163 matches
-
și forma boabelor ca și după absența semințelor. În România, în perioada 1958-1970 sub conducerea academicianului Gherasim Constantinescu s-a editat Ampelografia R.S. România, în opt volume, la care au colaborat numeroși specialiști, cercetători, ampelografi recunoscuți. Informațiile științifice cu caracter ampelografic dar și cele practice reieșite din aceste lucrări, au influențat pozitiv evoluția ulterioară a ampelografiei ca știință. Ele au contribuit la cunoașterea gradului de variabilitate existentă în cadrul speciei Vitis vinifera L., au înlesnit procesul de ameliorare a soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a soiurilor de viță de vie, prin cunoașterea însușirilor valoroase ale acestora și utilizării lor ca genitori în lucrările de creare de noi soiuri, facilitând în același timp schimbul de material biologic între diferitele țări. Se poate aprecia că, activitatea ampelografică este orientată către cea de crearea de noi soiuri bazată pe temeiuri științifice, care au condus la obținerea de soiuri de viță de vie valoroase din punct de vedere al însușirilor agrobiologice, tehnologice și al gradului de rezistență la factorii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor de viță de vie, precum și stabilirea apartenenței acestora la un anumit grup sau sortogrup au fost și sunt probleme importante ce rămân în sarcina specialiștilor ampelografi. Descrierea speciilor și varietăților aparținând genului Vitis a constituit subiectul a numeroase lucrări ampelografice. Din cauza pericolului de confuzie și de eroare datorită diversității listelor de trăsături dinstinctive, metodologia de descriere și diferențiere a soiurilor de viță de vie s-a îmbunătățit prin unificarea normelor de lucru folosite pe plan internațional, prezentate în lucrările "Descriptors
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lucru folosite pe plan internațional, prezentate în lucrările "Descriptors for grapes" (1983) elaborată de IPBRG, în prezent Biodiversity și "Codes des caracteres descriptifs des varieties et especes de Vitis" (1984) elaborată de OIV în colaborare cu UPOV. descriptori pentru caracterele ampelografice ale soiurilor; descriptori pentru însușirile agrobiologice; descriptori pentru însușirile tehnologice. Descriptorii sunt codificați prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel încât fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată, fișe care pot fi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu UPOV. descriptori pentru caracterele ampelografice ale soiurilor; descriptori pentru însușirile agrobiologice; descriptori pentru însușirile tehnologice. Descriptorii sunt codificați prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință, astfel încât fiecărui soi i se poate întocmi o fișă ampelografică codificată, fișe care pot fi prelucrate în sistem informațional, deschizându-se astfel o nouă etapă în cercetare, în ampelografie, denumită ampelografie descriptiv informațională. Fiecare descriptor contribuie la elaborarea unui pașaport însoțit de o scurtă explicație a sistemului de codificare, facilitându
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prezența sau absența semințelor) și altele care prezintă o variabilitate foarte pronunțată (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, densitatea perilor, mărimea boabelor și a strugurilor). În Franța la INRA - Montpellier, a fost creat un program special pentru gestionarea colecției ampelografice de pe domeniul Vassal (Roux, 1933) ce cuprinde 5200 clone și 2100 soiuri), care facilitează identificarea unui soi prin metoda descriptorilor. Acest program a fost întocmit pentru un număr de 75 de caractere cuprinzând 275 niveluri de expresie, iar un soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
întocmit pentru un număr de 75 de caractere cuprinzând 275 niveluri de expresie, iar un soi necunoscut poate fi identificat prin compararea lui cu fișele informaționale a altor soiuri existente deja în programul calculatorului. Odată cu evoluția geneticii, a informaticii, studiile ampelografice cunosc alte dimensiuni, capătă mai multă acuratețe. Astfel, dezvoltarea informaticii, prin avantajele pe care le oferă, a permis elaborarea unor noi modele matematice în diferențierea soiurilor de viță de vie. În actualitate revine metoda ampelometrică ca bază de studiu a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ACP (Vignau, 1988), analiza cluster - AC (gruparea/clasarea numerică ierarhică) (Schneider și Zeppa, 1988), analiza factorială discriminantă - AFD (Fisher și Mahalanobis, 1936). Aceste metode permit pelucrarea datelor pe calculator, monitorizarea gestiunii computerizate a soiurilor de viță de vie din colecțiile ampelografice existente. Rezultatele obținute în descrierea și diferențierea soiurilor de viță de vie au condus la stabilirea a 18 descriptori ampelometrici, care completează lista descriptorilor OIV. Beneficiind de succesele înregistrate pe plan mondial de dezvoltarea biologiei moleculare, cercetările în domeniul ampelografiei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descriptori biochimici și șase descriptori genetici. Biologia moleculară cunoaște în prezent o evoluție rapidă, cu rezultate spectaculoase în ceea ce privește clasificarea soiurilor de viță de vie, a identității genetice și a gradului de înrudire a soiurilor. 1.3. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL AMPELOGRAFIC ÎN ROMÂNIA Cultura viței de vie în România a fost practicată cu multe secole înaintea erei noastre. Există dovezi cum că o parte din soiurile cultivate astăzi, au origine ancenstrală, iar altele au rămas de la daci, sau de la romani. Preocupările
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ÎN ROMÂNIA Cultura viței de vie în România a fost practicată cu multe secole înaintea erei noastre. Există dovezi cum că o parte din soiurile cultivate astăzi, au origine ancenstrală, iar altele au rămas de la daci, sau de la romani. Preocupările ampelografice în țara noastră au loc mult mai târziu comparativ cu țările vest - europene. În etapa de dinaintea apariției filoxere au existat puține publicații privind cunoașterea soiurilor de viță de vie, neputându-se vorbi de o știință viticolă românească. Este perioada, când
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui P.S. Aurelian (1874), în care descrie mai multe soiuri de viță de vie și M.C. Obedenaru (1876) care a publicat la Paris o lucrare în care au fost prezentate 23 de soiuri de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
urmare a evenimentelor istorice care se petrec aici. Sub dominația imperiului habsburgic se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se petrec aici. Sub dominația imperiului habsburgic se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la Cluj, înființată în anul 1868 de Asociația agricultorilor ardeleni. Studiind soiurile ce se găseau în colecțiile ampelografice, încă din 1875, Nagy Ferencsz, făcea referiri asupra celor mai indicate soiuri pentru Transilvania și anume: Fetească, Furmint, Pinot gris, Traminer și Riesling italian (după A. Mihalca și E. Lazea, 1990) filoxera a fost identificată pentru prima dată tot în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
protejare a viilor sănătoase, promulgă Legea pentru combaterea filoxerei, care o modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
modifică pe cea din 1885 și prin care se înființa un serviciu viticol având ca sarcină refacerea viticulturii prin altoirea vițelor indigene pe portaltoi americani. Dintre acțiunile cu caracter ampelografic din perioada de după invazia filoxerei, se menționează: înființarea unei colecții ampelografice experimentale, în cadrul Școlii de viticultură de la Miniș, care cuprindea un număr de 36 de soiuri autohtone și străine (Alb mărunt, Ardeleancă, Cadarcă albă, Cadarcă neagră, Mustoasă de Măderat, Chasselas doré, Burgund mare, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Furmint, Sauvignon, Oporto). Tot aici se înființează și o colecție cu specii americane utilizate ca portaltoi (Vitis riparia, Vitis rupestris și Vitis solonis) și hibrizi direct producători (Taylor, Elvira, Herbemont, Cuninghan, Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor înmulțite pe cale vegetativă, necesitatea ameliorării soiurilor autohtone prin selecție, introducerea soiurilor străine, numai a celor mai valoroase, în condiții de climă și sol similare cu cele din țara de origine. Până la declanșarea primului război mondial, s-a intensificat activitatea ampelografică în mai multe provincii ale țării. Astfel, în 1912, Gh. Nicoleanu, reușește să oprească plantarea hibridului Delaware care venea din Transilvania. În același an la Iași are loc un Congres viticol, în care s-a pus problema refaceriii viilor și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a soiurilor de struguri pentru ținutul Transilvaniei și separat pentru soiurile de vin, de desert și de masă. În anul 1913, M. Ambrozi publică o lucrare cu privire la metodele de plantare, întreținerea viilor, alegerea portaltoilor și stabilirea sortimentelor, întocmind o schiță ampelografică pentru 12 soiuri românești și 27 străine, care erau folosite la refacerea viilor. Această perioadă se încheie cu apariția unui tratat practic de viticultură a lui D. Anastasiu, în care sunt indicate soiurile corespunzătoare condițiilor climatice din Transilvania. Această perioadă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe plan mondial și apoi însușit de O.I.V, a constituit un eveniment deosebit pentru dezvoltarea ulterioară a viticulturii românești. Se poate afirma că această etapă a fost foarte propice evoluției ampelografiei pe baze științifice, deoarece acum se înființează colecții ampelografice, plantații viticole experimentale, începe procesul de ameliorare a sortimentului viticol prin crearea de noi soiuri, apar lucrări și reviste științifice de specialitate, se scriu cărți, ampelografii, monografii, se intensifică activitatea de cercetare în domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viticol prin crearea de noi soiuri, apar lucrări și reviste științifice de specialitate, se scriu cărți, ampelografii, monografii, se intensifică activitatea de cercetare în domeniul vitivinicol, prin apariția institutelor de cercetare. Astfel, în anul 1925, a fost înființată prima colecție ampelografică, de către I.C. Teodorescu, pe lângă catedra de viticultură a Academiei de Înalte Studii Agronomice (actuala USAMV București), în care au fost plantate 205 soiuri vinifera, hibrizi direct producători și soiuri de portaltoi. În același timp iau ființă câteva colecții didactice pe lângă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la Drăgășani (I. Șlepeanu). Baza materială pentru studiul soiurilor de viță de vie se îmbogățește prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh. Constantinescu 1939), precum și prin apariția de noi colecții ampelografice la Drăgășani și Miniș, punându-se astfel bazele științifice ale studiului comportării soiurilor în areale diferite de cultură, aceasta reprezentând în același timp începutul ecologiei viticole. Rezultatele cercetărilor efectuate cu privire la comportarea soiurilor de viță de vie au înlesnit întocmirea, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]