76 matches
-
rulează a fost precedată și este în continuare concurată de preluarea ca atare din engleză a formei verbale rule(s). Verbul to rule („a conduce", „a domina") este înregistrat cu această utilizare în dicționarele de slang (la Partridge 2008 explicația americanismului atestat din 1968 este „used as an expression of supremacy for the preceding collective or plural nouns"), dar a pătruns și în cele generale (în Merriam-Webster, varianta on-line, este explicat ca „to be extremely cool or popular - used as a
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
ridicole încît deveniseră de nesuportat. Așa se face că esticul e obligat, observă autorul, să gîndească sociologic și istoric, altfel își pierde situația sau chiar viața. Propagandă la care e supus omul estic îl silește să accepte că nazismul și americanismul sînt fenomene identice pentru că descind din aceleași relații economice și că occidentul, în ansamblu, e putred și nu merită decît aspre priviri critice, formalismul și artele aplicate fiind condamnate drept sterile. De aici și distanța critică obligatorie față de cosmopolitism, care
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
se adună la căpătâiul unui pictor bolnav. Prilej pentru a se forma o mică Moscovă în exil, care nu crede în lacrimi, dar care înțelege suferința și pasiunea. Peisajul dominant este al zgârie-norilor. Personajele vorbesc o limbă rusă presărată cu americanisme. Toți au trăit pe propria piele măcar o dată „visul emigrantului“. Toate personajele feminine au o poveste în care pictorul a jucat și el un rol, făcându-le părtașe ale unei aceleiași scene de viață. Criticii o socotesc pe Ulițkaia cea
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
ușor de împăcat, uneori nu se produce sau nu se observă osmoza și autorul poate fi perceput și interpretat diferit în funcție de direcția din care este privit. Astfel, Bernard Malamud a fost aclamat ca unul dintre cei mai autentici exponenți ai americanismului: primul lui roman, The Natural (Născutpentru a juca), publicat în 1952, a rămas o incursiune neîntrecută până în zilele noastre în lumea sportului național, baseball-ul. Pe de altă parte, despre The Fixer (Cârpaciul), în care este vorba de pretextul principal
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
fiecare dintre cei prezenți va fi fost filoxerat în viață, mai mult sau mai puțin, de (ne)vi no vatul simbol. Premiile Mediafax 20 le-au luat cei trei președinți care ne-au marcat tranziția, cu sau fără mineriade, kaghebisme, americanisme, axe, parataxe și alte alea (Iliescu, Constantinescu, Băsescu), apoi Angela Gheorghiu și Gheorghe Hagi, Mugur Isărescu, Ion Țiriac, Dan Șucu și Cristian Tudor Popescu, alături de părintele Nicolae Tănase („Pro Vita“, Valea Plopului, jud. Prahova) și înduioșătoarea copilărime păstorită de domnia sa
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
medfam.ro); "programul de rezidențiat se desfășoară după o curriculă de pregătire și un barem de manopere" (emedic.ro). Multe exemple provin din texte din Republica Moldova: "prezenta curriculă include două aspecte principale" (edu.md/files); "în curriculă se întîlnesc deseori americanisme" (moldovanoastra.md). Desigur că forma curriculă e mai ușor de pronunțat și de integrat morfo-sintactic enunțului; ea șochează, însă, din punct de vedere cultural. Spre deosebire de mass-media, în acest caz există o soluție preferabilă de adaptare, care are suficiente precedente, prin
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
inutile. În acest sens, se poate aminti situația bine cunoscută a imigranților din SUA, care împrumută în limba lor maternă multe cuvinte din engleză, pentru a arăta cât de bine s-au adaptat la cultura americană. La noi, avalanșa de americanisme din „romgleza“ contemporană are drept unică justificare snobismul; bilingvismul nu este real, este doar o „poză“. În paranteză fie spus, același fenomen s-a înregistrat și începînd de pe la jumătatea secolului 19, când snobii foloseau franțuzisme în exces. Alta este situația
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
împuțit, sper că o să visezi lagărul de concentrare de la Ohrdruf. Ar fi trebuit să-ți dau un brânci într-o groapă cu var când am avut prilejul. Cu foarte, foarte multă stimă, Al tău. Bernard B. O’Hare Președinte - Post Americanism Copii la indigo expediate pe următoarele adrese: J. Edgar Hoover, F.B.I., Washington, D.C., Director, Central Intelligence Agency, Washington D.C. Redactor Șef, Time, New York. Redactor Șef, Newsweek, New York. Redactor Șef, Revista Infanteriei, Washington, D.C. Redactor Șef, Revista Legiunii, Indianapolis, Indiana. Anchetator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
simplă anexă a planului Marshall, care i-a pus pe linia unui Wiederaufbau, a unei reconstrucții doar în plan material. Crima lui Hitler ar fi fost aceea de a fi distrus în război toată intelectualitatea Germaniei - îi mărturisea un interlocutor. "Americanismul" a venit să se așeze tocmai în acest loc pustiit de catastrofa războiului. " Este teribil de interesant ce-mi spui. Mă bucur să aud că ei înșiși încep să-și dea seama de propria lor precaritate. În 1948, Adenauer ar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se vindea la kilogram, cu care se și imortaliza pe scuter sau ATV. Pe poze se imprima, desigur, și linia melodică a manelelor. În Dicționarul limbii române, apăruseră noi cuvinte care impuneau limpezimii fonetice, linia melodică a cuvintelor hibridate cu americanisme, întărind astfel cosmopolitismul mârlanului care, obligat de evoluție să aibă circumvoluțiuni, se străduia să le niveleze pentru a patina în voie noua limbă... Adevărul era că fiecăruia prea puțin îi păsa de fiecare... Tradițional, brăileanul era, totuși, un mârlan cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sălii: Autorul la rampă! Autorul la rampă! Și acolo făcea, roșind, plecăciune după plecăciune. Știa deja că trebuie să comprime și să Împartă acțiunea roomanului În trei sau patru acte, cu linii clare de demarcație; că va trebui să exagereze „americanismul“ necizelat al eroului său pentru amuzamentul englezilor; și că va trebui să găsească poveștii un final pozitiv. În roman, Christopher Newman, un american bogat, autodidact, un inocent În străinătate, aflat la Paris, primea Într-o primă instanță permisiunea rubedeniilor aristocrate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îl convinse că ar fi trebuit să pună mai devreme Întrebarea. Seamănă mai degrabă cu Peter Ibbetson, decât cu Trilby. — A, păi asta e bine, spuse el ușurat. Întotdeauna am preferat Peter Ibbetson. — Dar Trilby a ajuns best-seller. Detest acest americanism barbar! spuse el apăsat. — Bestseller? Ce-i cu el? — Amestecă, În același termen, cantitatea și calitatea. Și e greșit gramatical - adică modul În care e folosit. Înțeleg că ziarele americane publică acum ceea ce se cheamă „listă de best-seller-uri“, numerotată de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
caracterizată prin constrîngere, rigorism, eteronomie și b) educația liberă, care nega orice autoritate și acorda deplina libertate de manifestare a instinctelor. Dacă primul tip de educație era propriu după opinia lui Foerster "prusacismului", cel de-al doilea tip era caracteristic "americanismului". În opera sa, Școala și caracterul, Foerster respingea ca unilaterale ambele tipuri de educație. Constrîngerea rigidă și brutală nu pregătește pentru viața contemporană, care cere inițiativa personală; și mai primejdioasă este educația liberă, care nu cultivă energia necesară individului pentru
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
intense schimburi și contacte între Lumea Veche și Lumea Nouă, în care americanizarea Europei (căreia unii îi răspund cu un antiamericanism furios, de multe ori identic antiamericanismului multor universitari americani, de stânga sau de dreapta, în funcție de definiția de lucru a americanismului) și europenizarea Americii s-au completat și potențat reciproc. În ultimele decenii, americanizarea și europenizarea concurează atât între ele, cât și - separat ori în diverse combinații - cu alte curente, printre care se numără globalizarea și toate reacțiile provenite din centrele
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
împotriva implicării UE, percepută ca nelegitimă și ipocrită. Pe de altă parte, în America Latină, mulți populiști au făcut din lupta împotriva implicării în regiune a Statelor Unite, în mod vădit în interes propriu, o parte importantă a luptei lor populiste împotriva americanismului. Problema este că susținerea democrației este bazată pe ideea lipsei partizanatului. În consecință, implicarea actorilor din afara sistemului în guvernele alese în mod democratic ridică inevitabil suspciuni privitoare la existența unei agende partizane (Carothers, 2010: 69). Cu alte cuvinte, a face
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să se prefigureze, dar nu Însoțite numaidecît de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sînt americani, și Încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care Îi privește, Înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei Înșiși. Ei sînt și se consideră, mai Întîi, americani. Ipostaza de români americani este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
emigranții, chiar și după ce ei deveneau americani. În fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele” epocii. Apoi, fiecare emigrant venea cu limitele și complexele lui, care nu trebuie evitate ori tratate tangențial. * Referindu-ne la emigrația română În America, socotim necesară reluarea unei Întrebări, căreia nu i s-a răspuns Încă, deși a fost formulată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
avut nevoie Întotdeauna de cei veniți din afară, care nu reprezentaseră numaidecît un excedent În țara lor de origine, noii imigranți nu erau primiți cu entuziasm de nativi, indiferent dacă aceștia din urmă erau asimilați Întru totul sau Își afișau americanismul ca pe o virtute personală. Așa cum se recunoaște de altfel, „as sincere as some of the Americanizers were, in the end they imposed a standard of immigrant performance that left those who did not conform extremely vulnerable to nativist attacks
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
psihică, motivația emigrării etc. Dincolo de dificultățile pe care le ridica „Însușirea” identității americane În fața celui abia venit, „ineditul” pe care i-l oferea America - deci confortul și civilizația - Îi atenua suferința, Înlesnindu-i adaptarea. În paralel sau Înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu „eliberarea” de vechea sintalitate, efort care se Încheie, de regulă, cu o „suprapunere” ce evoluează către un presupus melanj, a cărui consistență este una mozaicală. Această aparentă descuamare nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poată pretinde ori constitui Într-o țară sau În ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida Însă toate temele relevate de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
America: 1984-1995, Centrul de Studii și Documentare, A 65-a aniversare a gazetei „Solia”, Evoluția noilor comunități ale românilor-americani, Relațiile românilor americani cu „țara veche” etc. În același timp, cei interesați de cunoașterea unor personalități ale acestei componente etnice a americanismului vor putea citi intervenții ca Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, scriitor de limbă română, Stelian Stănicel: om adevărat și prieten la nevoie, Arhiepiscopul Nathaniel, Traian Lascu, Eugene S. Raicu, Părintele Vasile Hațegan, un român-american exemplar etc. O valoare deosebită o are
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că au o misiune civilizatoare. Nu putem vorbi bineînțeles de un imperiu teritorial, ci de unul non-teritorial, cu granițe variabile în funcție de interesele de moment. Globalizarea nu poate avea însă o singură fațetă; cea impusă de modelul zdrobitor de eficient al americanismului. Lumea modernă este mult mai complexă și mai imprevizibilă decât cea antică. În plus tendința de unificare este globală și cuprinde aspecte complexe ale culturii și științei. Teoria totului Poate fi această goană după unificarea tuturor teoriilor științifice doar o
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
-o astfel riscului confruntării. Mulți conservatori, În special din sudul catolic, atribuiau ascensiunea lui Hitler influențelor laicizante ale Vestului și susțineau că Germania ar trebui să adopte o cale de mijloc Între cele trei rele ale modernității - nazismul, comunismul și „americanismul”. Iar importanța crescândă a Republicii Federale la extremitatea estică a alianței amintea nelămurit rolul autoatribuit al Germaniei naziste ca pavăză a Europei În fața hoardelor asiatice din URSS. Mai mult, americanizarea Germaniei de Vest și omniprezența ocupanților străini contrastau cu Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
divertismentul facil de toate genurile. Influența americană asupra tinerilor europeni a contribuit direct la ceea ce era deja deplâns ca o „prăpastie Între generații”. Concetățenii lor mai vârstnici observau și regretau tendința tinerilor europeni de pretutindeni de a condimenta conversațiile cu americanisme reale sau imaginare. Un studiu a estimat că, pe parcursul anilor ’60, aceste „americanisme” s-au multiplicat de paisprezece ori În presa germană și austriacă; În 1964, criticul francez René Etiemble a publicat Parlez-vous franglais?, o plăcută (și, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]