190 matches
-
complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita Încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decît că, probabil, „cîteva colonii românești s-ar afla În Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
4-5 mii de Români Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, cînd În presa românilor aflați În America au Început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea În armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, „Încetățenirea românilor În America” etc.. În același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, cînd În presa românilor aflați În America au Început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea În armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, „Încetățenirea românilor În America” etc.. În același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii lor conaționali deveniți americani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
notele de călătorie ori În corespondența personalităților menționate. Nu putem trece, desigur, peste gesturile prin care unii dintre președinții americani, precum William H. Taft, Woodrow Wilson, Theodore Roosevelt, Calvin Coolidge, Franklin D. Roosevelt etc., au apreciat realizările comunității românilor americani. Americanizarea a fost dintotdeauna treapta cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat Între Atlantic și Pacific Într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui Într-o țară sau În ceva asemănător, bazate pe o societate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat Între Atlantic și Pacific Într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui Într-o țară sau În ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cîntări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida Însă toate temele relevate de această schimbare a unghiului de interpretare. „While the
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Much of what has been written on Romanian Americans centers upon their conformity to the demands of those who had already conformed to an American industrial system”. Așadar, investigațiile În această direcție sînt departe de a fi fost Încheiate. Apoi, americanizarea nu este o uniformă care, o dată acceptată, și deci Îmbrăcată, transformă pe fiece imigrant Într-o ființă standardizată, care arată, gîndește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși În „the American blast
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fiece imigrant Într-o ființă standardizată, care arată, gîndește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși În „the American blast furnace”, au fost „cuceriți” de noua experiență, care În cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și superioritatea afișate la orice pas de lumea de dincolo de Ocean. Uneori, și nu Întîmplător sau ca o excepție, imigranții traversează americanizarea influențînd ei Înșiși, În primul rînd, America. Începutul asimilării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cuceriți” de noua experiență, care În cazul lor este americanizarea, și reduși la condiția de anonimi, striviți de ofensiva și superioritatea afișate la orice pas de lumea de dincolo de Ocean. Uneori, și nu Întîmplător sau ca o excepție, imigranții traversează americanizarea influențînd ei Înșiși, În primul rînd, America. Începutul asimilării nu se situează În același punct pentru toți imigranții și nici unul nu pleacă de la nimic. Toți cei ajunși la o anumită vîrstă sînt deja niște individualități conturate, pentru care Începutul este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
primul rînd, America. Începutul asimilării nu se situează În același punct pentru toți imigranții și nici unul nu pleacă de la nimic. Toți cei ajunși la o anumită vîrstă sînt deja niște individualități conturate, pentru care Începutul este determinat de mulți factori. Americanizarea Îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi În folosul cuiva. Explicînd acest metamorfism, care rămîne În ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Studii și Documentare, ce funcționează pe lîngă această instituție, a reprezentat o șansă unică, Întrucît, mărturisește el, „așa am Început să Învăț despre românii-americani, despre «Vatra Româneasc», «Centrul de Studii și Documentare» și să devin parte a lor”. Procesul americanizării sale a intrat astfel Într-o altă fază, Însușindu-și-l ca pe un dat ineluctabil al „intrării” În noua identitate. După confruntarea cu acest moment, ruperea de trecut a fost acceptată ca o cutumă ablațională, necesară și firească, una
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aș pomeni pe Ranke, cu mitul său despre pădurea germană care a fost leagănul triburilor germanice, aș trece la Turner, cu narațiunea despre frontiera americană, locul unde s-a desăvârșit nașterea adevărată a Americii, de unde a pornit renașterea americană, ca americanizare. Privit din această perspectivă, locul memoriei, al survenirii istoriei salvatoare și finale este solemn, aproape sacru, iar cel care Îl slujește nu numai că trebuie crezut pe cuvânt, dar Îți inspiră presentimentul de a găsi În istoria trecutului, În anatomia
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se restituie integral inocența, iar „agresorului” cultural european să i se citească actul de acuzare al civilizării ca joc al ierarhiilor de putere. „Europenizarea” secolului al XIX-lea este continuată azi de o „orientalizare” a Europei. Pe un alt plan, „americanizarea” semnalată la sfârșitul secolului al XIX-lea de către europeni a dizolvat liniile de forță ale modelului cultural european prevalent al primei părți a secolului XX. Războiul Rece nu poate fi „citit” corect fără a lua În seamă sovietizarea la care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de un hegemonism cultural, dar, În același timp, nu se poate nega existența simultană a mai multor centre de iradiere culturală. Nivelarea culturală a americanizării de care se vorbea ca de o amenințare inconturnabilă imediat după terminarea Războiului Rece (În timpul acestuia nu se observau, ciudat, aceste tendințe) nu se manifestă totuși În modul radical la care era așteptat fenomenul. Mai mult chiar, nivelarea produsă de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de care se vorbea ca de o amenințare inconturnabilă imediat după terminarea Războiului Rece (În timpul acestuia nu se observau, ciudat, aceste tendințe) nu se manifestă totuși În modul radical la care era așteptat fenomenul. Mai mult chiar, nivelarea produsă de americanizare ori sovietizare a trezit În diferite părți ale lumii, inclusiv ale Europei, reacții diferite, unele prompte, altele lente, ori chiar absența unor reacții, deci o acomodare ori coabitare chiar profitabilă cu factorul cultural nivelator. Acesta este Încă un aspect al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
visul american - piețe libere și guvern reprezentativ. Acesta a fost motivul pentru care au venit aici. Faptul că engleza a devenit lingua franca, a făcut asimilarea mai ușoară printre imigranți, care, În locurile de baștină, fuseseră separați de bariere lingvistice. Americanizarea Lumii Noi nu a fost totuși chiar lipsită de probleme. Americanii nativi erau aici la sosirea europenilor. Genocidul amerindienilor și internarea celor care au supraviețuit În rezervații, a continuat să-i obsedeze pe americani, subminând orice prețentie pe care ei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cele patru apariții. De la numărul 417/1920, când revista revine la formatul, titlul și conținutul anterior, comentariile din primele pagini, inițial nesemnate, abordează două arii problematice: România Mare (La răspântie, Problema basarabeană, Schimbarea Cabinetului, Starea Bucovinei, Vorbiți românește etc.) și americanizarea. Principalii colaboratori sunt acum I. Glăvaș, Al. N. Ștefănescu, Ion Simu (corespondent din Arad), Ioan Bănciulescu (corespondent din Banat) ș.a. Rubrici noi: „Scrisori din Bucovina”, „Scrisori din Basarabia”, „Cronica Ardealului”, „Corespondență din Banat”. M. P.-C. ŠTEFANKO, Ondrej (18.III.1949
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
proces stadial, desfășurat în faze (fazele modernizării, care, în opinia lui Levy, sunt faze de trecere de la tradiție la modernitate); modernizarea este un proces omogenizant (produce tendințe spre convergență în societățile care se modernizează); modernizarea este un proces de europenizare (americanizare); modernizarea este un proces ireversibil (nu mai poate fi stopat în plus, contactul cu Occidentul induce fatal impulsuri modernizatoare). În acest sens, Levy numește modernizarea un „solvent social universal”; modernizarea este un proces progresiv. De exemplu, în viziunea lui Coleman
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puțin între ele. Scindarea din cultura academică se îmbina însă și cu o transformare universitară ce ținea mai mult de tipul industrial de organizare capitalistă a muncii și a relațiilor. Martor al epocii și referindu-se la o tendință de „americanizare a universității germane”, Max Weber spunea, în celebra sa cuvântare Wissenschaft als Beruf, rostită în 1918 la Universitatea din München: Abia mai recent putem observa cu claritate cum domeniile extinse ale științei se dezvoltă în universitățile germane în direcția sistemului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de dragul unui ieftin joc de cuvinte: vezi Mircea Mihăieș, „Oierii minții”, un atac generalizat împotriva universitarilor români expatriați (mai ales în America de Nord). Notez în treacăt recurența anglicismului minte, preferat mai nimeritului spirit, un simptom al timpurilor noastre de globalizare prin americanizare (și „antiamericanizare”). O încercare afină cu cea a lui Sorin Adam Matei este culegerea de eseuri a altui fost membru în „Grupul de la Brașov” (pentru a rămâne, cu toată ironia cuvenită, în această perspectivă simplistă de dinamică a grupurilor), Ciprian
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că imensul sistem universitar american s-a înșelat atât de perseverent în privința semnificației și sensului gândirii franceze de după al Doilea Război Mondial, adică tocmai dintr-o perioadă de intense schimburi și contacte între Lumea Veche și Lumea Nouă, în care americanizarea Europei (căreia unii îi răspund cu un antiamericanism furios, de multe ori identic antiamericanismului multor universitari americani, de stânga sau de dreapta, în funcție de definiția de lucru a americanismului) și europenizarea Americii s-au completat și potențat reciproc. În ultimele decenii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Europei (căreia unii îi răspund cu un antiamericanism furios, de multe ori identic antiamericanismului multor universitari americani, de stânga sau de dreapta, în funcție de definiția de lucru a americanismului) și europenizarea Americii s-au completat și potențat reciproc. În ultimele decenii, americanizarea și europenizarea concurează atât între ele, cât și - separat ori în diverse combinații - cu alte curente, printre care se numără globalizarea și toate reacțiile provenite din centrele cele mai active ale rezistenței la toate cele trei procese menționate. Dintre toate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că SUA trebuie să câștige două „războaie culturale”: unul planetar, împotriva comunismului; altul transatlantic, împotriva europenilor care disprețuiau „cultura și civilizația” Lumii Noi (pentru aceștia veneau marile orchestre simfonice americane, expozițiile de artă modernă etc.). Pentru contextul mai larg al americanizării Europei și al reacțiilor „receptorului” (de la imitație la respingere, inclusiv antiamericanism consecvent), vezi volumul coordonat de Alexander Stephan, The Americanization of Europe: Culture, Diplomacy, and Anti-Americanism After 1945 (Berghahn Books, New York, 2006). Mulțumesc coordonatorului și editurii pentru ocazia de a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o cârciumă, e chiar templu). Locul e foarte frumos, cu un stejar fabulos, dar cu două temple teribil de kitsch pentru gusturile noastre. Tocmai fusese Dalai Lama al XIV-lea în septembrie să îi dea benedicțiunea. Tema de discuție privată: americanizarea părinților Mariei, care, în loc să tragă spre Bloomington la pensie, vor casă în Florida, la căldură, să îi iasă mamei ei din memorie iernile rusești. Maria este o fiică a Balcanilor și ea. Vrea părinții aproape, vrea bunici pentru copii, vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]