352 matches
-
de fibre conjunctive fine (de apariție recentă), aflate în apropierea unui duct pancreatic, în timp ce altele par îmbătrânite, în jurul lor țesutul conjunctiv dens (aproape capsular) mărginind celulele de diferite tipuri, separate pe alocuri de țesut fibros sau depozite grăsoase sau de amiloid (observații personale). Primul aspect (regenerativ) se înregistrează mai des la persoanele decedate accidental la vârste tinere, în timp ce al doilea aspect se observă mai frecvent la persoanele vârstnice, cu diabet de tip 2 de durată mai îndelungată. Se poate presupune că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
T1DM s-ar datora tocmai evoluției opuse a celor două tipuri celulare: distrucție a celulelor B și hipertrofie/hiperfuncție a celulelor A. Întrucât celulele β produc, pe lângă insulină, și amilină, absența acesteia explică apariția (chiar dacă numai rareori) a depozitelor de amiloid, care în schimb sunt prezente ades în T2DM. Celulele acinare prezintă o atrofie marcată, spațiile largi interlobulare fiind ocupate de țesut fibros. Totuși, o insuficiență exocrină pancreatică chiar manifestă este rareori întâlnită în practica medicală curentă. 13. Insulele Langerhans în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
spațiile largi interlobulare fiind ocupate de țesut fibros. Totuși, o insuficiență exocrină pancreatică chiar manifestă este rareori întâlnită în practica medicală curentă. 13. Insulele Langerhans în T2DM Nici una din modificările semnalate uneori în pancreasul pacienților decedați cu T2DM (depuneri de amiloid, fibroză insulară, degranulare β-celulară, degenerare hidropică sau încărcare lipidică) nu reprezintă o apariție specifică acestui tip de diabet. De cele mai multe ori, celulele β sunt mari și bine granulate. Aceasta susține o tulburare mai curând în exocitoză decât în sinteza de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
insulară nu este, totuși, specifică T2DM, putând fi întâlnită și la persoane vârstnice nediabetice. De asemenea, poate fi întâlnită la pacienții cu Altzheimer (aceasta fiind a doua situație de „amiloidoză localizată”, de această dată în țesutul cerebral) (40). Depozitele de amiloid ocupă spațiul dintre celulele β (secretoare de amilină) și capilarele sanguine. Fibrele ramificate de amiloid, având un diametru de 7-10 nm, pătrund într-un fel de buzunare destul de adânci formate în membrana plasmatică a celulei β (40). Volumul pancreasului și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
asemenea, poate fi întâlnită la pacienții cu Altzheimer (aceasta fiind a doua situație de „amiloidoză localizată”, de această dată în țesutul cerebral) (40). Depozitele de amiloid ocupă spațiul dintre celulele β (secretoare de amilină) și capilarele sanguine. Fibrele ramificate de amiloid, având un diametru de 7-10 nm, pătrund într-un fel de buzunare destul de adânci formate în membrana plasmatică a celulei β (40). Volumul pancreasului și țesutului endocrin insular este mai mare la obezii nediabetici și chiar la pacienți cu T2DM
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
arterială sistolică, vârsta și, negativ, cu complianța arterială capacitivă și oscilatorie. Aceste rezultate subliniază importanța PWV și a IGB în evaluarea afectării vasculare a vârstnicului (43). Mai mult decât atât, se pare că PWV este asociată cu depunerea plăcilor de amiloid β la nivel cerebral, independent de valorile tensiunii arteriale. RA este cea mai severă la indivizii vârstnici care prezintă simultan depozite numeroase de amiloid și fenomenul de hiper - intensitate a substanței albe, care susțin teoria unei „duble lovituri” în patogeneza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
vârstnicului (43). Mai mult decât atât, se pare că PWV este asociată cu depunerea plăcilor de amiloid β la nivel cerebral, independent de valorile tensiunii arteriale. RA este cea mai severă la indivizii vârstnici care prezintă simultan depozite numeroase de amiloid și fenomenul de hiper - intensitate a substanței albe, care susțin teoria unei „duble lovituri” în patogeneza demenței simptomatice la populația geriatrică (44). Creșterea PWV aortice este un predictor independent de mortalitate și morbiditate cardiovasculară, dar limitele de definire a valorilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
cardiovasculare, precum și al mortalității totale în populația generală. Pe măsură ce pereții arteriali devin mai rigizi, se produce creșterea presiunii arteriale sistolice centrale, presiunea arterială diastolică scade și presiunea pulsului crește (22). Amiloidoza senilă are drept cauză depunerea extracelulară a fibrilelor de amiloid pro - venite din tipul normal sălbatic de transtiretină. Aceasta se prezintă aproape întotdeauna sub forma unei cardiomiopatii infiltrative amiloidozice care este lent progresivă și se asociază cu un prognostic mult mai bun față de amiloidoza sistemică dobândită în forma AL sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
Modificările cardiovasculare induse de procesul de îmbătrânire sunt frecvent întâlnite la nivelul cavităților stângi - mărirea atriului stâng și alungirea ventriculului stâng (VS). V S se hipertrofiază prin creșterea volumului miocitelor, precum și prin creșterea colagenului interstițial. Fibroza interstițială și depunerea de amiloid se accentuează odată cu înaintarea în vârstă. Este notată de asemenea o cantitate crescută de lipofuscină intramiocitar, iar intermiocitar crește cantitatea de țesut adipos (10). La producerea hipertrofiei ventriculare stângi contribuie și modificările de la nivelul arterelor mari, prin creșterea impedanței la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
fenomenului de crosslinking, cu efect direct asupra funcției cardiace. Măsurarea conținutului în colagen arată hiperplazia și hipertrofia fibrelor de colagen tip I, aspecte confirmate de microscopia electronică și atribuite alterărilor în expresia sau activi - tatea metaloproteinazelor matriceale (35). Depunerea de amiloid în cordul uman este semni - ficativ asociată cu vârsta și sexul feminin, apare la aproximativ 50% dintre vârstnicii peste 70 de ani și determină aspectul de cardiomiopatie infiltrativă (12). Procesul contribuie la geneza FA și a insuficienței cardiace (IC). Este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
NeuroD 1 (BETA2). (28) PDX-1 joacă un rol important în dezvoltarea pancreasului în cursul perioadei embrionare iar ulterior în diferențierea celulelor insulare endocrine de cele ductale. De asemenea, IPF-1 intervine în controlul expresiei genelor pentru insulină, somatostatin, glucokinază, GLUT-2, polipeptid amiloid insular (amilină), etc. (16) Șoarecii IPF-1 knock-out prezintă agenezie pancreatică și a duodenului ventral. La om, a fost descris un nou născut homozigot pentru o deleție punctiformă în gena IPF-1 (Pro63fsdelC), care prezenta diabet neonatal permanent și insuficiență pancreatică exocrină
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
că viziunea de ansamblu acestui subiect va fi mai coerentă și mai clară. În mod normal „proteinele de faza acută”, sunt proteinele secretate de ficat ca răspuns la diferite agresiuni (38, 70, 189). Dintre acestea proteină C reactiva, fibrinogenul și amiloidul seric A sunt nespecifice, motiv pentru care ele ar trebui asociate „sindromului plurimetabolic”. Întrebarea lui Pickup și Cook (173), adresată evident că o provocare pentru discuții, daca T2DM nu este cumva o boală înnăscuta a sistemului imun, este interesantă și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
relație cauzala între aceste stări infecțioase și T2DM este de o probabilitate neglijabila.( 111) 3. Proteinele de faza acută produse în ficat 3.1.Introducere Proteinele reactanțe de faza acută sunt produse în ficat și includ: proteină C reactiva, fibrinogenul, amiloidul seric A, inhibitorul 1 al activatorului plasminogenului (PAI1), glicoproteina acidă ?1, gamaglobulinele și eventual ceruloplasmina (14, 15, 50, 154). Stimularea producerii acestor proteine pare a fi mediata de importanță citokină interleukina 6 (ÎL-6) și într-o oarecare măsură de TNF-?
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
reactiva are greutate moleculară de 135-140 kDa, este prezentă în ser în concentrații sub 1-2 mg/dl cu creșteri în stările de inflamație. Prezenta să favorizează fagocitoza. Proteină C reactiva este produsă în ficat alături de alți markeri ai inflamației (fibrinogen, amiloidul A), sinteză fiind stimulată de citokine proinflamatorii ÎL-6, ÎL-1β, TNF? care la rândul lor provin din: macrofagele activate, peretele vascular (endoteliul și celulă musculară netedă), țesutul adipos. Peretele vascular mai produce și ICAM1 (intercellular adhesion molecule), VCAM1 (vascular cell adhesion
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
65), pentru o evaluare corectă a riscului coronarian trebuie luați în considerare nu numai factorii de risc tradiționali ci și markerii inflamației, în special CRP, considerată ca având cea mai mare sensibilitate în semnalizarea sindromului inflamator cronic subclinic. 3.3. Amiloidul seric A (AȘA) Această moleculă face parte din proteinele reactanțe de faza acută produse în ficat, care se regăsește la toate vertebratele (exprimată în hepatocite). Producția ei este stimulată de agenții inflamatori. Confruntat cu un proces inflamator acut, concentrația plasmatica
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
A (AȘA) Această moleculă face parte din proteinele reactanțe de faza acută produse în ficat, care se regăsește la toate vertebratele (exprimată în hepatocite). Producția ei este stimulată de agenții inflamatori. Confruntat cu un proces inflamator acut, concentrația plasmatica a amiloidului seric C poate crește de până la 1000 ori valoarea bazala, atingând 10 mg/l (234). După sinteză să în hepatocite, amiloidul seric A este încorporat în particulele de HDL în momentul eliberării acestuia în circulație. Alterarea metabolismului HDL-colesterolului și a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
exprimată în hepatocite). Producția ei este stimulată de agenții inflamatori. Confruntat cu un proces inflamator acut, concentrația plasmatica a amiloidului seric C poate crește de până la 1000 ori valoarea bazala, atingând 10 mg/l (234). După sinteză să în hepatocite, amiloidul seric A este încorporat în particulele de HDL în momentul eliberării acestuia în circulație. Alterarea metabolismului HDL-colesterolului și a transportului colesterolului poate promova un fenotip proaterogen, presupunându-se a fi un factor comun pentru disfuncția vasculara întâlnită atât în T2DM
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
în circulație. Alterarea metabolismului HDL-colesterolului și a transportului colesterolului poate promova un fenotip proaterogen, presupunându-se a fi un factor comun pentru disfuncția vasculara întâlnită atât în T2DM cât și în ateroscleroza (69, 202). Se pare ca receptorul hepatic pentru amiloidul A este moleculă tanis și ea produsă în ficat, a cărei expresie este reglata de glucoză (121, 234). 3.4. Tanis Genă tanis (alcătuită din 6 exoni și 5 introni formați din 1155 nucleotide și localizați pe cromozomul 15q26.3
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
189 ĂĂ, având caracteristicile unui receptor celular de suprafață, posedând o singură ansa transmembranară în vecinătatea NH2-terminal (AA26-48). Moleculă peptidică tanis posedă regiuni posibile de fosforilare și glicozilare (234). Genă tanis este exprimată în hepatocite. Întrucât proteină tanis interacționează cu amiloidul seric A (o altă moleculă produsă în ficat) se considera că aceasta ar putea reprezenta receptorul amiloidului seric exprimat pe membrana celulară a hepatocitului. Interacțiunea cu amiloidul seric A s-ar face cu zona să terminală COOH în regiunea aminoacidului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
AA26-48). Moleculă peptidică tanis posedă regiuni posibile de fosforilare și glicozilare (234). Genă tanis este exprimată în hepatocite. Întrucât proteină tanis interacționează cu amiloidul seric A (o altă moleculă produsă în ficat) se considera că aceasta ar putea reprezenta receptorul amiloidului seric exprimat pe membrana celulară a hepatocitului. Interacțiunea cu amiloidul seric A s-ar face cu zona să terminală COOH în regiunea aminoacidului 136 (234). Proteină tanis a fost descrisă în modelul animal de T2DM la Psammonis obesus (șobolanul de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
glicozilare (234). Genă tanis este exprimată în hepatocite. Întrucât proteină tanis interacționează cu amiloidul seric A (o altă moleculă produsă în ficat) se considera că aceasta ar putea reprezenta receptorul amiloidului seric exprimat pe membrana celulară a hepatocitului. Interacțiunea cu amiloidul seric A s-ar face cu zona să terminală COOH în regiunea aminoacidului 136 (234). Proteină tanis a fost descrisă în modelul animal de T2DM la Psammonis obesus (șobolanul de nisip din Israel), cunoscut a avea o bază genetică poligenica
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
citokină antiinflamatorie, protejând endoteliul în cursul reacției inflamatorii acute. Acest efect (menținerea vasomotricității și permeabilității normale a endoteliului vascular) poate fi dependent de scăderea producției de O2- de către xantin -oxidaza. Multe din genele ce exprimă reacția inflamatorie (proteină C reactiva, amiloidul seric A, fibrinogenul ori ÎL-6) par a fi activate de factorul nuclear NF-kB, la rândul sau stimulat de hiperglicemie. Efectul se exercită la nivelul endoteliului vascular din musculatură netedă a acestora. ÎL-10 poate fi o citokină protectoare (imunomodulatorie) în diabet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
principalul constituent), acizi grași cu grad ridicat de nesaturare (36). Efectul este mai pronunțat pentru oleat comparativ cu Intralipid. La valori glicemice scăzute atât oleatul cât și Intralipid-ul cresc insulinosecreția. În sfârșit, există evidențe obținute de la șoarecii transgenici ce exprimă amiloid insular uman care atestă o asociere a consumului crescut de grăsimi alimentare cu dezvoltarea disfuncției β celulare, relație mediată de depunerea insulară de amiloid (7). Mecanismul lipotoxicității β celulare este expus pe larg în subcapitolul „celula β pancreatică”. b. Alți
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
oleatul cât și Intralipid-ul cresc insulinosecreția. În sfârșit, există evidențe obținute de la șoarecii transgenici ce exprimă amiloid insular uman care atestă o asociere a consumului crescut de grăsimi alimentare cu dezvoltarea disfuncției β celulare, relație mediată de depunerea insulară de amiloid (7). Mecanismul lipotoxicității β celulare este expus pe larg în subcapitolul „celula β pancreatică”. b. Alți produșii de secreție adipocitari Leptina. Concentrația leptinei crește proporțional cu gradul obezității atât la oameni cât și la animale. Hormonul scade eliberarea bazală și
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
până la câteva ore. Debutul este cel mai frecvent în timpul unei activități (mai rar în timpul somnului) și poate fi datorat unei creșteri a tensiunii arteriale. Clasificarea hemoragiilor intraparenchimatoase: 1. primară (80-85%) 50% se asociază cu HTA și 30% asociate cu angiopatia amiloidă; 2. secundară (15-20%) se datorează rupturii unei malformatiilor arteriovenoase (MAV), anevrisme, angioamelor, cavernoamelor cerebrale, hemoragie produsă în interiorul unei tumori hemoragice, tratament anticoagulant, antitrombotic, traumatisme, vasculite, bolii Moya-Moya, trombozei sinusurilor venoase, eclampsie, endometrioză cerebrală, coagulopatii. Hemoragia intraparenchimatoasă primară sau spontană poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]