125 matches
-
mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 6. 780 Platon, la rândul său, în Republica, atinge ușor această temă, a raporturilor dintre politică și morală. El imaginează ca soluție la "imoralitatea" sau "amoralitatea" oamenilor politici, o lume în care participarea filosofilor la decizia politică și implicarea lor să fie active. Iată părerea sa: Atâta timp cât filosofii nu vor fi regi în state, ori cât timp cei care se numesc astăzi regi și suverani nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
întrebării aspectul său existențial (Sørensen, 1999, pp. 168-182). Aceasta presupune exercitarea comună sau multietajată a suveranității într-o rețea complexă, care, potrivit lui Hirst și Thompson (2000, p. 365), „acceptă un nivel intolerabil de interferență în afacerile interne”. Statele post-westfalice resping amoralitatea machiavelică, înlocuind-o cu conștiința morală în relațiile internaționale și afacerile interne, resuscitând vechea dezbatere cu privire la războaiele juste (Cooper, 2002, p. 14). Drept exemple de state post-westfalice pot servi majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, precum și Noua Zeelandă sau Australia. În
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
preponderent la instrumentarul sociologicului. Cu o singură excepție, cea a lui Sever, protagonistul din Turmele, celelalte personaje sfârșesc prin a fi învinse. Andrei, din Omul de prisos, revenit de pe front, nu se mai poate integra familiei sale, contaminată grav de amoralitatea instalată în climatul de nesiguranță și de libertinaj al războiului. Stroe, din Creditorii, vizionar și idealist iremediabil în relațiile cu o lume dominată de compromis și de fals, sfârșește în închisoare, pentru că nu poate accepta calea abaterii de la principii considerate
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
permisivitate ocazională”, mascată de conveniențele sociale, care favorizează acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentelor. În acest sens, formarea individului, educația morală a acestuia au un rol esențial. B. Malinowski spunea că „cultura începe cu reprimarea instinctelor”, și acest fapt esențial stă la baza oricărei morale sociale. Constituția perversă implică mai multe aspecte caracteristice: amoralitatea; inafectivitatea; inadaptabilitatea; impulsivitatea. Ea reprezintă o dispoziție latentă, potențială a individului, care este reprimată de bunele sentimente și simțul moral, de educație și în final de legile social-juridice. Fiind direct legate de regimul funcțional al instinctelor, perversiunile privesc: instinctul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iepure, gură de lup), defecte de implantare ale dinților, nas în șea, prognatism, malformații ale membrelor, ale feței și capului, imaturitatea organelor genitale etc.; - stigmate psihice: oprirea în dezvoltarea psiho-intelectuală, imaturitate afectivă, nedezvoltarea limbajului, instabilitate, impulsivitate, dificultăți de adaptare-integrare socială, amoralitate, conduite agresive etc.; d) atitudinile bolnavului: umilă, neliniștită, agresivă, orgolioasă, rezervat sau agitat etc.; e) ținută și igienă personală: neglijentă, îngrijită, excentrică, lipsă de igienă personală etc.; f) comunicare: bolnavul este reținut, vorbește puțin, rar și șoptit sau refuză să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale și un îndemn pentru tinerii cercetători la practicarea cu inteligență, angajament moral și modestie a acestui meșteșug. Argumentele controversate ale cursului se află în secțiunea de mijloc ce răspunde unor serii de critici bazate pe presupusa lipsă de importanță, amoralitate și imoralitate a științelor sociale. Unul dintre autorii mei favoriți este Lewis Thomas, fost conducător al centrului de cercetare și tratament al cancerului din New York și totodată biolog de primă clasă. Într-unul din eseurile sale dintr-o serie publicată
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
eforturile și să facem comparații ample între secțiuni, precum și experimente direcționate pentru a descoperi cum putem îmbunătăți lucrurile. Cea de-a doua versiune a criticii se concentrează nu asupra presupusei imoralități a cercetării în științele sociale, ci a presupusei sale amoralități. În primul rând, această critică vine din partea filozofilor politici normativi, nemulțumiți de dominanta empirică din cadrul profesiei. Scopul studiului, spun ei, nu este simpla acumulare de cunoștințe și testarea de ipoteze, ci sprijinirea cetățenilor în a duce o viață bună, contribuția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și știința care se ocupă de această calitate sunt două lucruri valoroase și se cuvine ca ele să se dezvolte împreună. Cea de-a treia versiune a criticii împotriva științelor sociale empirice se referă nu la o anumită imoralitate sau amoralitate, ci la o presupusă falsă moralitate considerată a fi implicită în procesul în sine. Aceasta este o critică bazată pe filozofiile postmoderniste. Procesul cercetării din științele sociale presupune capacitatea de a identifica modelele sistematice din relațiile umane, de a înțelege
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puterii, apoi de puterea însăși. Căderea sa în plasa tiraniei este ultimul pas într-o tragedie a spiritului. Mai exact: tragedia spiritului nesăbuit, care și-a rupt legăturile cu etica și morala, și-a trădat menirea, optând pentru imoralitatea și amoralitatea unui eros al dominației. Lilla ne reamintește în ultimul capitol legătura stabilită de Platon în Republica și Phaidros între tiranie, eros și filozofie... Veștile bune sunt rare și, de multe ori, însoțesc veștile rele. Astfel, Lilla a identificat totuși (puține
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
eșecului definitiv în urzeala ce o conduce. Henry Mac Hill, trimisul Wall-Streetului și al oficiosului său de spionaj (Ion Talianu) își împletește acțiunea mârșavă de răsturnare a democrației și de aducere țării în orbita planului Marshall cu atitudini de crasă amoralitate, impertinență și grosolănie în comportări (...). Este fără îndoială un mare succes al spectacolului, felul cum au fost prezentați comuniștii și în special conducerea partidului clasei muncitoare, Ganna Lichta. Într-un articol publicat în Scânteia asupra procesului de creație în acest
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional este creația epocii romantice. Personalitatea lui Îl Împinge la acte de imoralitate, la suicid sau la crimă. Toate cele trei tipuri prezentate mai sus sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
auzeam pe Will care vorbea cu televizorul din biroul său, ca de obicei. Pe vremuri, Will se ocupase de recăderea În alcoolism a lui Liza Minelli, de afacerile lui RFK și de saltul lui Patty Hearst de la monden la cult. „Amoralitatea“ democraților Îl orientase până la urmă spre politică, În detrimentul spectacolului. El numea asta Clenciul lui Clinton. Acum, după câteva zeci de ani, Will era dependent de știri, iar opțiunile sale politice se situau mai degrabă spre Attila, hunul. Era cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ca pe timpul năvălirii hoardelor asiatice. Azi nu se mai muncește. Nu mai avem nici țărani, nici muncitori de calitate, conștienți și demni. Totul este pospăială și goană după bani. Trăim într-o încrâncenare, între muncă și nemuncă, între moralitate și amoralitate. Unii trăiesc numai pentru a mânca. Suntem o țară binecuvântată de Dumnezeu și înzestrată cu toate bogățiile pământești, dar „Munții noștri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n poartă” așteptând. „De veacuri mă cobor pe negre plaiuri Spre un noroc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
salveze din această strânsoare a istoriei. Numărătoarea inversă are curgerea implacabilă a naturii, curgere în fața căreia individul devine neputincios. Odată cu avansul lui Koinski, repertoriul de personaje decadente și maladiv-visătoare din această garnizoană italiană pe care o imaginează Pratt devine impresionant. Amoralitatea este dublată de vălul nebuniei și morții care se lasă asupra lor. Evocarea serilor cu jazz și martini, a muzicii și a iubirii nu mai poate înlătura sentimentul thanatic al sfârșitului. Locotenentul Stella, cel care ucide spre a cuceri comoara
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care se reîntâlnesc HP și Manara. Omul de hârtie descinde din același trunchi ludic și enigmatic pe care îl ilustrează Jesuit Joe al lui Pratt. Vestul sălbatic se reconfigurează, ca și în filmele lui Sergio Leone, ca spațiul în care amoralitatea și ambiguitatea se substituie clarității comics-urilor americane. Lumea de hârtie a lui Manara refuză tăietura etică unidimensională și exhibarea plată de curaj. În ea, un sentiment al absurdului, grotescului și incomunicabilității contrastează cu seninătatea pedagogică a mitului fondator american
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Cruzimea ei este dublată, invariabil, de o rafinată scenografie deca dent-erotică. Strategiile ei revelă o ciudată atracție ce o leagă de cel mai rezistent și mai periculos dintre oponenții ei. Femeie fatală, emblemă a unei sexualități exotice și a unei amoralități catifelate și seducătoare, conducătoarea S.M.O.G. este silueta ce conferă textelor din serie o patină evocând genealogia rafinată a peliculelor hollywoodiene din anii ’30. Alteritatea este, simultan, un compus sexual și ideologic corupător. Ylang Ylang este acea Dalilă ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
XIX-lea în mediile socialiștilor. Milbank oferă două exemple vicinale: John Ruskin (1819-1900) și Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865)1. Ruskin, a cărui sensibilitate poetică i-a îmbunătățit calitatea observațiilor politice, vedea în capitalism „practica unei false cunoașteri”2. Mai precis, blazonul amoralității care pecetluiește „sfera publică” a acțiunilor economice reprezintă camuflajul indecent al practicii exploatării slăbiciunilor din „sfere private”. Fluxul cererii și refluxul ofertei speculează - ca pârghii structurale ale economiei capitaliste - fragilitatea conceptului de voință liberă a subiectului 1. Dacă logica pieței
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de nimeni, se pregătește să se mărite cu Ted, e o contribuție derutantă la sporirea misterelor feminității. O feminitate efervescentă, pe panta căreia se abandonează total și, În cele din urmă, o frenetică Încălcare a convențiilor, În care citim semnele amoralității desăvârșite: Mi s-a Întâmplat ceva extrem de terifiant, ceva care a Început cu două luni În urmă, ceva ce n-ar fi trebuit să se Întâmple, așa cum n-ar fi trebuit să se fi Întâmplat ca tu să-mi scrii
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care țin de constituția psihopatoidă ale elevilor care aparțin tipurilor de perverși, schizoizi, cicloizi, epileptoizi sau a combinațiilor acestor tipuri. Manifestările lor au cauză organică și sunt greu de tratat. Se recunosc după: lipsă de afectivitate sau hiperactivitate (hiperkinetism), autism, amoralitate sau labilitate morală accentuată, minciună, atitudini obscene, tendințe de a se constitui În bande, etc. În România, aproape fiecare clasă de elevi are câte un copil hiperkinetic cel puțin așa susțin reprezentanții inspectoratelor școlare, dar și profesorii. Cei mai mulți elevi hiperkinetici
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
va trezi ca o dihanie adormită, nu-și va Întinde picioarele ca să dezmorțească oasele Pământului, nu va căsca și nu va da din labe la Întâmplare. Îți dai seama? Da, firește că-ți dai. Acum Înțeleg. E o chestiune de amoralitate geologică. Trebuie fotografiată siguranța utilă a fragilității noastre. Trebuie pândită ruleta cosmică a zilei exacte În care nu va funcționa iar mouse-ul computerului, Arhimede Îl va Învinge pe Shakespeare, iar omenirea Își va pipăi, deconcertată, buzunarele, să vadă dacă are
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a lăsat pe Îndelete jos, fără să apese pe declașantor, cu certitudinea că nici o fotografie din lume, nici măcar imaginea și sunetul pe care În clipa aceea le Înregistrau camerele de televiziune, n-ar fi putut reflecta ori interpreta acel moment - amoralitatea geologică, spusese Olvido odată, vorbind despre altceva, deși poate era același lucru; imposibil de fotografiat căscatul indolent al Universului. Și așa se sfârșiseră cei treizeci de ani de fotografie de război ai lui Faulques. Inerția acelor trei decenii Îl mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în sângele său." Aici mă tulbură adversativul conjuncției care o inițiază. Există un "dar" care te smulge din indistinct sau din inferioritatea bine rânduită a existenței și te mântuie în numele irepresibilei vieți, care e sinonimă cu seducția, cu strălucirea, cu amoralitatea. A doua sintagmă e un rest de propoziție, "placat cu lama rece a gândului asudat de amintire." N-am ce să explic, așa e. Amintirea este o lamă rece, asudată. Amintirea este amintirea unei vinovății. Al treilea moment sună astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de eseurile lui Montaigne. Știutor pe de rost al liricii argheziene, este prieten de-o viață cu năbădăiosul Ion Barbu (extraordinare sunt glosele marelui critic pe ediția poetului îngrijită de Dinu Pillat) în care intuise rasa de artist dar și amoralitatea, iresponsabilitatea politică a aceluia. Șerban Cioculescu nu a fost doar un diagnostician al modernismului ci și un militant al autonomiei esteticului. Cenzurându-și în viața de zi cu zi propriile afecte, a preferat să fie un depozitar al confesiunilor celorlalți
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]