69,463 matches
-
tu afirmi că se pot duce mai multe? Ai o dovadă palpabilă? Este greu de contrazis un expert ca Euclid care și-a demonstrat toate afirmațiile. De fapt nu-l contrazic pe Euclid. Dreptele precizate în Postulatul 5 de care amintești se întâlnesc sau nu funcție de un unghi. Dar cine spune că sunt unicele care se întâlnesc sau nu? Poate Playfaire care s-a grăbit în enunțare! O mică, mică eroare tot s-a strecurat la Euclid dar din necunoaștere. Pentru
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
numit impropriu 0 sau nimic. Inversul unui număr foarte mare este un număr foarte mic. Dar și inversul unui număr foarte mic devine foarte mare. Este o corelație între ele. Dacă numim cel mai mic număr dx cum am mai amintit există relațiile: dx = 1/∞ și ∞ = 1/dx. Matematicienii au o expresie: Te poți apropia de 0 sau ∞ cât vrei dar nu le atingi niciodată -Înțeleg. Dar cum putem interpreta aceste valori foarte mari respectiv foarte mici? -Pentru o valoare mare
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
nostalgiei pentru planeta noastră cea scumpă. - De ce mă privești astfel, fără să spui o vorbă? mă întrebă ea, cu un subtil zâmbet pe buze. - Parcă aș mai putea să spun ceva? Vreau să te privesc cât mai mult, să-mi amintesc mereu de tine cum erai în acest costum superb de cosmonaut!... Au mai rămas așa de puține clipe până la plecarea ta! - Da, Mark! Mai am o oră la dispoziție până va trebui să ajung pe platoul de decolare... - Cu ce
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389835505.html [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
putea fi mâncată. Familia exista deoarece nu putem considera un individ fără mama care l-a născut, fără tatăl carel-a însămânțat, fără măcar un frate sau o soră care să mențină specia. Abia după ce s-a săturat omul și-a amintit că există ființe cu care conviețuiește cărora, probabil, le este foame. Animalele în schimb,la găsirea unei surse de hrană o duc progeniturilor care nu pot vâna singure. Oare omul sau mai degrabă animalul este omenos? Dacă familia a fost
ISTORIOARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1483100154.html [Corola-blog/BlogPost/354154_a_355483]
-
primele estimări ale rezultatelor alegerilor din Republica Moldova. Refuzam să accept un viitor slavizat pentru aceasta. Citeam fără să fiu captivată. Devenise o lectură oarecare, o naturală curiozitate. O va aborda sau nu pe doamna în mantou galben? Zâmbesc nostalgic. Îmi amintesc de copilărie, o copilărie a romanelor polițiste, marcată de detectivul Marlowe, personajul întâlnit în scrierile lui Raymond Chandler, unul dintre cei mai populari autori ai secolului al XX-lea. Era perioada când devoram în câteva minute romanele polițiste. Citeam până la
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/patrick-modiano-pe-urmele-mantoului-galben-cronica-la-cartea-micuta-bijou-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
Numeroase alte texte de și despre Mircea Vulcănescu au apărut într-o serie de culegeri și în mai multe publicații periodice din țară și străinătate, începînd din anii '60. Despre Mircea Vulcănescu și problema spiritualității autentice În literatura lumii este amintit uneori următorul scenariu: eroul găsește un manuscris în paginile căruia se află tăinuită CALEA pe care el trebuie să o apuce. Scriu CALE cu majuscule deoarece este mai mult decât un drum fizic, este vorba în primul rând de un
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
vadă adevărul și să înfăptuiască dreptatea? Lioara: Dar în timpul lui Noe când s-au deschis toate izvoarele apelor, omul a fost orb? Adam: Ca și acum. Lioara: (tristă) Ca acum. Adam: Doar ce a trecut ziua în care ne-am amintit de „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ și acum se arată pe cer o pentagramă. Lioara: Nici atunci oamenii n-au înțeles că Ioan Botezătorul a venit pe pământ cu duhul și puterea lui Ilie ca să deschidă calea Mântuitorului. Adam: După
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
acest fel, copiii vor învăța ce rol are fiecare prinț, împărat, voinic sau viteaz cavaler de poveste, în viața noastră, a oamenilor, vor afla și vor înțelege de ce este atât de importantă lumina Soarelui pentru pământ, ființe, animale și plante. Amintindu-ne, în treacăt parcă, de „Povestea anotimpurilor”, din cartea anterior publicată - „Prințesa Florilor”, autoarea va explica de ce este prețios anotimpul în care „Strălucirea Zăpezii” aduce bucurie copiilor, când și cum a apărut și se desfășoară sărbătoarea mărțișorului, precum și care este
DIN SECRETELE POVEŞTILOR VEREI CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417092863.html [Corola-blog/BlogPost/382090_a_383419]
-
așa ,am internat-o pe soacră-mea la „zgubilitici ” . Zilele treceau una după alta ,dar ipohondria ei nu dădea semne de vindecare. Iar inima o înțepa din ce în ce mai rău.De banii cheltuiți fără rost ,treizeci de milioane ,nici nu-ți mai amintesc. - Mamă, nu mai aruncați banii degeaba pe fereastră. Mai bine, strângeți de pomeni ! - Stai liniștită mamă-soacră ,că n-avem noi norocul ăsta, ca să scăpăm de dumneata ! E femeie inteligentă,nu se supără la glume. - Vasilico,ai vreo presimțire ? o-ntreabă
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429344837.html [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
ca pe un talentat prozator, mereu în așteptarea și în căutarea inspirației. Mi-a povestit deseori despre momentele petrecute în intimitatea scrisului, despre nevoia de a scrie, de a simți dincolo de realitatea imediată și adesea dezamăgitoare; mărturisirile lui mi-au amintit de afirmația lui Mihail Sebastian: „Pornesc să scriu un roman cu sentimentul unei minuni personale.” („Jurnal de roman”). Poate tocmai fiindcă scrisul îi este destin, iar viața lui pare să se justifice prin scris, m-am întrebat uneori (livresc, ce
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413178301.html [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
se pot identifica motive literare precum fortuna labilis și memento mori: “Mă plimb printre crucile Care recită versuri Cutremurătoare Înspre cei rămași ... ” (“Plimbare”) Sau: “Va mai fi zi după noapte, Soare după lună, Om după ... om?” (“Temeri”) Această întrebare retorică amintește oarecum de cea a lui Octavian Paler: “Spre ce ne ducem Daca nu sosim nicaieri?” (“Logica inutilă”) Nu în ultimul rând, poetul își exprimă propriul crez artistic, o interesantă și profundă Ars Poetica: “În timp ce alții Construiesc castele de nisip Eu
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413178301.html [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
rațiunea de a fi a scriitorului Marius Cioarec, ce își construiește viața în sferele metafizice ale Creației; poemul de mai sus este, de asemenea, testamentul literar al acestuia, fiind revelator pentru a sa Ars Poetica. În acest context sunt de amintit versurile lui Nichita Stanescu: “Îmi învățam cuvintele să iubească le arătam inima și nu mă lăsam până când silabele lor Nu începeau să bată.” (“Ars poetica”) Cu siguranță, Marius Cioarec a intrat cu acest volum în Arcadia poeziei, demonstrând că scriitura
POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413178301.html [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
-
A fost ultimul dans ce împreună l-am dansat înainte ca zorile să vină. Tu trebuia să pleci ca reușită la o școală de unde nu aveai să te mai întorci. Eu am rămas s- aștept această clipă ce mi-a amintit de tine, de anii noștri blânzi când tu săreai ferestra spre a veni la mine, când eu mă împiedicam de gardul cu uluci dintr-o hârtie creponată și toată noaptea te așteptam la poartă știind că vii dar nu știam
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
urmat cei anunțați la care s-au mai adăugat și intervențiile poetei Emilia Dănescu și cee ale nonagenarului, Preot Profesor Nicolae Bordașiu. Ambele lansări au fost pentru mine sărbători de lumina și căldura izvorâte din inimi și gânduri ce-ți amintesc de frumusețea pe care a pus-o Domnul la zidirea dintâi a fiiniței omenești. S-au prezentat persoane dragi mie, fie venite de la distanță mai mare, înfruntând vremea nefavorabilă, fie cei cu sănătatea încă nerestabilită, iar unii renunțând la alt
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însuflețind sala. La lansarea din București am avut bucuria să văd în sala persoane pe care, până acum nu mi le puteam închipui așezate pentru ascultare. Printre acestea, amintesc pe Părintele Profesor nonagenar, Nicolae Bordașiu care mi-a umplut ochii de lacrimi prin evocarea emoționantelor noastre întâlniri când vremurile aflate sub blestemul iadului erau cutremurătoare. Toate luările de cuvânt au putut fi adunate în aceeași măsură pentru mine ca
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1477639529.html [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
am intrat eu, în 1966. Sunt convinsă că școala noastră de arhitectură era foarte, foarte bună. Erau profesori arhitecți, cunoscuți, printre care Ascanio Damian, Octav Doicescu, Dâmboianu, și asistenți buni, Mircea Lupu, Ochinciuc, Dinu Paunescu, Scafa. Aș vrea să-mi amintesc mai bine anii aceia, dar a venit peste mine tăvălugul emigrării. (Am plecat din țară imediat după examenul de terminarea facultății, fusesem repartizata la Cluj, unde tocmai se deschisese o nouă facultate de arhitectură.) Și memoria mi-a fost estompată
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
portocalie, cu o biblioteca faimoasă, ca cea din Alexandria, Egipt. Avea case pe piloni cocoțate pe dealuri. Și azi când urc cu mașina dealul dinspre San Fernando Valley, spre Mulholland drive, pe Beverly Glenn, „casc gura” la casele pe piloni, amintindu-mi de cele care mă fascinaseră în Armenia Sovietică. Cu lipsa mea de înțelegere a istoriei m-am tot întrebat de ce oare ne spune ghidul că în acele case sunt armeni care s-au refugiat în Uniunea Sovietică din Turcia
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
povestește-ne te rog despre impactul cultural pe care l-ai simțit... - Țin minte că la IRC la Paris una din doamnele care lucra acolo (era și pictoriță, avusese un tablou expus la Salon d’Automne, aș vrea să-mi amintesc numele ei, dar nu reușesc) s-a apropiat mai mult de o bulgăroaică, Kathy, care terminase studii de franceză la Sofia, și de mine. Căci noi eram cele mai „cu carte.” Restul emigranților din acea perioada care veneau la IRC
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
de adăpost. Iar când valul încercării Mă lovește fără milă și-mi sfărâmă inima, Atunci Domnul îmi întinde, blând, toiagul îndurării, Nicidecum să nu mă clatin, ci să pot mai sus urca. (Împăratul veșniciei) Aceste versuri ne trimit șă ne amintim totodată și de spusele lui Iisus , care îndeamnă la recunoașterea pe față a faptului că suntem adepții Săi, ai Dumnezeului adevărat :” cine se va rușina de Mine, mă voi rușina și Eu de El în fața Tatălui Meu!” Consider că prin
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436451453.html [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > UNEORI, ALTEORI Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Uneori soare, alteori furtună, și ploaia din iulie, amintindu-mi, de tine, uneori zi, alteori noapte, atâta vreme, cât le voi trăi, oriunde-aș fi, pe-acest pământ, te voi iubi. Uneori zâmbet, alteori lacrimi, trezindu-mi sufletul, de fiecare dată, lăsându-ți chiar acum, mesaj imaginar, în sticlă
UNEORI, ALTEORI de COSTI POP în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1467412075.html [Corola-blog/BlogPost/381425_a_382754]
-
ca cele oferite copiilor" (semifinala Campionatului European din Amsterdam). În prima am încercat să dovedim existența Sa ca rezultat a unui construct social fondat pe necesitatea de optimism a omului. În opoziție pe a doua, nici nu reușesc să-mi amintesc cazul de bază pe care l-am susținut, însă țin minte că moțiunea ne-a prins în ofsaid și nu prea am știut din ce unghi să o abordăm în cele 15 minute de pregătire — probabil asta a fost cauza
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
și dăruirea actorilor emană peste popor, dar și în lume, razele neprihănite ale virtuții omenești, sfințenie și reverberația iubirii neconceput de imense. GÂNDURI DESPRE TEATRU Această poveste, pe care doresc să V-o spun, începe în anii copilăriei mele. Îmi amintesc, de multe ori, despre oameni cu renume, pe când citeam paginile revistelor de atunci, unele cărți, ziare. Un nume, care mi-a răsărit acum, ca un nou început, este numele unui scriitor, așa l-am reținut, fiind îndrăgostită de literatură, de
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
reprezintă drept o ființă unică, inegalabilă. Însă una din marile calități ale Dummneaei a fost aceea de a îmbărbată și a încuraja colegii, doamnele, a fost aceea de a lupta pentru demnitate și cinste, pentru onoare și virtute sufletească. Îmi amintesc, că în cadrul unei activități ale mele cu Departamentul relații interetnice și Institutului de lingvistică al AȘ a R Moldova, Doamna Lidia Noroc-Pînzaru a salutat și a încurajat eforturile și dăruirea mea, spunând: "Știți, eu chiar vreau să Vă spun ceva
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
să vorbească și de șaizeci ca să învețe să tacă.” - Lion Feuchtwanger Am primit cândva în dar o statuetă frumoasă. Emoționată în acele clipe, am întrebat uimită: „Este Tacita?” „Tăcerea este căutată și iubită de poeți”, mi s-a răspuns. Îmi amintesc că am plecat cu ea în brațe, deși era grea și mă gândeam că mulți dau tăcerii un nume expresiv, mai oportun, îi zic calitate; alții însă îi zic virtute și pot avea dreptate, pentru că sunt împrejurări când tăcerea implică
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
într-un dialog, atunci când nu este lăsat celălalt să-și termine ce are de spus și i se taie fraza, ideea neputând fi exprimată în întregime. Când un om spune o prostie sau ceva necuviincios, observatorul oripilat de prostia omului, amintește proverbul românesc: „l-a luat gura pe dinainte”. Ce bine ar fi ca tot omul să știe când să tacă, când să vorbească, să nu jignească, să nu tulbure atmosfera! Mă-ntorc tot la Lucian Blaga, iubitor al tăcerii, amintind
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]