209 matches
-
a beneficiat de o pensie "simbolică" de urmaș. A trait foarte greu și a reușit la început să vândă câteva piese de mobilier. Atunci a intervenit cu dârzenie nepoata ei, Elenă Nastase, simțind pradă. Ea i-a interzis mătușii, din ce in ce mai amnezica, să vândă ceva din fosta ei casă și, ca să fie sigură, a izolat-o de prieteni, de tot restul familiei, după directivele soțului, Marin Nastase. În 1984, Elenă Ciolan ajunsese în stare avansată de demență (senilitate); în 1989, i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
îndrăgostit de viața din Aum Shinrikyō. A renunțat la firmă și a plecat în Aum. O perioadă a fost printre preferatele lui Asahara, dar, din anumite motive, memoria i-a fost ștearsă prin șocuri electrice. Multă vreme a fost confuză, amnezică și și-a revenit cu puțin timp înainte de atacul cu sarin. Așa că și-a pierdut în totalitate amintirile din Aum. În capul ei există clar două perioade: înainte și după, dar nu poate urma pas cu pas perioada aceasta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
că a trecut de Für Elise, la mine așa fusese, Für Elise înainte de Ecoseze... - ea clapotă energic pe oasele palmei mele „solsolmibemol”, (cele patru note cu care începe „a cincea”) mi se păru prea mult, chiar dacă inima mea bătea liniștită, amnezică. Atoateștiutoare, din câteva fraze la poartă, din câțiva pași prin clădirea liniștită - o spețpoliclinică e o spețpoliclinică, nu? -, fetița, ținându-mă de mână, mă aduse în fața unei rusoaice vârstnice, rubiconde, în anticamera serviciului de electrocardiograme. Netocika mea îmi traduse repede
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Zeii obosiți (1969) și Dincolo (1970) sunt exerciții epice în care este stabilită tematica și se deprinde modelul prozei psihologice. Metafora „zeilor obosiți” devine paradigmatică pentru rețeta tipologică a autorului, personajele fiind ființe abulice, strivite de propria interioritate, ratați atipici, amnezici în planul și în „timpul social” (Ioan Holban). În Zeii obosiți se reține îndeosebi efortul de a scoate din materialul epic descentrat și difuz profilul feminității vulnerabile și orgolioase (Anca K.), iar în Dincolo trasarea procesului de autoculpabilizare, realizat sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
aparținând unei modalități de debut al unei schizofrenii, sau ca o manifestare de altă iteologie și de regulă obligă la o consultație psihiatrică sau la o internare de urgență.Pot fi întâlnite tendințe la fugi patologice, la dezertări nemotivate, uneori amnezice, fără țintă logică, reacții impulsive grave cum ar fi lovirea sau insultarea superiorilor, etc. Faptele comise sunt imprevizibile, dramatice, grave și nemotivate. Ceea ce este caracteristic acestor manifestari este contrastul între brutalitatea lor și trăirea lor rece fără participare emoțională, cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
În prezent frecventează școala normală, dovedind o adaptare școlară relativ bună, înregistrând progres în ceea ce privește achizițiile școlare fundamentale. 4. Examenul somatic: Prezintă o dezvoltare staturală ponderală și toracică la limita normalului. 5. Examenul psihopedagogic: Deficit mediu la nivelul operațiilor gândirii; Capacitate amnezică relativ bună; Instabilitate psihomotorie și tulburări de psihomotricitate (orientare spatio temporală, lateritate și schema corporală) grave; Are autonomie personală și socială; Labilitatea atenției și capacitate scăzută de concentrare; Prezintă o ușoară instabilitate emoțional afectivă fiind sub influenta tatălui care îl
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
varii geografii etnoreligioase. Tema emigrantului-captiv (aici, tocmai într-un hotel numit Arkadia) este - ca și pattern-ul din Azilul de noapte - o șansă generoasă pentru însumarea de psihologii contrastante și contexte cu pitoresc viguros. În jurul lui Matei, anxiosul și, oarecum, amnezicul, omul cu o imaginație de artist (între altele, incitante sunt paginile în care el își închipuie o idilă între Ion Barbu, matematicianul poet, student la Berlin, și faimoasa Leny Riefenstahl, „patroana” cinematografiei hitleriste), gravitează feminitatea dezabuzată à la russe, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
nu pot fi privite ca informatori, atât timp cât toți deținuții erau terorizați și știau că nu există scăpare. Adevărații și singurii vinovați pentru crimele de la Pitești sunt reprezentanții Partidului Comunist. Ștefan Davidescu apreciază că generația sa trebuia să devină prima generație amnezică a noii societăți 3. Spre deosebire de majoritatea foștilor deținuți trecuți prin Pitești, Viorel Gheorghiță crede că victimele nu pot fi judecători în propria lor cauză, dar face și o importantă diferențiere între „a fi în Infern” și „a face parte din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai simplu: cei forțați să lupte permanent pentru a-și câștiga existența ori pentru a scăpa de umbra Securității nu se puteau constitui într-o pătură socială care să se opună comunismului. Odată înlăturat și acest pericol, noile generații deveneau amnezice, fără legături cu trecutul și fără repere, astfel că ele au putut fi ușor modelate și controlate. Prin urmare, victimele sistemului de la Pitești au constituit doar un pas în realizarea „omului nou”. Rezultatele acțiunii au fost doar în parte cele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
interior și discursul indirect liber - unelte clasicizate ale romanului modern - sunt mânuite cu dexteritate pentru a compune profilurile celor trei Parce în mizerie, care nu prezic destinele, ci doar și le reamintesc, deformat și haotic, una dintre ele fiind chiar amnezică și o mitomană cu veleități literare. Ca și alți prozatori optzeciști, P. are o ureche bine exersată: radiografiile diverselor medii și grupuri sociale se bazează în mare parte pe înregistrarea de înaltă finețe a limbajului. Stilul este matur, polisat, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
vârste anterioare asistăm astfel la proliferarea unui vocabular al lipsei: romantismul care se desparte de modelele clasice, avangarda care denunță convențiile literare reclamă într-un fel sau altul evocarea sărăciei. Iar în spatele acestor figuri ale penuriei stă ideea unei literaturi "amnezice", situată într-un interval de suspendare a formelor de manifestare a memoriei literare. În reflecția sa clasică asupra memoriei literare, Judith Schlanger 62 a încercat să împingă până la ultima limită acest fenomen al deposedării și să gândească problema non-memoriei: cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care s-a disipat apoi pe măsură ce credințele au evoluat spre marile religii monoteiste și au apărut primele încercări de cunoaștere științifică a naturii. Fizica clasică a înlocuit această viziune cu alta: "Natura pe care o presupune dinamica clasică este total amnezică, lipsită de istorie și complet determinată de trecutul ei; este o natură indiferentă (...), fără relief, plată și omogenă, coșmarul unei insignifianțe universale"174. Are loc ceea ce comentatorii au numit "dezvrăjirea lumii"175, înțeleasă ca sfârșit al domniei invizibilului și ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la acțiunea unui stimul, dar apoi spune că nu a simțit durere, vom pune la îndoială mai degrabă declarația lui decât dovezile comportamentale observate și vom găsi o explicație în acord cu aceste date, cum ar fi aceea că este amnezic și a uitat că a simțit o durere. Așadar, conchidem și susținem că ființele care nu pot folosi un limbaj pot simți totuși o durere. Recunoaștem că acesta este cazul copiilor mici și al unor adulți care au diverse probleme
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o aparentă dihotomie"62. Ștefan Borbély interpretează proza eliadescă din perspectiva gnozei (tot la o astfel de grilă apelează Liviu Petrescu și Marta Petreu când analizează Nouăsprezece trandafiri: Orfeu din proza citată devine eroul central al unei soteriologii, un Salvator amnezic), Lăcrămioara Berechet face apel la estetica tantrică, Sabina Fânaru definește printr-o relație dialogică legătura dintre creația științifică și cea literară, cele două domenii fiind înțelese ca un unic hipertext, constituit pe relația de intertextualitate internă care stă la baza
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
la început, a fi aceeași persoană cu Adina. Emanuel întreabă de două ori: "dar cine e ea? Cum o cheamă?". Prima dată întreabă "cu glas schimbat, parcă s-ar fi trezit din somn"81 (ceea ce îl încadrează în tipologia personajului amnezic), iar Alessandrini, după ce oscilează între cele două nume, îi răspunde: Cred că mi-a spus numele, dar nu l-am reținut. La început credeam că o cheamă Adina (...) nu i-am reținut numele"82. Când Emanuel întreabă a doua oară
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
înlănțuirea, uitarea, beția, neștiința sunt imagini care zugrăvesc condiția umană și se opun altor imagini: trezirea, reamintirea, "eliberarea de legături", sfâșierea vălului sau a năframei, a legăturii de pe ochi, exprimând abolirea condiției umane, eliberarea 217). Într-un fel, seria personajelor amnezice (Gavrilescu, Emanuel, Lixandru, Adrian) pentru care "trezirea" implică anamneză, redescoperirea adevăratei identități a sufletului" sunt prefigurate aici. În al doilea rând, folosirea voit banalei variante hipocoristice, Gore, care desemnează individul obișnuit, banal, corespunde teoriei eliadești a sacrului camuflat în profan
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
biserică, nici în universități, ci se va arăta pe neașteptate, deodată, aici între noi..."279. 4.6. Desacralizarea numelui și pierderea identității. Semnul călăuzitor La țigănci deschide seria prozelor (19 trandafiri, În curte la Dionis, Pe strada Mântuleasa) cu protagoniștii amnezici, treziți de un mesager care le redescoperă adevărata identitate a sufletului, le reamintește originea divină, celestă; în tradiția mandeeană, Mesagerul ceresc se adresează lui Adam: Nu mai dormi, trezește-te, nu uita însărcinarea pe care ți-a dat-o Domnul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care vorbesc eminenții studenți în stația de tramvai, și repetat obsesiv de către protagonist. Neîmplinirea semiotică este tradusă de Sorin Alexandrescu ca "un fel de semi-cădere în profan, amnezia de care omul modern poate fi vindecat"289, și o exemplifică prin amnezicul Adrian din În curte la Dionis care își amintește semnificantul, dar nu și semnificatul și nici codul care ar putea produce semnificatul. În această situație se află bovaricul profesorul de pian, amnezic cu privire la semnificat sau la codul care l-ar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care poartă acest nume și care deschide nuvela cu istoria sa, este actantul unui scenariu ritualic având drept regulă irecognoscibilitatea, menținerea confuziei: "Știu că așa e regula jocului: să te prefaci că nu mă cunoști. Dar sunt eu, Emanuel (...) Era amnezic și regula jocului - cred că așa înțelesesem de la el - cerea să nu fie recunoscut de la început"364. Naratorul este convins de diferența lor structurală: "E o eroare la mijloc, i-am spus cu blândețe. Te afli aici printr-o eroare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
renăscând, veșnicul "renăscut"... el este memoria"388, o memorie a originii ascunsă în mit, la rândul său ascuns în povestire, memorie pe care - cum spune Claude Henri Rocquet - istoricul religiilor o restituie oamenilor uituci, salvându-i (ceea ce explică frecvența personajelor amnezice din proza sa); în felul acesta, "istoria se împlinește în hermeneutică și hermeneutica în creație, în poezie", iar Zaharia Fărâmă este "geamănul mitic și dublul frățesc al lui Mircea Eliade"389. Credem că punctul de greutate în analiza acestei scrieri
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
un Trimis să-l trezească, să-și recâștige conștiința de sine (mitul "Salvatorului salvat"). Trimisul, mesagerul, este, aici, Leana ("mesagerul e trimis întotdeauna de altcineva"518); rolul mesagerului nu este de a mântui, ci de a-l trezi pe poetul amnezic: "Mesagerul te trezește numai, te pregătește să descifrezi sensul personal al revelației care este pe cale să ți se facă..."519. Asemeni lui Simion Magul care, împreună cu Elena (întruchipare a Înțelepciunii coborâte din cer, Ennoia) colindând drumurile, predică mesajul gnostic, Adrian
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
coborâte din cer, Ennoia) colindând drumurile, predică mesajul gnostic, Adrian și Leana, ca niște "profeți itineranți comunică noroadelor o nouă învățătură"520, le îmblânzește prin verb și poezie. Eliade ne înfățișează un Orfeu care și-a uitat misiunea, un Salvator amnezic ca toate avatarurile lui din narațiunile eliadești, a cărui amnezie a fost provocată printr-o delăsare progresivă a eroului 521: "Am înțeles de la început, dar m-am prefăcut că nu înțeleg. Și a intervenit, ca de obicei, la început un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
această mito- geografie terestră, ca apoi să reapară la o cârciumă modestă. ""Dispariție", "ocultare" sunt expresii mitologice ale coborârii în Infern, deci ale "morții"" scrie Eliade în Istoria credințelor...527. Ca urmare, catabasei miticului poet corespund disparițiile Leanei în căutarea amnezicului Adrian ale cărui mesaje le preia. Numele pe care îl ia nu înseamnă doar schimbarea identității ("nu mă cheamă Leana"), ci și a destinului ("n-am fost făcută pentru asta") și traduce aceeași înțelegere a decăderii, a trădării pe care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
542. Văduva este supranumele Leanei, îndoliata Euridice aflată în căutarea lui Adrian/Orfeu; ea acceptă să se îmbrace în negru, la cererea doctorului Visarion, care vrea să dezlege "misterul lui Adrian" sau "complexul Poetului". În planul lumii de dincolo, poetul amnezic interpretează "la Vedova, cu majusculă și încărcată de simbol, ca la Dante"543, ca simbol al bisericii romano-catolice (în textele grupării Fedeli d'Amore se întâlnește aluzia la o "văduvă care nu este văduvă": "Madonna Intelligenza 544"); de altfel, în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
i se pare lui Hrisanti) sunt semne de recunoaștere ale lui Orfeu, deopotrivă profet al lui Apolo și al lui Dionis, semne de recunoaștere pe care Adrian, în lunga sa călătorie prin infern le primește ("Mi se fac semne"), dar, amnezic fiind, nu le poate decripta. Al doilea este la Platani unde în 1930, debutează cu În curte la Dionis, loc care stă sub semnul renunțării la solaritate, la orficul instrument, și la ritualul mistic dionisiac practicat la Floarea -soarelui. Melancolia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]