281 matches
-
ne-am adunat acum și-n danțul tămâierii durerilor proclete ne ardem în feștile de măști făcute scrum. Cu mâini nemântuite orbim nemărginirea și ne scăldăm desfrâul în beznele ce vin, trec seara saltimbancii clamând sperjur iubirea lascivă întrupare de ambră și pelin. Se sting încet în sunet spasmodicele vise și-n prăbușiri de cântec trec înspre asfințit, sunt iarăși saltimbancul cu masca prăfuită ce trec pe-aleea nopții cătându-mi răsărit. Leonid Iacob Poezie din volumul „Țărmuri Paralele” Referință Bibliografică: saltimbanc
SALTIMBANC de LEONID IACOB în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355552_a_356881]
-
avea o frumusețe aparte. Descendența țigănească se citea clar pe chipul ei; avea ochii mari, o gură bine conturată și un ten curat, închis... Pielea ei smeadă emana în asemenea momente un vag miros de piper, de mirodenii, ceva ca ambra. Lăcrămioara avea un păr aspru ca sârma, tuns scurt, cu o textură aproape africană. Amănunte pe care autorul nu le uită: ...pe chipul Lăcrămioarei mai dăinuiau încă vechile trăsături ale războinicilor Rajput, care își începuseră milenara lor istorie în apropierea
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
Cosma În seara zilei de 30 Martie, când l-am sunat pe Excelența Sa, domnul general maior, maestrul Viorel Cosma, ca să-l felicit cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață frumoasă și rodnică... precum viile Cotnarului care ne oferă ambra fericirii, culeasă din razele soarelui dumnezeiesc. Plăceri tainice pe care găsim și în vasta operă a celebrului muzicolog: „Istoria muzicii românești”, carte de aur pentru învățătura tuturor românilor. Domnia Sa mi-a răspuns mulțumiri, un cordial salut de prietenie, dar și
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului amintiri... laptele zorilor umple puțurile uitate ale acestei primăveri, crește o viață nouă, frunze, trunchiuri fragile, flori, gâze, heroglifa unui zgomot zace pictată în aer peste grădina mea, o lumină de ambră peste tot din care fug încet sunetele, s-au șters demult pașii fetei care-mi apărea ca o naiadă și-mi mângâia fruntea surâzând și vorbind ca un zeu, spărgând clipa-n țăndări și fermecându-mă, eram ca limpezimea ce
AMINTIRI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368958_a_370287]
-
istoria cruciatului, pe care Mărțina își știe dormdindu-și somnul cel veșnic sub lespedea mormântului din incinta. Ea nu ia în seamă frisonul fricii inexplicabile, teama care dă navală, îi intra în trup prin toți porii pielii cu mirosuri sofisticate, de ambra. Se străduiește să fie puternică, temerara și și trece cu fruntea sus pe sub frontoanele din gresii, depășește limesul defel imaginar și care a delimitat odată lumea profana de mănăstirea în care, se spune că și-ar fi găsit adăpost la
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate mândri / posomorî cu faptul că „s-a plimbat la pas“ pe unde s-au aflat mandibula lui Ion, din orizontul anului
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
eu, ești tu cel așteptat / În rana mea nevindecat, / În rana mea, tămăduit / De neiubit, de preaiubit?” Talent care își poate permite licențe pe care le preface în figură de stil. „Din el băut-au marii menestrei, / În vin de ambră scaldă-te, nu vrei?”. „Menestreii” rezolvă dificultatea rimei și în rândurile: „ca o aură ninsă / cu fulgi de scântei / țâșnită din lyrele / atâtor sfinți menestrei” - care încheie o poezie de întrebare fără semne ale întrebării. Figură de compromis, însă, mai
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
pe Anca Agemolu?! Ce legi lacunare guvernează inima românului, că scapă din năvodul inimii veșnicia și pescuiește spume?! Timpul n-ar trebui să fie o tainiță în care să părăsim cântecele artistei Anca Agemolu. Timpul ar trebui să fie o ambră în care aceste cântece să strălucească și să fie contemplate. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Anca Agemolu Uitarea, ca delict / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi
ANCA AGEMOLU UITAREA, CA DELICT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354007_a_355336]
-
el a crezut-o un moment, când s-a întors ochii ei străluceau de veselie în contrast evident cu glasul cumpătat și mina sobră arborată. Toate hohotele de râs reprimate de buze, și-au făcut culcuș în ochii de culoarea ambrei. Obrajii se coloraseră ușor, o șuviță de păr scăpase din conci. Eterna problemă. Părul des și rebel stătea cu greu strâns în agrafe. Îl aranja inutil. Trebuia să facă ceva cu mâinile, nu avea astâmpăr. Cei mici își dădeau coate
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
Publicat în: Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi trec prin gând aleatoriu Arome de hașiș, femei frumoase În transparențe de mătase Prin mari castele de ivoriu Și cum, plutesc lascive prin odăi Cu miros de ambră și de mosc Le privesc dar nu le recunosc Ascunși pe după draperii, călăi Dac-aș întinde-o mână, le-aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsam pe rană Și un păcat spre ele m-ar
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358070_a_359399]
-
Publicat în: Ediția nr. 537 din 20 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi trec prin gând aleatoriu Arome de hașiș, femei frumoase În transparențe de mătase Prin mari castele de ivoriu Și cum, plutesc lascive prin odăi Cu miros de ambră și de mosc Le privesc dar nu le recunosc Ascunși pe după draperii, călăi Dac-aș întinde-o mână, le-aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsm pe rană Și un păcat spre ele m-ar
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357614_a_358943]
-
joci pe mai departe șotronul iubirii? De ce ai renunța să descifrezi runele dragostei? De ce să nu urci de la capăt, treaptă cu treaptă până în vârful minaretului iubirii, vestind-o sub cerul de iluzie și fum al bucuriei, culegând apoi lumini târzii, ambră, zăpezi albastre? Alege o cadena d’amour pe care să o dedici iubirii! Gravează pe ea garoafe roșii, ce simbolizează dragostea înflăcărată, și lasă să se ducă de la tine incertitudinile și ezitările. Nu te îndoi de puterea iubirii! Adu-ți
DĂRUIEŞTE-I GAROAFE ROŞII IUBIRII! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360307_a_361636]
-
prezentat: a) parodie: “Greierele și furnică” de Ada Milea Au interpretat: Analisa Ignat și Aida Stoica b) teatru: “Care de dame” - fragment din textul cu același titlu de Gh. Brăescu. Au interpretat: Aida Stoica, Cristina Bejan, Analisa Ignat, Alex Ion, Ambra Lazăr. Publicul i-a răsplătit cu aplauze. Tot aici a fost amenajată și o mini-expoziție de obiecte și lucrări origami: “Despre arta manuală” realizată de Fundația “Împreună”. Interferență artelor și a poeziei a fost pe placul celor prezenți, contribuind în
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]
-
să trăiești și-un bărbat cu foc să iubești. Și ai sorbit însetată de dorință din fermecatul elixir, apoi ai gustat ca și Eva din fructul oprit. Acum pe plaja pustie se văd doar urmele pașilor tăi, parfumul tău de ambră încă mai persistă în aerul salin, și nostalgică, parcă și marea îl inspiră plăcut, iar briza îl poartă pe aripi de vânt. Ți-ai dori acum în larg să te-avânți și, de acolo la marinari să le cânți, în
MICA SIRENĂ de EUGEN BACIU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340061_a_341390]
-
sensul că vindeca boli nemaiîntâlnite cu te miri ce: o frunză de viță-de-vie, o capsulă de mac, mixtură greal, făcută din șase plante și perle pisate, violete, vin de Samotrace, pietre fierbinți, bucăți de jad, purificate la flacăra de opal, ambră, carne crudă de viperă etc.“. O asemenea rețetă ne induce într-un mediu bizar, similar celui din Pâlnia și Stamate de Urmuz. Mici istorii apar indexate la numele „Diodor“, toate pentru a demonstra vocația acestuia în medicină. Trăind starea talentului
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
să știi cum să fii cu un pas înainte. O să te învăt și pe tine, cariye Mihrimah. Dar, așa cum s-au întâmplat lucrurile, cariye Mihrimah n-a supraviețuit îndeajuns ca să învețe altceva decât să-și parfumeze buzele frumosului sex cu ambra cenușie și să-și picteze cu roz sfârcurile ei de fetiță. Valide își întoarse gândurile la noaptea trecută. Era sigură de tăcerea Esperanzei. Dar poate că fusese o greșeală să o lase pe Gulbahar să vadă atât de mult ? O
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
ca și când aș fi în armată, la infanterie, rătăcit în lanuri de grâu și de secara peste care corbii planează flămânzi. (ELEGIA 42) pe cînd la Saint-John Perșe predomina intensitatea culorii, detaliul metaforic: „Fremissement alors, � la plus haute tige engluee d'ambre, de la plus haute feuille mi-deliee sur son onglet d'ivoir.” Și, atunci, ce altceva este poezia? Florin DOCHIA este unul dintre cei mai profunzi scriitori ai momentului, care tinde să atingă desăvîrșirea, cum numai zeilor le este permis ! Referință Bibliografica
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]
-
viața ei. Se contempla în sticla ce îi reflectă imaginea. Frumoasă, părul neobișnuit pentru o guvernantă era des, lung, de nuanța coniacului ars în flăcări și cădea greu pe spate atingând mijlocul. Era suplă dar cu forme senzuale. Culoarea de ambră a ochilor devenise mai închisă. Dacă nu ar fi fost Leon, pleca fără nici o remușcare. Copilul îi topea sufletul, insistase în fața tatălui său ca ea să rămână la conac. Nu putea să-l abandoneze. În fond, o luna nu era
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
persoane? „Se înfurie!” - Din păcate, da. Nu că aș fi de acord cu aspectul problemei. - Sau că femeile sunt inferioare din punct de vedere al imaginației și bogăției bagajelor de cunoștințe? îl privi direct. Ochii ei luceau și nuanța de ambră devenea mai întunecată, deși razele lunii îi poleiau. El zâmbea discret. Îi plăcea să discute cu femeia, chiar dacă aparțineau unor clase sociale diferite. - Imaginația femeilor întrece limitele și trece toate barierele ... din câte am experimentat eu. Touche! - Și ce-i
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
iubesc amiaza glasului tău, Sunet duios în altare de cânt, Iar gura-i balada cu vers de ecou, Șoptire de înger în al visului vânt. Îți iubesc seara trupului cald, Zapadă pufoasă în crâmpeie de vis, Iar pielea ți-e ambră-n câmpii care ard, Amurguri de vară în rănit paradis. Îți iubesc noaptea din somnul profund Când basmul te pierde în propiul tău gând ! Referință Bibliografică: Sonet XXXVI / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07
SONET XXXVI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342789_a_344118]
-
Istmuri: Athos, spre est, Sitonia, Casandra ... Istmuri: Athos, spre est, Sitonia, Casandra: trei degete cu care să-ți faci cruce În Marea Ortodoxă ce străluce Și-mprăștie în toată lumea ambra. Unde-i a apei cea mai dulce meandra Văd un vapor de linie ce-aduce Viespar turistic, inși cu minți năuce: Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
atinge valurile învolburate, Nemailăsând loc durerii ca să-mi sape, Neputințele firii fiind cuvinte nepătate. Când vei privi în zare către asfințit Prin inima înflăcărată fără de sfârșit, Aprinsul dor e un zefir ce va revărsa, Ca un potir cu vin de ambră în mâna Sa. Condu-mă la steaua vieții din al inimii caval Să-mi port lumina timpului din val în val, Călător al unor drumuri cu amintiri frânte Destine irepetabile pe scena vieții umbrită de atâtea lupte. Referință Bibliografică: Condu
CONDU-MĂ de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377688_a_379017]
-
scriu pe cioburi de stele destinul monadelor spiritele rele sunt fugarițe din calea zânelor spiridușii pădurii trag brazde albe pe calea robilor și sună copoței în noapte udându-le cu plânsul dureros al lumii de jos din frunzișul pădurii de ambra foșnetul luminilor a trezit pasărea nopții cu ochii de sfinx din cuibul acuns între stâlpii selenari de onix veghetorul fantomatic se furișază pe treptele nopții presărând cioburi de vise ninsori peste întunecime momeli fantomatice-n undele nopții peștilor -dragoni cântecul
ANOTIMPUL STELELOR CĂZĂTOARE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380061_a_381390]
-
gând s-a așternut un nor Iar ceață răzbate, fetele noastre crude. Nimic consolator nu se vede din pâcla Monștrii se adună peste gând Pământul dansează peste pământ Natură ne mai încântă ochiul, dar e nuda. Locuim în zile de ambra întunecată Ploua cu iluzii colorate-n huma Soarele ne mistuie și șterge cu o gumă Purul adevăr, aureola beata. Iluzii! Timpul este tern și totul Poate fi cântărit, măsurat, adăugat în file Ființă noastră o reușită-n sine Este aleasă
SA TRAITI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381956_a_383285]
-
jumătate pe veci e scufundată într-o eternă noapte, deși altmineri Titan vrea să imite Terra... Invită-ne să ne suim pân' la logodna ta cu infinitul, trecând printre Diana, Mimas și Iapetus cel roșcat, să-ți bem strălucirile cu ambră de stele, și să-ți aprindem norii de metan și hidrogen ca pe un rug frumos, purificator, pe care tu să arzi ca un martir tăcut sau ca un sfânt pios între planete purtând cu demnitate cele patru aureole cosmice
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]