67 matches
-
lor e mai mare de 5000 de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mare de 5000 de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de ani. (Macro)familia Vîrstă în secole Nilo-sahariană 150 Afro-asiatică 113 Khoïsan 111 Trans-Noua-Guinee 100 Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia (editor), Le nom des langues. ÎI. Le patrimoine plurilingue de la Grèce
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia (editor), Le nom des langues. ÎI. Le patrimoine plurilingue de la Grèce, Peeters, Louvain-la-Neuve, 2008. Alcaraz Varó, Enrique; Martínez Linares, María
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
proto-~ 176, 177, 181 alteritate 33, 34, 40, 41, 47, 65, 99, 126, 127, 131, 356 alternanta 77, 88, 89, ~ consonantica 89, 139, 178, 201, ~ fonetica 58, 59, 101, ~ morfologica 141, ~ vocalica 68, 89, 139, 141, 168, 220 amerindă 219 amerindiana 18, 44, 58, 61, 62, 77, 88, 90, 91, 93, 94, 115, 116, 120, 121, 122, 123, 139, 201, 204, 218, 219, 220, 222, 223, 226, 227, 228, 239, 241, 242, 250, 252, 253, 259, 266, 268, 275, 277, 285
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
printre altele, și Proiectul Rosetta (Rosetta Project homepage). 47 Raportul poate fi studiat în întregime pe http://www.unesco.org/culture/heritage/ intangible/. 48 Limba amazoniana (Peru) din familia macro-arawakană, ramura maipureană; în clasificarea noastră este inclusă în marea familie amerindiana. 49 Cf. Russell H. Bernard, Language Preservation and Publishing, în vol. Nancy H. Hornberger (editor), Indigenous Literacies în the Americas. Language Planning from the Bottom up, Mouton de Gruyter, Berlin, 1996, p. 142. 50 Cf. Russell H. Bernard, "Preserving Language
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau izolată; limba stinsa în 1958 (n.n.). 93 Familia nilo-sahariană, grupul nilotic (n.n.). 94 S-ar putea plasa în categoria B (n.a.). 95 Aproape de tipul conceptual "complex cu raporturi sintactice pure" (n.a.). Denumirea utilizată mai frecvent astăzi pentru această limbă amerindiana este nuu-chah-nulth și face parte din grupul wakashan (n.n.). 96 Mică familie de limbi amerindiene (n.n.). 97 Dialect sau limba amerindiana din familia algonquină (n.n.). 98 Limba amerindiana dispărută (n.n.). 99 Émile Benveniste, Problèmes de linguistique générale, Gallimard, Paris, 1966
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
n.a.). 95 Aproape de tipul conceptual "complex cu raporturi sintactice pure" (n.a.). Denumirea utilizată mai frecvent astăzi pentru această limbă amerindiana este nuu-chah-nulth și face parte din grupul wakashan (n.n.). 96 Mică familie de limbi amerindiene (n.n.). 97 Dialect sau limba amerindiana din familia algonquină (n.n.). 98 Limba amerindiana dispărută (n.n.). 99 Émile Benveniste, Problèmes de linguistique générale, Gallimard, Paris, 1966, p. 222. V. și trad. rom., Probleme de lingvistică generală, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, vol. I-II, Editura Teora, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia semito-hamită). 241 Deși Émile Benveniste observa că, de pildă, acest complex de trăsături poate fi găsit și în limba takelma, descrisă pe larg de Edward Sapir și plasată de acesta în familia ipotetica a limbilor penutiene. Este o limbă amerindiana izolată. 242 Cf. N.S. Trubetzkoy, "Gedanken über das Indogermanenproblem", în rev. Acta Linguistica, nr. 2, 1939, E. Munksgaard, Copenhaga, p. 85. 243 Lucia Wald; Dan Slușanschi, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, p. 17. 244 Cf. Émile Benveniste, Probleme
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
devenit statul Michigan a fost inițial teritoriu britanic, cedat în 1783 Statelor Unite. Pământul însă era în "proprietatea" băștinașilor. Majoritatea terenurilor au fost obținute de la aceștia prin concesiuni, forța, sau alte diferite metode. Locuitorii zonei dinaintea colonizării erau membri ai triburilor amerindiene Ottawa, Potawatomi, Ojibwa și Wyandot. Tratatele prin care s-au cedat pământurile au fost semnate între 1795, Tatatul de la Greenville și 1842, Tratatul de la La Pointe.Alte tratate notabile au fost cel al guvernatorului Hull din 1808, Tratatul de la Saginaw
Michigan (teritoriu SUA) () [Corola-website/Science/307498_a_308827]
-
de indieni și de coreeni. Primii filipinezi care au venit aici au fost "Manilamen" (oameni din Manila) care au lucrat pe vapoare spaniole din Filipine și care s-au stabilit pe țărmul golfului, s-au căsătorit cu femei cajun sau amerindiene și, mai târziu, au fost absorbiți de populația creolă locală. Produsul intern brut al Louisianei a fost de 168 de miliarde de dolari în anul 2005, plasând statul pe locul 24 în SUA. Per capita, aceasta înseamnă 30.952 de
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
ale câtorva numerale cardinale în 222 limbi. În anii 1790-1791 dicționarul a fost reeditat într-o formă revizuită și completată. În această ediție cuprinsă în patru volume, erau prezentate 272 limbi și dialecte, printre care 30 limbi africane și 23 amerindiene. Conform propunerii Ecaterinei a II-a, structura dicționarului a fost schimbată. După cum reiese din noul titlu - "Dicționar comparativ al tuturor limbilor și dialectelor, aranjate în ordine alfabetică" - limbile studiate erau aranjate în ordine alfabetică. În scrierea dicționarului Pallas s-a
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
Populația Braziliei este alcătuită din mai multe grupuri etnice și rasiale, 49,9% din populatie fiind albă, 43,2% mulatra, iar restul neagră, asiatică sau amerindiana. Se vorbesc circa 180 de limbi diferite, cea mai răspândită fiind portugheză. Brazilia are o populație de 190.732.694 locuitori (recensământul din 2010), densitatea acesteia fiind de 22,6 loc/km². Limba oficială în stat este portugheză, iar religia
Demografia Braziliei () [Corola-website/Science/310964_a_312293]
-
anilor '80 se dorea o mai mare prezență a capitalului privat în industrie, și o lansare industrială competitivă internațională. Cultura statului Panama este rezultatul fuziunii dintre culturi diferite, care s-au stabilit în țară de-a lungul istoriei sale: spaniole, amerindiene, africane, din vestul Indiei, columbiene, americane, chineze etc. Această combinație se regăsește în muzică, gastronomie și artă. Influența spaniolă este prezentă în arhitectura orașelor coloniale, în special în cartierul vechi din Panama și în provinciile centrale ale țării. De asemenea
Panama () [Corola-website/Science/298134_a_299463]
-
1000 î.Hr., atunci când primii locuitori au efectuat lucrări de terasament, cu scopul irigării suprafețelor agricole. De asemenea, aceștia utilizau pietre pentru construcția clădirilor care erau folosite pentru depozitarea produselor agricole. În Venezuela dintre arhitecturi cea mai distinctă arhitectură este cea amerindiană. Ea a luat naștere pe țărmuri, în spații sălbatice și acvatice prin clădirile construite din picioroange de lemn, așa-numitele palafitos, ale triburilor wayúu și warao pe malul de est al lacului Maracaibo și în delta fluviului Orinoco. De la aceste
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
Cruz, statul , SUA. Orașul se află amplasat la pe malul Pacificului, are o suprafață de 40,4 km² din care 32,5 km² este uscat și avea în anul 2000, 54.593 loc. Pe locul orașului se află o așezare amerindiana, prin secolul XVIII (1791) a fost înființată la gură de vărsare a lui Sân Lorenzo, o misiune spaniolă (Mission Santa Cruz) de Padre Fermín Lasuén. În 1818 locuitorii misiune părăsesc locul, din cauza piraților și a deținuților eliberați. Prin secolul XIX
Santa Cruz, California () [Corola-website/Science/322075_a_323404]