866 matches
-
să plece din casă" (Vlg 3224, 2000). Participiul împachetat (cu sensul "beat") poate face aluzie la limitarea mișcărilor; adjectivul basculant (cu același sens) - la nesiguranța lor. În argoul românesc din secolul al XIX-lea a fost atestat cu sensul de "amețit, (ușor) beat" și adjectvul candriu - "Să ne facem candrii și s-adormim" (Baronzi 1862; cf. Orășanu 1861). Cred că nu e întîmplător faptul că argoul are mai puține cuvinte pentru bețiv: starea de beție fiind considerată normală, nu mai e
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
și arestarea acestuia sunt adevărata miză, ci construcția personajului. Ca și Martin Scorsese, specialist în mafie italiană, Ridley Scott își construiește cu o mare finețe personajul, mergînd pînă la detaliu, iar Russell Crowe este pus să joace mai degrabă pe amețitul geniu paranoid din A Beautiful Mind și în nici un caz pe Gladiatorul care i-a adus un succes remarcabil. Ușor stîngaci, dar nu lipsit de determinare în acțiune, aparent timorat, dar cu o replică de precizie, trăsnit, dar cu o
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
orna cu cîteva nume de scriitori a căror valoare a fost nu o dată exagerată inclusiv din pricini de megalomanie oficială. Pour la bonne bouche, să mai dăm cîteva citate: "...să revin la Nichita; am citit la acest poet - îi umblau amețite și verbele - care ajunsese să scrie orice și oricum (și cu toate acestea curgeau fluvii de laudă spre El, iar El le primea ca o Sahară nesătulă, transfigurat de baia asta de lingușiri totale), versuri ca: " Viața s-a născut
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
ia una la bord, da' e intelectuali și de-i cunoaște poporu' îi respectă și-i apără." (pp. 151-152). Plimbările pe Bulevard și întâlnirile cu câte un fost profesor mort de beat care te bagă în bucluc (tu fiind numai amețit) au riscurile, dar și șarmul lor situațional și lingvistic. Dacă din realitate te mai poți abstrage, din ficțiune evadarea e imposibilă. Îndrăgostit de un București crepuscular, Ioan Lăcustă alunecă de la Caragiale-tatăl la Caragiale-fiul (și înapoi), purtat, cum însuși spune, de
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
fiind vestită și apreciată de trecătorii de pe Brezoianu... Acum, îmbătrânind, și de mizerie, - regimul schimbându-se -, executa o muncă umilă. Ce i-am zis eu cu acel prilej, - câteodată viața este..., devine atât de livrescă... Și, probabil, eram și oarecum amețit, - băusem ceva în restaurant încât, - spre a-i face un...bine?...scoțând-o un moment din mizerabila ei stare,... îi spusesem... "ce bine că faci acum o muncă cinstită" - ea s-a oprit cu șomoiogul trântit pe dușumeaua restaurantului și
Frica!... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8033_a_9358]
-
căzut ca un trăsnet... Un fulger i-a străluminat înaintea ochilor și... Petrache a auzit zgomotul din fața lui. Involuntar, a făcut un pas înapoi, dar... parcă un mal s-a prăvălt peste el și i-a smuls umărul... A căzut amețit... În acel miez de noapte, doar răpăitul ploii neîndurătoare stăpânea firea... . Petrache a deschis ochii. Apa adunată în șanțul în care căzuse îl cuprinsese din toate părțile. Nu-și dădea seama unde se află, ce se întâmplase cu el și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cealaltă latură a vieții de familie, cea sufletească, și anume dragostea, înțelegerea și respectul, nu le-au cunoscut niciodată. Nici într-o zi nu lipsea cearta din familie. Când se întorcea acasă de la muncă, gospodarul casei mereu își găsea soția amețită, iar datoriile ei de gospodină neîndeplinite. Era atunci când începea o adevărată furtună. După o zi de muncă, când nu găsea nimic făcut, nici spălat, nici măturat, nici bucate gătite, moș Ion începea a arunca prin curte toate oalele și vasele
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
un timp, se amestecă printre picioarele lor, călcat pe degete și pe glezne, gâfâind și Încercând să se ridice deasupra. Se juli dureros la gât, dar reuși să-și recapete verticalitatea, epuizat. Huiduielile continuau cu nerușinare, iar el le asculta amețit și speriat, ferindu-se de Împunsături și lovituri. Se șterse de praful de pe față, amestecat cu broboane mari de transpirație și căută un loc de refugiu, o cale de ieșire din iureșul acela nestăvilit de brațe, capete, picioare, urlete și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tavan, am zărit termosul coanei Cateluța. Deci mai trecuse dumneaei pe aici. Setea era de departe cel mai greu de suportat, așa că m-am grăbit în direcția recipientului. Noroc că avea dopul desfăcut! M-am suit până în buza lui oarecum amețit de tăria mirosului de busuioc ce se degaja din cele câteva fire puse de menajeră în termos. Am coborât cu grijă chiar pe tulpina uneia dintre plante și am băut pe săturate. Apa avea un gust nemaipomenit, dincolo de subiectivitatea uscăciunii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Hliboceanu. Acesta ședea pe marginea patului. Un zâmbet obosit i-a luminat fața trasă. Cum îi Vasile frate? - l-a întrebat Cotman îmbrățișându-l stângaci, dar din toată inima. Mai bine, Ioane. Mă mai doare capul și sunt încă puțin amețit. În rest, îi bine. Ai mâncat? Măriuța și Costache au avut grijă să nu-mi lipsească nimic. Asta-i bine. Cât timp crezi că ai să mai stai în casă? Vreo trei-patru zile. Poate mai puțin. La sfârșitul săptămânii vreau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
buretele ca s-o iei de la capăt, e convins Roja. — Sîntem deci o parte a unui sistem care a fost risipit, dar care acum se reface, conchide Dendé. Sîntem un braț viguros de materie. — Sîntem Universul în sine, zice Gulie, amețit parcă de fumul gros. — în sfîrșit toată Planeta a auzit de România, am reușit să devenim oaia neagră a Europei, zice Roja. Știe careva dintre voi cîntecul Micul meu univers? — Cel mai simplu model de Haos este cel staționar, își
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
plini de solicitudine, alcătuind un trio de capete, și pe rând, când mâna unuia, când a celuilalt, o bătea ușurel pe umăr pe Georgie. Parcă erau doi părinți alături de copilul lor. Georgie dădea dovadă de o vioiciune neobișnuită, parcă puțin amețită. I-am studiat fața buhăită și mișcările nesigure. Ceva se stinsese în ea. Poate aura de independență pe care o îndrăgisem atât de mult și care o făcuse pe ea posibilă pentru scopurile mele josnice. Contrar părerii pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Îmi dădeam seama că Încă mai sunt În stare să-mi umplu plămânii cu aer și să-mi mișc degetele de la picioare. Capul Îmi era atașat bine de gât, gâtul, de umeri. Excelent. Dar, fiindcă mă simțeam totuși un pic amețit, când m-am Întins după poșetă mi-am schimbat poziția cu grijă. Durerea care mă pătrunse era Îndeajuns de intensă, ca să Înțeleg ce se Întâmplase. Și pot spune că nu era un șoricel mic mic care căuta să se ascundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
S-o fi lăsat În tren? În tren luase o cină de adio cu Janet Pardoe. Au băut un pahar de sherry, mai mult de o jumătate de sticlă de riesling și două pahare de lichior. După aceea fusese puțin amețită. Janet plătise cina și ea Îi dăduse lui Janet un cec și luase restul. Acum avea În buzunarul jachetei ei de tweed mai mult de două lire În monede mici, austriece, dar În poșetă erau aproape optzeci de mărci. Avu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pot să port blugi albi la cină?“ și „Ești invitată de Revelion la familia Goldsmith?“. Sunt atât de multe petreceri În fiecare seară, Încât e practic imposibil să stai acasă, cu excepția cazului În care ești gazda petrecerii. Toată lumea e mereu amețită pentru că singurul lucru pe care Îl beau este micelada, un amestec de bere, limonadă și tequila. Spus pe șleau, Careyes este locul ideal pentru o divorțată superbă, căci, dacă vrea, poate să facă sex În fiecare noapte cu un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
secretă la Londra. La celălalt capăt al firului se făcu liniște. Furioasă, am deschis frigiderul și mi-am turnat un pahar de șampanie dintr-o sticlă Începută. Am luat o Înghițitură. Nu s-a Întâmplat nimic. Nu mă simțeam plăcut amețită. Poate că Salome avea dreptate În legătură cu șampania: nu funcționa. Pe neașteptate, Hunter spuse: —Phoebe! Ea vorbește mereu aiurea. Probabil că hormonii ei au luat-o razna. Da, am văzut-o, la Chez Georges, În Paris, era cu Peter, soțul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o întîlnire, la teatru și mi-am dat seama de cum se împacă, încercarea mea de-a-i face curte m-a nemulțumit. Trebuie să fim atît de demni încît să recunoaștem că, uneori, putem face un mare rău. Literatură! exclamă Vlad amețit. De ce i-ai luat cameră la hotel Sorinei? Pentru că ea, te rog să mă crezi!, nu-i o aventură în intențiile mele. Ai putea să-mi răspunzi: "literatură", dar eu cred că-i altceva, iartă-mă că ți-o spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să mă tem de Maria, dar așa se întîmplă. Doar sînt și eu bărbat... Hai, uite și tu... face Săteanu un semn spre ușa dincolo de care se aude viscolul. Nu, nu pot spune Mihai hotărît. O întîlnire? întreabă Săteanu rîzînd, amețit bine. Dacă stă departe, renunță, nu merită. Afară de cazul că-i pe-aici prin jur; am niște vecine!... Mai ales una, Teona, soția lui Trifon, ai s-o cunoști sîmbătă: frumoasă, fină, elegantă și cultă..., dar nu arogantă. Mihai strînge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vrea să plece, dar căldura și moliciunea fotoliului îl rețin, făcîndu-l să se întindă alene, cu picioarele lungite pe sub masă, cu brațele lăsate slobod lîngă corp. Știe că va pierde coloana mașinilor care duc schimbul trei spre "Valea Brîndușelor", însă, amețit cum e, nu-i pasă; pe Ion îl poate găsi și mîine; cît privește prezența lui la uzină pe-o vreme ca asta..., nu i-a spus nimeni nimic. O clipă, în mintea lui apare imaginea femeii blonde, cu surîsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
-mea, acum, o fetiță rîde Ion. Dacă acceptă soacră-mea prețul, vindem casa, că-i cu sobă, și ne mutăm, pe-aproape de tine, la blocul care va fi gata în primăvară. Parcă ți-ai mai revenit; cînd ai ajuns, păreai amețit bine, sper că nu te-au văzut muncitorii... Nu. Am stat aici o oră întins pe trei scaune ș-apoi m-am dus prin secție. Fusesem la Săteanu și-am băut niște whisky. Veritabil. Ai băut vreodată? Da. A adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
devine Muraru curios, făcînd un pas spre interior. De curînd, spune Mihai, ridicîndu-se de pe scaun cînd am fost în delegație prin București, am căutat-o, așa... Am mers la un restaurant. Nu știu cum a venit vorba de momentul acela și ea, amețită, a început să rîdă. Era micul meu șantaj: o blană, o rochie, un pantof..., după partener" și a continuat să rîdă. Incredibil! clatină Muraru din cap, aruncînd buza de jos înainte. Poate, surîde Mihai numai că eu am crezut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu mese la ore fixe. Din ochii ei frumoși, frumoși chiar și cînd sînt triști un căprui voalat de durere și de gînduri -, încep să se prelingă, pe gene, picături infime de lacrimi. Își amintește de noaptea cînd Radu, puțin amețit, ieșit împreună cu toți prietenii pe pîrtia de lîngă cabană, a prins viteză, a luat-o printre brazi și s-a rătăcit. În căutarea lui s-au format mai multe echipe; nici una însă echipe de oameni cu chef, ca de revelion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
lămîiță"... Deci nu mă așteptai surîde, întorcîndu-se la realitate -, dar, venită totuși aici, spune pe un ton grav te asigur că nu vom începe o slujbă pe care s-o sfîrșim în zori, deși asta ți-i obsesia. Ochii ei, amețiți deja de băutură, rămași însă reci și aspri, se ridică spre Mihai: M-am simțit cu atît mai jignită mereu, cu cît tu, știindu-mă mama Doinei... Mama Doinei! exclamă Mihai furios. Mai degrabă aș fi jurat că-i ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Bull stătea în camera sa înăbușitoare. Din când în când, câte un autobuz cobora pe East Finchley High Road, iar cele două compartimente se zguduiau în contact cu benzile de cauciuc de la trecerile de pietoni. Bull se simțea obosit și amețit. Cam pe la sfârșitul zilei de muncă, își spusese că ar trebui să se întoarcă la Grove și să-l caute iar pe Margoulies. Poate era alergic la antibiotic. Dar se răzgândise. Nu voia să-l deranjeze pe bunul doctor. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din hol și urcă În odaia lui. După cîteva ore de căutări asidue, dădu peste numărul căutat: avea ochii atît de Împăienjeniți, Încît cu greu descifră adresa: Prince Consort Mansions, 16, Battersea - adresă cu totul necunoscută. „Firește, Își spuse el amețit, un criminal Își Închiriază o cameră mobilată“. Se trînti pe pat și Închise ochii. Abia pe la cinci după-amiaza se hotărî să acționeze, dar acționă mecanic. Nu mai voia să se gîndească la nimic: ce rost avea să facă presupuneri Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]