14,847 matches
-
la înțelegerea și propulsarea pe treapta prestigiului a unui mare poet al Franței, publicînd, în 1912, cartea sa, La Poésie de Stephane Mallarmé, Șerban Cioculescu a făcut un lucru similar pentru Tudor Arghezi, încununîndu-și timpuriile comentarii de întîmpinare cu prima amplă cercetare ce i-a fost închinată, Introducere în poezia lui Tudor Arghezi (1946). Capital pentru concepția lui Șerban Cioculescu despre poezie ni se înfățișează eseul său intitulat O privire asupra poeziei noastre ermetice, cu care se deschide volumul Aspecte lirice
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
ermetic. Se produce un fel de încețoșare a poeziei, o "împînzire" a ei cu mister, ca o posibilă consecință, după cum apreciază unii cercetători, începînd cu d-na de Staël, a spiritului nordic, anglo-saxon și germanic, sau, sub o acoladă mai amplă, a geniului celtic, însă și ca un pandant ori chiar ca o prefață a descoperirii, pe plan psihologic-medical, a subconștientului. Adepții clarității consacrate par a fi pierdut partida. "Obiectivismul" uzual se evaporă, extrovertirea e devalorizată: "În locul peisajului exterior și al
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
extazul religios, precum, bunăoară, Paul Souday (criticul francez cu care-l asemăna E. Lovinescu), autorul Aspectelor lirice contemporane vădește, dimpotrivă, în ciuda vocației sale intelectualiste, "laice", o remarcabilă înțelegere pentru o asemenea perspectivă "de adîncime". Henry Bremond însuși va admite, în cadrul amplelor controverse ce le-a iscat, că factorii raționali joacă un incontestabil rol în elaborarea poemului, deși cooperează, inevitabil, cu cei iraționali. Dispunînd de un instrumentar variat, cu specificare sensibilă ca și abstractă, în diverse gradații, creația poetică produce o elevație
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
memoriei a ceea ce s-a întîmplat în anii "dictaturii roșii"? H. B.: Poate contribui foarte mult! Dacă el a fost martor al deceniilor comuniste cred că are chiar datoria să se exprime, să expună cît se poate de veridic, de amplu cele știute și trăite de el. Pentru aceasta el are la îndemînă un instrument extrem de eficace și anume scrisul. Constat însă că o parte din colegii mei de aici și din România ocolesc într-o oarecare măsură evocarea ororilor trecutului
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
noțiunea ca atare este destul de elastică...) suntem martorii (nu neapărat fericiți) ai unei posibile substituții esențiale: homo sapiens este tête-à-tête cu homo videns, și acesta din urmă e pe cale să ocupe, la modul copios, spațiul simbolic. [...] Speculând în marginea acestui amplu, valid și teribil silogism pe care îl enunță filosoful italian (și nu numai el), este firesc să ajungem la ideea că televiziunea, de unde, inițial și intențional, era un instrument/ mijloc de a face educație, astăzi, ea a ajuns o capcană
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
notează poetul într-un loc; iar altundeva, vizionarismul terifiant alunecă spre grotesc: "oasele mele se învechesc în carnea continuu înflorind/ scheletele albe transfigurate sub visuri uitate / spasmul lor transparent."(p.24) Una peste alta, volumul lui Liviu Georgescu rămîne un amplu poem (imn?!) al "morții însorite ca o floare carnivoră", așadar și al credinței într-o viitoare resurecție, un volum foarte ambițios în intenție, dar care are de suferit uneori din cauza infuziei abundente de metafizic și aglomerării prea mari de simboluri
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
Groza etc., apostoli, cu toții, ai unei noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar cînd comunismul însuși a obosit de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona insemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
Pavel Șușară În ultimii ani, au apărut și la noi cîteva importante cărți despre artă, panorame ample ale unor spații artistice la fel de vaste, care întregesc în mod semnificativ fondul documentar al bibliotecilor și umplu cîteva goluri ce păreau, la un moment dat, componente ineluctabile ale înseși existenței noastre culturale. Edituri importante din România, cum sunt Humanitas și
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
istoria cronologică" (678 pagini format 17/24). Impresia unor rime vindicative cu superproducțiile pe peliculă ale "epopeei cinematografice naționale" fiind totuși contrazisă de însușirea discretă a unor pronunțări critice față de specia în cauză. Fie și ca apendice anonim la citările ample și nominale din apologeți, în alineatul despre capul de serie al "epopeei", Tudor (1963), în fapt recoafare a formulei din Nepoții gornistului (1953), se introduce corecția că montarea recidivă ține de un "program de traducere în imagini a istoriei României
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
a dreptul despre poeme în proză și despre o "poetică a prozaizării", de o extragere a poeziei din proză (care îl apropie și mai mult de Mircea Ivănescu) mergînd însă pe o linie mai livrescă a comparației și a corespondențelor ample. Nevoia de a abandona lirismul și de a face trecerea către excursul eseistic în cadrul aceluiași poem îl constrînge pe poetul sibian la elaborarea unei noi formule de expresie cum este cea din Manualul de gînduri... (2001), un fals jurnal plin
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
operei caragialiene, raționamentele acceptării sau neacceptării stilului, revoltele, conformismele, revelațiile scrierilor unui om care gustă vehemența negației. Totul - fundal substanțialei analize provocate de întrebarea de fond a prefeței, privind echilibrul proporțiilor disproporționate al personajelor lui Caragiale. Desigur, există în acest amplu text și pagini despre controversele epocii, înfrângerile trecătoare ale omului și răspuns întrebării de ce lumea lui Jupân Dumitrache dispare, în schimb, ficțiunea, "creația unei imaginații excepționale", este nemuritoare. Am mai descoperit și două distanțări de la discuția critică propriu-zisă. Un paragraf
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Pavel Șușară Textul de mai jos a fost scris pentru catalogul Expoziției Gherasim, Mitroi, Dup, expoziție organizată la Mogoșoaia de către Centrul de Cultură Palatele Brâncovenești de la porțile Bucureștiului. Această acțiune face parte dintr-un proiect mai amplu, inițiat de criticul și istoricul de artă Doina Mândru, directorul Centrului, iar expoziția propriu-zisă constituie începutul unui șir de manifestări cu o structură asemănătoare. Adică de evenimente construite pe schema expozant/invitați, indiferent dacă expozantul își invită colegii, își invită
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
extremă a liniei, o ipostază radicală a desenului, iar problema renunțării la bidimensionalitate nu se pu-ne în nici un fel. Tenta plată, lumina lăuntrică a culorii, secționarea compoziției în registre clare, după modelul pămînt/cer, se înscriu și ele în aceeași amplă perspectivă stilistică și morală. Această filiație spirituală, la care se mai adaugă tipologiile arhaice și stilistica picturii țărănești, identifică în arta lui Florin Mitroi și sensul unei energii recuperatoare. Pentru că el nu se raportează la nimic din perspectivă epică și
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
comparații cu alte jurnale de acest tip, unele celebre și poate revolta de specie nu-și are rostul. Și totuși. Insist să cred că jurnalul Tiei Șerbănescu, dacă ar fi fost lipsit de indicația din subtitlu, ar fi deschis o amplă discuție teoretică și poate ar fi marcat începutul unei alte clasificări de gen. Prima asociație care mi-a venit în minte a fost cu o carte îndepărtată geografic și anume cu romanul non-ficțional al unei scriitoare americane de origine chineză
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
de mai demult. încă din Opera artei, iconicul sub forma unor reproduceri își face loc în volumele sale, ca un indiciu concret al lărgirii poeticii și al înglobării ei în estetică. Figuri V conține cinci eseuri dintre care trei foarte ample: Despre genuri și despre opere, Chateaubriand și nimic și eseul despre comic, cu un titlu mai atrăgător, mai seducător, Morți de rîs. Ele se anunță deja ca o referință bibliografică a domeniului abordat. La acestea se adaugă două eseuri de
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
Zarea mea încețoșată pare Mai șubredă ca o copaie plină Cu apă, aruncată peste pojar năpraznic, Deocamdată încă albește-a sărbătoare Vela pe catarg, și mă țin statornic, Falnic, neclintit. Sunt duh etern. Și lângă Axa lumii prinsă în rotire amplă Vă temeți de-a mă înfrunta nemernic, Crezându-vă în drept de-a-mi judeca Ideea. Chiar dacă nu sunt urlet spăimos, asurzitor, Ci doar o șoaptă sunt, un șuier slab ce-abia Se-aude-n miezul nopții. Un șuier slab, pe care, E
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
cugetările asupra păcatului și asupra ispășirii lui, la semnificația amintirilor și, implicit, la semnificația "rădăcinilor", pe fundal moral-istoric și de poezie, consider binevenite cîteva date despre epica propriu-zisă a vieții lui Vintilă Horia. Sînt informații rezultate din conspectarea rezumativă a amplului "curriculum vitae", întocmit chiar de Vintilă Horia și publicat în întregime în numărul pe martie 1991, al Jurnalului literar, cu titlul Intelectuali români în exil. A parcurge acest document înseamnă a străbate geografia exilului lui Vintilă Horia. Existența sa nu
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
influenți sau influențați, ale detractorilor celebri, istorii ale psihanalizei în țările mai semnificative din acest punct de vedere (douăzeci și trei la număr, printre care și România), ale interferențelor cu alte domenii (antropologie, psihiatrie, literatură etc.), ale cazurilor clasice, prezentări ample ale celor 23 de volume publicate de Freud între 1891 și 1938 și a 2 volume postume, o cronologie cu evenimentele majore ale psihanalizei - și multe altele. Proiectul este deosebit de ambițios - realizarea pe măsură: aproape 1100 de pagini în ediția
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
găsesc foarte greu la noi. Nu vorbesc de Contrafortul tinerilor scriitori, pe care l-am recenzat de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare. Citez din acestea din urmă: "O caracteristică a comuniștilor basarabeni este antiintelectualismul lor afișat, exhibat, cu o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
noastre?", o analiză a răspunsului istoricului bizantin Teophylact Simocatta la această problemă. Sub titlul Ritual and Simbolic Xenocide in Central and Eastern Europe, Andrei Oișteanu le oferă cititorilor revistei versiunea în limba engleză a două dintre capitolele secțiunii finale a amplului său studiu despre imaginea evreului în cultura română. Vechea practică a sacrificiilor umane ritualice dezvăluie degradări succesive, pe o ultimă treaptă de involuție situîndu-se sacrificarea unor simulacre - în detaliu sînt prezentate aspecte ce țin de "vînătoarea de evrei" și de
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Cronicar Carte cu probleme, carte primejdioasă Revista 22 vine, în numerele 9 și 10, cu noi contribuții la cartea dlui H.R. Patapievici Omul recent și la disputa din jurul ei. Un grupaj din numărul 9, reproducînd fragmente ample din textele consacrate cărții, a creat asemenea reacții, încît dna Gabriela Adameșteanu se vede obligată să dea unele explicații în editorialul numărului 10. Intitulat sugestiv, Democrație cu biciul, articolul remarcă, pe bună dreptate, două anomalii: una este considerarea Omului recent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
știu redactorii și apropiații lor. Eginald Schlattner poate fi un exemplu de onestitate care nu costă pe nimeni nimic, autorul rămînînd oricum cu toate onorurile. Concepția romanului și stilul scriiturii nu vin din tradiția literaturii române. Modelul e construcția simfonică amplă, de tip Buddenbrooks sau Somnambulii, deși cu unele delimitări curajoase. Personajul vorbește la un moment dat despre dejunurile care se întind pe pagini întregi în Muntele vrăjit, iar autorul încearcă să nu cadă în același păcat. Acțiunea centrală se desfășoară
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
delimitări curajoase. Personajul vorbește la un moment dat despre dejunurile care se întind pe pagini întregi în Muntele vrăjit, iar autorul încearcă să nu cadă în același păcat. Acțiunea centrală se desfășoară într-o singură zi, 23 august 1944, cu ample ramificații proustiene în trecut. Imaginea și simbolul cocoșului decapitat sînt recurente (poate prea recurente înspre finalul romanului), mult mai interesant ca procedeu de structurare a conținutului pare să fie jocul "cuvintelor enigmatice". Adolescentul deschide mereu lexiconul sau dicționarul de neologisme
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Pictorul pare a-i atribui o însemnătate specială, din moment ce expoziția din Cupola ieșeană a avut o "replică " pe Canaregio, alături de vechile uși venețiene, a căror faimă îi era desigur cunoscută. Albumul de față îi va asigura, fără îndoială, o mai amplă difuziune și gratitudinea celor sensibili la "bunurile simbolice".
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
e dragoste, noi trebuie să binecuvântăm Împreună ironia soartei. În mizeria asta a lumii trebuie să primim cu inimă bună o clipă de fericire pe care ne-o dă fatalitatea, cu toată ferocitatea ei răzbunătoare”. Tia Șerbănescu a publicat un amplu eseu În România liberă În 1992 comentând cu multă competență și mult fler feminin aura personalității Veronicăi Micle așa cum se desprinde din corespondenta lor. Printre altele, ne spune: „Și-a dozat foarte bine notele comportamentului. A știut să fie muza
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]