67 matches
-
Nigero-congoleză 100 Australiană 95 Altaica 77 Indo-europeană 70 Uralică 60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia (editor), Le nom des langues. ÎI. Le patrimoine plurilingue de la Grèce
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
60 Chino-tibetană 60 Oto-mangueană (amerindiana) 55-60 Uto-aztecă (amerindiana) 48 Salish (amerindiana) 45 Misumalpană (amerindiana) 43 Maya (amerindiana) 41 Kartveliană 40 Dravidiana 40 Hmong-mien 40 Ciukoto-kamciatkiană 40 Austroneziana 35 Na-dené 35 Irocheza (amerindiana) 35 Tai-kadai 30 Eniseică 30 Eskimo-aleută 30 Algică (amerindiana) 30 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ Adamczewski, Henri, Le français déchiffré. Clé du langage et des langues, Armand Colin, Paris, 1991. Adamou, Evangelia (editor), Le nom des langues. ÎI. Le patrimoine plurilingue de la Grèce, Peeters, Louvain-la-Neuve, 2008. Alcaraz Varó, Enrique; Martínez Linares, María
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
proto-~ 176, 177, 181 alteritate 33, 34, 40, 41, 47, 65, 99, 126, 127, 131, 356 alternanta 77, 88, 89, ~ consonantica 89, 139, 178, 201, ~ fonetica 58, 59, 101, ~ morfologica 141, ~ vocalica 68, 89, 139, 141, 168, 220 amerindă 219 amerindiana 18, 44, 58, 61, 62, 77, 88, 90, 91, 93, 94, 115, 116, 120, 121, 122, 123, 139, 201, 204, 218, 219, 220, 222, 223, 226, 227, 228, 239, 241, 242, 250, 252, 253, 259, 266, 268, 275, 277, 285
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
printre altele, și Proiectul Rosetta (Rosetta Project homepage). 47 Raportul poate fi studiat în întregime pe http://www.unesco.org/culture/heritage/ intangible/. 48 Limba amazoniana (Peru) din familia macro-arawakană, ramura maipureană; în clasificarea noastră este inclusă în marea familie amerindiana. 49 Cf. Russell H. Bernard, Language Preservation and Publishing, în vol. Nancy H. Hornberger (editor), Indigenous Literacies în the Americas. Language Planning from the Bottom up, Mouton de Gruyter, Berlin, 1996, p. 142. 50 Cf. Russell H. Bernard, "Preserving Language
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau izolată; limba stinsa în 1958 (n.n.). 93 Familia nilo-sahariană, grupul nilotic (n.n.). 94 S-ar putea plasa în categoria B (n.a.). 95 Aproape de tipul conceptual "complex cu raporturi sintactice pure" (n.a.). Denumirea utilizată mai frecvent astăzi pentru această limbă amerindiana este nuu-chah-nulth și face parte din grupul wakashan (n.n.). 96 Mică familie de limbi amerindiene (n.n.). 97 Dialect sau limba amerindiana din familia algonquină (n.n.). 98 Limba amerindiana dispărută (n.n.). 99 Émile Benveniste, Problèmes de linguistique générale, Gallimard, Paris, 1966
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
n.a.). 95 Aproape de tipul conceptual "complex cu raporturi sintactice pure" (n.a.). Denumirea utilizată mai frecvent astăzi pentru această limbă amerindiana este nuu-chah-nulth și face parte din grupul wakashan (n.n.). 96 Mică familie de limbi amerindiene (n.n.). 97 Dialect sau limba amerindiana din familia algonquină (n.n.). 98 Limba amerindiana dispărută (n.n.). 99 Émile Benveniste, Problèmes de linguistique générale, Gallimard, Paris, 1966, p. 222. V. și trad. rom., Probleme de lingvistică generală, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, vol. I-II, Editura Teora, București
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia semito-hamită). 241 Deși Émile Benveniste observa că, de pildă, acest complex de trăsături poate fi găsit și în limba takelma, descrisă pe larg de Edward Sapir și plasată de acesta în familia ipotetica a limbilor penutiene. Este o limbă amerindiana izolată. 242 Cf. N.S. Trubetzkoy, "Gedanken über das Indogermanenproblem", în rev. Acta Linguistica, nr. 2, 1939, E. Munksgaard, Copenhaga, p. 85. 243 Lucia Wald; Dan Slușanschi, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, p. 17. 244 Cf. Émile Benveniste, Probleme
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
face ca apele lacului să nu înghețe niciodată iar punctul de fierbere al apei este la 87șC. Pe fundul lacului trăiește broasca fără plămâni - Telmatobius Culeus. Numeroși cercetători, printre care și J Y Cousteau, au făcut cercetări și asupra civilizației amerindiene -Tiahuanaco. URȘILOR ĂGrat Bear Lake) - cel mai mare bazin lacustru pentru creșterea păstrăvului. Lacul, situat pe cercul polar într-o depresiune modelată de glaciațiunea pleistocenă cu circa 10 000 de ani în urmă, are formă ramificată cu mai multe brațe
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
devenit statul Michigan a fost inițial teritoriu britanic, cedat în 1783 Statelor Unite. Pământul însă era în "proprietatea" băștinașilor. Majoritatea terenurilor au fost obținute de la aceștia prin concesiuni, forța, sau alte diferite metode. Locuitorii zonei dinaintea colonizării erau membri ai triburilor amerindiene Ottawa, Potawatomi, Ojibwa și Wyandot. Tratatele prin care s-au cedat pământurile au fost semnate între 1795, Tatatul de la Greenville și 1842, Tratatul de la La Pointe.Alte tratate notabile au fost cel al guvernatorului Hull din 1808, Tratatul de la Saginaw
Michigan (teritoriu SUA) () [Corola-website/Science/307498_a_308827]
-
O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV. CAGA − Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de pe Coasta Oregon, dispărută, aparținând grupului de limbi penutian. Două limbi: hanis (ultimul vorbitor a murit în 1972) și miluk (ultimul vorbitor a murit în 1961). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
O, fie ca A. HUA Limbă papua, vorbită în estul Noii Guinee. 3 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. HUASTECĂ Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 150 000 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. HURQILI Limbă caucaziană ergativă. HURRIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu URARTIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în Mesopotamia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din familia NAKH, vorbită în Ingușeția (limbă oficială), în Cecenia, în Oseția de Nord, în Kazakhstan, în Uzbekistan și în Rusia. Peste 400 000 de vorbitori. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Marcare cazuală foarte variată. INUIT (ESCHIMOSĂ) Limbă amerindiană polisintetică, din familia eschimo-aleută, vorbită pe o suprafață foarte întinsă, de 75 000 de vorbitori, inegal repartizați în patru arii dialectale: INUPIAQ, Alaska, 3 000 de vorbitori; INUKTUN, vestul Canadei, 4 000 de vorbitori; INUKTITUT, estul Canadei, 21 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu poate fi un nume propriu. Construcția ergativă reprezintă alegerea nemarcată pentru structura tranzitivă. Antpasivul, aplicativul și construcția ditranzitivă reprezintă alegeri marcate. IPATSE OTOMO − Vezi KUIKÚRO. IXREKO-MUXREK Dialect al limbii RUTUL. JABUTI Limbă indigenă vorbită în Brazilia. JAKALTEC (JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă, australiană, aborigenă, din familia pama-nyungan. Ultimul vorbitor a murit în 1981. Sintaxă de tip ergativ. Există grade de ergativitate. WAYO/WAYU − Vezi HAYU. WICHITA Limbă amerindiană (vorbită în sudul Oklahomei) din familia caddoan, (aproape) stinsă. Caracteristici de tip acuzativ și de tip ergativ. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv: unele verbe intranzitive (tipul 'a merge') au același prefix pentru S și A, iar altele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2012). Văd două surse și două filiere civilizaționale diferite din care se trag Occidentul, respectiv Orientul. Primul are la origini civilizația atlantă, mai geometrică și tehnologică, transmisă mii de ani pe filieră egipteană, hermetică, poate și cea sumeriană și cea amerindiană (deși s-au găsit interesante legături între Sumer, India și America precolumbiană), iudaică, apoi greacă, latină, creștină, templieră, rozacruciană, masonică, pînă în actualitate. Al doilea are ca principală sursă civilizațională străveche scufundata Lemurie, sau continentul Mu, ai cărui supraviețuitori au
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
1985, vol. V, p. 401), analiza critică relevă faptul că sub termenul mitologie se ascund două referințe total diferite. Astfel, cuvântul trimite: a) fie la un corpus de mituri și figuri fabuloase asociat unei anumite culturi (mitologie greacă, vedică, scandinavă, amerindiană etc.); b) fie la ansamblul studiilor consacrate acestui corpus (școala mitologică evoluționistă, difuzionistă, ritualistă etc.). În felul acesta, termenul denumește două tipuri de fenomene culturale diferite și două corpusuri diferite (unul de texte narative, ficționale, culese și ordonate după criterii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]