Mihai răspunde ceva ambiguu. Bea, stînd în picioare, ceașca de ceai chinezesc, care i se oferă și pleacă spre hotel însoțit o bucată de drum de regizor. Avînd și referatul acesta, scenariul va fi multiplicat și dat spre lectură consiliului cinematografiei, care se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
puritate și măreție naturală cu impuritatea utilizării lui istorice. Și, ca și cum în felul acesta ai putea exorciza Umbra Răului, simți nevoia să te înstăpînești asupra locului altfel, ― prin joc ―, cu gândul secret că, prin inocență și gratuitate ludică, spațiul acesta ambiguu s-ar putea purifica. Ce lucru minunat să îți propui să faci un concurs de "cine ajunge primul sus", la capătul celor 130 de trepte de piatră care taie amfiteatrul în două, să opui derizoriul jocului gravității exaltate a fanatismului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a-i atribui un sex definitiv Îi provoca o anumită nesiguranță de sine, Însoțită de o anxietate crescîndă care, la rîndul ei, Îi agrava constipația. Mintea sa riguroasă de militar, ordonată aproape geometric, nu putea concepe un obiect atît de ambiguu. De aceea mormăia nemulțumit prin casă și, ori de cîte ori Îi ieșea În cale Boule-de neige, simțea nevoia să-i ardă un șut În burtă, pe care și-o reprima cu un mare efort de voință. O formă de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]