78 matches
-
în acest tablou, ca în celelalte scene mitologice ale florentinului, copacul antropomorfizat ? Rămăsese multă vreme fără să se miște. Urechile mici erau roșii. De încordare, probabil. Căuta păduricea de mirt cu porumbițe ale Venerei, apoi se întorsese, din nou, spre amorașii ce țin coiful, scutul și toate celelalte arme ale lui Marte. Gândurile o fură, își dă seama. Privește tabloul, uită că ar mai putea fi cineva în sala tăcută și goală a marelui muzeu. Dacă cineva ar vrea, așa, într-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prețioase, care cereau multă răbdare, sau complicate ornamente cusute cu fir de aur, pentru realizarea cărora meșteșugarii se specializau în școli speciale la Canopus: crengi, boboci, flori strălucitoare ce păreau adevărate chiar și la pipăit, plante acvatice, păsări, păuni, crocodili, amorași, scene erotice, întreaga mitologie a Nilus-ului. Femeile căpătau o frumusețe exotică și senzuală, un suflet nou. „Ne ducem să cumpărăm hainele la capătul lumii“, protestau capii familiilor, văzându-și fiii și fiicele ieșind din casă îmbrăcați astfel. Aveau dreptate, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
și n-ar fi trebuit să se Întâmple. Ceva groaznic, Înfiorător. Prin perdeaua subțire, doar vântul, doar vântul pătrunde În cameră și Împreună cu liniștea Învăluie mobilele vechi și bibelourile așezate pe mileuri ovale. Porțelanurile fine Închid În albul lor strălucitor, amorași colorați, păsări exotice zburând pe ceruri infinite, cocorul scoate dintr-un râu o broască, melci trec prin tufe de migdal, un bărbat scund cu ochi Îngustați, ținând În mână un lampion, Își face lumină și răzbate pe un drum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tromboane, reluând, cu efort de coarde vocale, un refren despre o viperă neagră, cu ochi de jeratic și cu o limbă / ca o seringă / gata să ți-o-nfingă... În precipitarea sa, Mircea ocoli precaut un balcon sprijinit precar pe aripi de amorași dolofani și meditativi, răzbătu printr-un portal de ipsos și teracotă, înfundat cu spărturi de faianță și de fructe de piatră, având prăbușit, alături, un propriu corn al abundenței, desprins de zguduitura violentă a vreunui utilaj de excavare, amintindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Predealul, o mască țărănească și-un car cu boi în miniatură. Șandramaua părea pustie. După încă vreo sută de metri, la intersecția cu Berggasse, am oprit în fața unor ziduri galbene, de secol 19. Prin apropiere, se simțea prezența lui Freud. Amorașii pluteau pe calcane, roz și grăsunei, cu obrajii restaurați pe la 1893: scria data înăuntru, pe un plafon. Dincolo de ziduri, cadrilat de două imobile de-aceleași dimensiuni, se ridica triumfător hotelul. Am Schottenpoint ne aștepta cu două camere moi și pufoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înroșeau mănușile de catifea, degetele părăseau tabloul, atingându-ți plăcut curbura pupilei. Călcai pe mochetă și tabloul se deplasa odată cu tine, fără un sunet. Dacă vroiai să te plimbi pe hol, te însoțeau frizele și arabescurile tavanului, cu fetițe și amorași moțăind printre lauri. Lângă ele, sticla și nichelul jucau în luciri stinse, gândite să ascundă sau să oglindească părți din desen. Austrieci, flamanzi, valoni, nemți își dăduseră mâna aici, combinând priviri, istorii și-arhitecturi. Nu-ți auzeai nici respirația. Erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
narcisiac” și „narcisism” n-au intrat oare în vocabularul curent ? Reține atenția în primul rînd compoziția tabloului. Toate liniile sînt divergente. Picioarele lui Narcis se depărtează spre dreapta, iar brațele au poziții contrare. Corpurile celorlalte două personaje, nimfa Echo și amorașul care ține o torță funerară, se înclină în direcții opuse. Această divergență în raport cu verticala se repetă în cazul ramurilor copacului ce ocupă partea superioară a tabloului. Prin mijloace vizuale, aceste orientări divergente evocă fenomenul acustic al ecoului care, și el
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Dionisos întins pe galera lui, un butuc de viță de vie răsucit în jurul catargului lăsând să atârne greu din vrejii săi niște ciorchini mari. Pentru romani, vom alege din epicuriana casă de la Pompei a fraților Vettii una dintre frescele cu amorași, care ilustrează meșteșugurile și artele viței de vie. Ochii vor parcurge aceste frize, asemeni benzilor desenate, și vor descoperi anticii putti (amorași) care, cu zburdălnicie și șarm, forfotesc în vie și ajung să pună stăpânire pe amfore pentru a degusta
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ciorchini mari. Pentru romani, vom alege din epicuriana casă de la Pompei a fraților Vettii una dintre frescele cu amorași, care ilustrează meșteșugurile și artele viței de vie. Ochii vor parcurge aceste frize, asemeni benzilor desenate, și vor descoperi anticii putti (amorași) care, cu zburdălnicie și șarm, forfotesc în vie și ajung să pună stăpânire pe amfore pentru a degusta vinul. Apoi, să mergem la Muzeul de arheologie din Napoli pentru a admira vaza din pastă de sticlă albastră și albă, pe
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care le vom regăsi secole mai târziu ca ornamente pentru trapele butoaielor. Grație țesăturilor lucrate de copți (creștini aparținând unei secte din Egipt), putem percepe ultimul suflu al Antichității. Astfel, îl regăsim din nou pe Dionisos și les Amours vendangeurs (Amorașii culegători) în chenare de frunze și ciorchini de struguri. Muzeul Louvre păstreză niște specimene splendide ale acestor deosebite țesături, care ne incită să călătorim de-a lungul fluviul Seine și al secolelor, pentru a ne regăsi la Hotelul din Cluny
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Tema viței de vie, a vinului și a viticultorilor o regăsim în pictura franceză a secolului al XVIII-lea sub formă de diptic. Pe placa stângă, grație lui François Boucher (1703-1770) și lui Nicolas Lancret (1690-1743), iată-ne iar în fața Amorașilor culegători (Les Amours vendangeurs) sau în mijlocul unei societăți lipsite de griji, pentru un Déjeuner de jambon stropit copios cu vin; pe placa dreaptă, îl regăsim pe Jean-Baptiste Chardin (1699-1779), "maestrul naturii moarte", așa cum l-a denumit Academia de pictură și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de Savoia, înconjurat de mici fortificații din angelică, migdale, stafide, felii de portocale; ȘI, ÎN SFÎRȘIT, PE PLATFORMA DE SUS, care era o pajiște verde cu stînci, cu lacuri de dulceață și corăbii din coji de alune, se vedea un amoraș care se da într-un scrînciob de ciocolată, ai cărui stîlpi aveau ÎN VÎRF, în locul capului rotunjit, doi boboci de trandafir. (G. Flaubert, Doamna Bovary, trad. de Demostene Botez, Ed. Pentru Literatură Universală, București 1967: 45) Combinația organizatorilor spațiali și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vîrf, oprindu-se rînd pe rînd la cele trei etaje semnalate de organizatorii mai întîi, apoi, și în sfîrșit. Descrierea trece prin două moduri principale de prezentare determinate de atitudinea descriptorului (Vogeler 1992): descriere perceptuală exemplificată prin "se vedea un amoraș" de la sfîrșitul lui T46; descriptorul poate să vadă, să audă, să atingă, să simtă sau chiar să guste, așa cum vom vedea în poemul T80 din cap. 6; descriere epistemică (descriptorul posedă anumite cunoștințe), exemplificată cu "după cît îmi aduc eu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
carton cu prăjituri. și ce să mai spun de femeia din bordel văzută de mine cum Își curăța unghiile murdare cu cru ciulița ei doublé de la gât?... (Plâng Într-un colț al odăii mele, când scriu astfel de rânduri, toți Amorașii cu aripioare tran dafirii din mitologia păgână, cum și toți Îngerii cu robe albe și aripi lungi, până-n călcâie, ai credinței creștine.) Nimic, prin urmare, nu le repugnă femeilor din tot catalogul socotelilor, practicilor și rătăcirilor infamante, depra vante și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ista darn u mă lasă inima s-o tai, nici ce i-a făcut Aglăiței colonelul când a recunoscut pesele uitate de dânsa la Ramiro a căruia nevastă lea trimis colonelului să știe și el pe unde și pierde nopțile amorașul lui de inimă pi la ci locotenenți pitrece de a recunoscut colonelul pesle care erau de la el di cadău draga me, di la București". Poșta electronică nu are savoare, asta-i realitatea... Și "Poștașul", funcționar cu uniformă (de un anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Santa Croce, prietena cardinalului de Bernis 123, mai plutea în aer. Proprietara actuală, descendentă a ei, fusese una dintre ultimele persoane care-l înflăcăraseră pe regele Umberto 124, iar cancelaria Legației oferea privirii o decorațiune modernă cu o grămadă de amorași bucălați ce evocau distracții mai puțin mohorîte decît acelea de a clasa documente în diferite dosare. Pe scena politică evoluau aproape aceiași actori ca pe vremea cînd eram secretar. Dar omul de la "Dronero", Giolitti, devenise conducătorul, jucînd rolul principal. Calitățile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
puse în mișcare: vederea, auzul, gustul, mirosul, pipăitul, imaginația. "Interiorul casei era făcut pentru a inspira dragostea; mici apartamente împodobite cu flori și pardosite cu porțelan, mobile cu gaz de diferite culori; paturi festonate cu flori de portocal purtate de amorași; oglinzi care reflectau obiectele mai frumoase decât erau; colivii pline cu păsări, ale căror cântece îți mergeau drept la inimă și alte mii de delicii... ar fi inspirat negreșit măcar câteva dorințe"256. Izolarea locurilor, îngrădirea și retragerea lor discretă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
său, iar în mâna stângă ține un drapel cu inscripția „Ecce Agnus Dei” (). Statuia din partea dreaptă îl reprezintă pe Sfântul Mucenic Sebastian, cu mâinile legate de copac, cu corpul străpuns de săgeți, având fața schimonosită de durere. Deasupra, între patru amorași, sunt două statui ținând câte o tavă în mână, simbolizând donatorii. În mijloc se află un tablou medalion: Fecioara Maria îi dă rozariul Sfântului Dominic. În partea superioară, altarul este ornamentat cu ghirlande în stil rococo. Lângă altarul principal se
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
barocului sicilian este relativ ușor de recunoscut, datorită prezentării particularităților generale ale barocului într-o formă a ornamentației de o bogăție extremă, nemaiîntâlnită la alte variații naționale și/sau locale ale stilului, dar și datorită omniprezenței măștilor rânjitoare și a amorașilor, numiți putto, respectiv putti, la plural, în italiană. Aceste elemente distintive ale barocului conferă Siciliei o identitate arhitecturală unică. Înainte de 1693, anul cutremurului care a zguduit Sicilia, stilul arhitectural baroc a fost folosit pe insulă într-o manieră naivă, parohială
Baroc sicilian () [Corola-website/Science/301004_a_302333]
-
din această perioadă datează "Ușa Apostolilor", realizată în bronz de-o parte și de alta a altarului vechii sacristii a bisericii "Sân Lorenzo". "Cantoria" - balconul cântareților din Domul din Florența, realizat între anii 1433-1438 - este ilustrata cu un șir de amorași dansând, care vor devenii foarte populari în arta Renașterii. Scenele în relief sunt încadrate de decorații bogate, care ocupă fiecare centimetru al balconului de piatră și care au fost proiectate de artist pe baza desenelor reprezentând ruine antice, realizate probabil
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]
-
secol XVIII iar deasupra lor, în zid, există câte un altorelief cu tematică diferită pentru fiecare intrare, în funcție de utilitatea pe care pivnița o primea. Intrarea în pivnița de vin este sugerată de prezența ciorchinelui de strugure pe care un putto (amoraș) îl dăruie unui personaj feminin redat în poziție așezată, în timp ce la intrarea în pivnița de lemne se află reprezentarea zeului Pan cântând la syrinx (nai). Deși nu există mărturii în acest sens, se pare că desele reprezentări ale zeului Pan
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
șaisprezece lunete ""en grisaille"", care conțin imitații de statui antice ca: Cele Trei Grații, Fortuna, Virginele vestale, parce cu aripi, zeul Pan etc. Toate spațiile disponibile sunt decorate cu bogate ornamente florale, iar în cercurile ce imită ferestrele, se văd amorași fără aripi (""putti"") în grupe de câte doi-trei. În 1930 s-a observat în "Camera di San Paolo" apariția mucegaiului și diverse deteriorări cauzate de umezeală. Apartamentul a fost restaurat în întregime în anii 1971-1972. În 1520, Correggio se căsătorește
Correggio () [Corola-website/Science/311175_a_312504]
-
la execuția de lucrări pe suprafețe mari. Casa Berceanu, care a fost sediul Institutului de Arhivistică și Muzeografie și care în anii 1990 era sediul Policlinicii de copii nr.2, a fost decorată în întregime cu personaje alegorice, zefiri și amorași și nuduri de femei în prim plan. Picturile murale ale lui Henția au contribuit la sporirea gustului publicului pentru astfel de decorațiuni interioare, gust care a devenit din ce în ce mai frecvent în capitala României. În domeniul picturii murale, Sava Henția a mai
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
ce duce spre tribună, iar pe partea nordică se găsește altarul sfântului Anton de Padova. Interiorul este acoperit de bolți boeme pictate cu medalioane așezate central și în zona de descărcare a greutății lor și redau scene ale lumii celeste, amorași și ghirlande. Partea centrală a navei se axează pe o deschidere a spațiului spre formarea unui spațiu unic, în care toate conduc înspre altar. Fiecare latură a navei e luminată de cate trei ferestre ce se termină în semicerc.Câte
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
Badiul”"), „lăutarul Brăilei” dădea fiecărui cântec interpretarea cea mai potrivită. Nu i-au fost străine nici cântecele de lume bucureștene din prima jumătate a veacului său. Printre cele dictate lui G. Dem Teodorescu figurează: "„Desfă, puică, ce-ai făcut”"; "„Amorule, amoraș, vedete-aș călugăraș”"; "„Mă miram, puică, miram”"; "„Auzi, lele, popa toacă”"; "„Marițica din Ploiești”"; "„Arde foc în București”" ș.a., despre care exista date precise că figurau în repertoriul lăutarilor Capitalei. În această latură de activitate lăutărească se distinge, în mod
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]