KorAP: Find »[drukola/base=amprentat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

116 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

unice și nemetilate asociate regiunii 5’UTR a genelor housekeeping. O altă categorie cuprinde insule CpG reprezentate în principal de repetiții AluI, asociate cu gradul crescut de metilare a acestor insule(Ponger și colab., 2001). În genomul uman există loci amprentați la nivelul cărora a fost identificat un număr mic de elemente SINE (Short Interspersed Elements), indiferent de originea imprinting-ului (Greally și colab., 2001). Această constatare a fost confirmată de studiile ulterioare care au demonstrat că o valoare predictivă crescută este

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
originea imprinting-ului (Greally și colab., 2001). Această constatare a fost confirmată de studiile ulterioare care au demonstrat că o valoare predictivă crescută este influențată mai degrabă de orientarea acestor elemente repetitive, decât de concentrația acestora (Luedi și colab., 2007). Genele amprentate diferă prin structura cromatinei și prin modificările specifice ale histonelor. (Hark și Tilghman, 1998; Hu și colab., 1998). Spre exemplu, acetilarea lizinei histonelor este asociată în general cu activarea transcripțională. De asemenea, metilarea specifică a resturilor lizinei are consecințe diferite

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
general cu activarea transcripțională. De asemenea, metilarea specifică a resturilor lizinei are consecințe diferite: metilarea H3 la K4 este asociată cu activarea transcripțională, iar metilarea H3 la K9 și K27 și a H4 la K20 sunt asociate cu silențierea. Genele amprentate prezintă diferențe specific tisulare ale paternului de metilare între alelele parentale, iar regiunile metilate diferențiat (DMRs) pot avea proprietăți diferite (Ferguson și colab., 1993; Reik și Walter, 2001). ADN din regiunile amprentate se replică asincron în faza S a ciclului

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
H4 la K20 sunt asociate cu silențierea. Genele amprentate prezintă diferențe specific tisulare ale paternului de metilare între alelele parentale, iar regiunile metilate diferențiat (DMRs) pot avea proprietăți diferite (Ferguson și colab., 1993; Reik și Walter, 2001). ADN din regiunile amprentate se replică asincron în faza S a ciclului celular: în cazul celor mai multe gene amprentate, copia paternă se replică mai devreme decât cea maternă (Kitsberg și colab., 1993). Clusterii amprentați sau regiunile apropiate acestora prezintă frecvențe diferite ale recombinării meiotice, cu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
paternului de metilare între alelele parentale, iar regiunile metilate diferențiat (DMRs) pot avea proprietăți diferite (Ferguson și colab., 1993; Reik și Walter, 2001). ADN din regiunile amprentate se replică asincron în faza S a ciclului celular: în cazul celor mai multe gene amprentate, copia paternă se replică mai devreme decât cea maternă (Kitsberg și colab., 1993). Clusterii amprentați sau regiunile apropiate acestora prezintă frecvențe diferite ale recombinării meiotice, cu creșterea ratei de recombinare în timpul meiozei paterne (Paldi și colab., 1995). O genă amprentată

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
amprentate, copia paternă se replică mai devreme decât cea maternă (Kitsberg și colab., 1993). Clusterii amprentați sau regiunile apropiate acestora prezintă frecvențe diferite ale recombinării meiotice, cu creșterea ratei de recombinare în timpul meiozei paterne (Paldi și colab., 1995). O genă amprentată se poate exprima în mai multe izoforme, se poate exprima specific doar întrun țesut sau într-o anumită perioadă de dezvoltare a organismului. Aceste caracteristici îngreunează identificarea și confirmarea de noi gene amprentate. Utilizarea analogiei dintre genele cartate pe modele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
paterne (Paldi și colab., 1995). O genă amprentată se poate exprima în mai multe izoforme, se poate exprima specific doar întrun țesut sau într-o anumită perioadă de dezvoltare a organismului. Aceste caracteristici îngreunează identificarea și confirmarea de noi gene amprentate. Utilizarea analogiei dintre genele cartate pe modele murine și genele umane a fost grevată de o serie de erori, existând o discordanță între datele de predicție de la șoarece și cele de la om. Astfel, în timp ce unele gene sunt amprentate atât la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
fost grevată de o serie de erori, existând o discordanță între datele de predicție de la șoarece și cele de la om. Astfel, în timp ce unele gene sunt amprentate atât la om cât și la șoarece, totuși există o serie de gene ortoloage (amprentate doar la șoarece), de exemplu Igf2r, Cd8I, Tssc4 etc. (Morison și colab., 2005), iar altele doar la om, de exemplu DLX5 (Kimura și colab., 2004). Prin aplicarea metodelor de analiză bioinformatică Luedi și colaboratorii (2007) au dezvoltat o metodă computațională

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
dezvoltat o metodă computațională pentru predicția genelor amprentate de-a lungul genomului, putând fi stabilite astfel ținte noi de studiu. Pentru testarea metodei au fost utilizate secvențe ADN (preluate din Ensembl) aparținând la 40 de gene deja validate ca fiind amprentate la om (preluate din Catalogul Genelor Amprentate și 52 de gene dovedite experimental ca având expresie bialelică. De asemenea, au fost introduse și 500 de gene selectate aleator dintre cele presupuse a fi neamprentate la om. Această analiză a permis

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
amprentate de-a lungul genomului, putând fi stabilite astfel ținte noi de studiu. Pentru testarea metodei au fost utilizate secvențe ADN (preluate din Ensembl) aparținând la 40 de gene deja validate ca fiind amprentate la om (preluate din Catalogul Genelor Amprentate și 52 de gene dovedite experimental ca având expresie bialelică. De asemenea, au fost introduse și 500 de gene selectate aleator dintre cele presupuse a fi neamprentate la om. Această analiză a permis obținerea unei sensibilități de 100% (identificarea celor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
gene dovedite experimental ca având expresie bialelică. De asemenea, au fost introduse și 500 de gene selectate aleator dintre cele presupuse a fi neamprentate la om. Această analiză a permis obținerea unei sensibilități de 100% (identificarea celor 40 de gene amprentate) și a unei specificități de 99% (identificarea corectă a 545 din cele 552 de gene analizate) (Luedi și colab., 2007). Același studiu a permis prin analiza întregului genom (20770 de gene analizate) predicția cu mare confidență a existenței a 156

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
545 din cele 552 de gene analizate) (Luedi și colab., 2007). Același studiu a permis prin analiza întregului genom (20770 de gene analizate) predicția cu mare confidență a existenței a 156 de gene noi, care nu fuseseră raportate ca fiind amprentate. Se pare că regiunile 15q12 și 7q21.3 conțin exclusiv gene amprentate cunoscute. În regiunea 11p15.5 au fost identificate pe lângă genele amprentate cunoscute (H19 și IGF2) încă cinci gene amprentate nou identificate, incluzînd și gena PKP3 - o oncogenă implicată

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
studiu a permis prin analiza întregului genom (20770 de gene analizate) predicția cu mare confidență a existenței a 156 de gene noi, care nu fuseseră raportate ca fiind amprentate. Se pare că regiunile 15q12 și 7q21.3 conțin exclusiv gene amprentate cunoscute. În regiunea 11p15.5 au fost identificate pe lângă genele amprentate cunoscute (H19 și IGF2) încă cinci gene amprentate nou identificate, incluzînd și gena PKP3 - o oncogenă implicată în cancerul pulmonar (Furukawa și colab., 2005). De asemenea, a fost introdus

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
predicția cu mare confidență a existenței a 156 de gene noi, care nu fuseseră raportate ca fiind amprentate. Se pare că regiunile 15q12 și 7q21.3 conțin exclusiv gene amprentate cunoscute. În regiunea 11p15.5 au fost identificate pe lângă genele amprentate cunoscute (H19 și IGF2) încă cinci gene amprentate nou identificate, incluzînd și gena PKP3 - o oncogenă implicată în cancerul pulmonar (Furukawa și colab., 2005). De asemenea, a fost introdus un nou criteriu de identificare a genelor amprentate bazat pe expresia

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de gene noi, care nu fuseseră raportate ca fiind amprentate. Se pare că regiunile 15q12 și 7q21.3 conțin exclusiv gene amprentate cunoscute. În regiunea 11p15.5 au fost identificate pe lângă genele amprentate cunoscute (H19 și IGF2) încă cinci gene amprentate nou identificate, incluzînd și gena PKP3 - o oncogenă implicată în cancerul pulmonar (Furukawa și colab., 2005). De asemenea, a fost introdus un nou criteriu de identificare a genelor amprentate bazat pe expresia maternă sau paternă a genei amprentate, cu includerea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
identificate pe lângă genele amprentate cunoscute (H19 și IGF2) încă cinci gene amprentate nou identificate, incluzînd și gena PKP3 - o oncogenă implicată în cancerul pulmonar (Furukawa și colab., 2005). De asemenea, a fost introdus un nou criteriu de identificare a genelor amprentate bazat pe expresia maternă sau paternă a genei amprentate, cu includerea a 19 gene exprimate matern și a 20 de gene exprimate patern (Luedi și colab., 2007). În figura 31.2 se prezintă distribuția genelor amprentate în cromozomii umani. Figura

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cinci gene amprentate nou identificate, incluzînd și gena PKP3 - o oncogenă implicată în cancerul pulmonar (Furukawa și colab., 2005). De asemenea, a fost introdus un nou criteriu de identificare a genelor amprentate bazat pe expresia maternă sau paternă a genei amprentate, cu includerea a 19 gene exprimate matern și a 20 de gene exprimate patern (Luedi și colab., 2007). În figura 31.2 se prezintă distribuția genelor amprentate în cromozomii umani. Figura 31.2. Distribuția genelor amprentate în cromozomii umani. Genele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pătrate, cele exprimate patern prin cercuri, iar cele cu expresie bialelică (neamprentate) sunt figurate cu cercuri mici, negre. Pătratele/cercurile umplute reprezintă gene demonstrate a fi amprentate, celelalte fiind doar prezise (prelucrare după Luedi și colab., 2007). Pentru identificarea genelor amprentate au fost utilizate tehnici moleculare moderne, dintre acestea amintim clonarea pozițională, determinarea expresiei monoalelice a genelor prin hibridizare substractivă (Mondon și colab., 2005), analiza seriată a expresiei genelor (Horvath și colab., 2006), microarray, utilizarea ARNi etc. Clonarea pozițională a fost

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
precum hibridizarea substractivă, utilizând ADNc au fost folosite pentru identificarea de noi gene amprentate la șoarece: Peg1/Mest, localizată în cromozomul 6, Peg3, localizată în cromozomul 7 sau Peg5/Nnat, localizată în cromozomul 2 (Falls și colab., 1999). Identificarea genelor amprentate Grf1 și U2afl-rs1 s-a realizat prin metoda denumită restriction landmark genome screening sau RLGS. Expresia exclusiv paternă a genelor pentru cele trei subunități ale receptorului GABA a fost demonstrată prin utilizarea transferului de cromozomi mediat prin microcelule (Falls și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Naoki și colab., 2005). Imprintingul genetic se modifică într-un mod caracteristic de-a lungul ciclului de viață al unui organism. În timpul dezvoltării celulelor germinale, imprinting-ul genetic prezintă trei stadii care apoi se repetă succesiv: „ștergerea” parțială a caracteristicilor genelor amprentate din celulele germinale primordiale, stabilirea unui nou imprinting și menținerea caracteristicilor noi astfel încât zigotul format va avea propriile caracteristici care se vor menține de-a lungul diviziunilor din timpul dezvoltării post-zigotice și în cadrul celulelor diferențiate (fig. 31.4). Existența unor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
timpul dezvoltării post-zigotice și în cadrul celulelor diferențiate (fig. 31.4). Existența unor erori într-unul din cele trei stadii determină apariția mutațiilor de tip LOI (Loss of Imprinting). Identificarea cu acuratețe a expresiei diferențiate în funcție de originea parentală a alelelor genelor amprentate a condus la concluzia că în reglarea imprintingului pot fi implicate mecanisme diferite, în funcție de stadiul de dezvoltare al organismului: - la nivelul gametului matern: cromozomul X se reactivează înainte de meioză, metilarea de novo și resetarea imprinting-ului (posibil incompletă) apare în timpul dezvoltării

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
aproprierea heterocromatinei constitutive, responsabilă de represia expresiei genice (Locke și colab., 1988; Lloyd și colab., 1999). Comparând datele obținute la Drosophila cu tumorigeneza de la mamifere, a fost emisă ipoteza implicării genelor modificatoare (prin formarea de domenii heterocroma-tinice) în inactivarea genelor amprentate. Conform acestei ipoteze, poziționarea genelor modificatoare în cromozomii sexului este responsabilă de amprentarea genică diferențiată în funcție de originea gametică. Imunogenetică și Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
formarea de domenii heterocroma-tinice) în inactivarea genelor amprentate. Conform acestei ipoteze, poziționarea genelor modificatoare în cromozomii sexului este responsabilă de amprentarea genică diferențiată în funcție de originea gametică. Imunogenetică și Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au indicat faptul că imprinting-ul genetic implică și elemente de control regional. Astfel, analiza pattern-ului temporal de replicare a genelor amprentate H19 și Igf2 de la șoarece, a demonstrat că alelele paterne se replică

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
genelor amprentate. Conform acestei ipoteze, poziționarea genelor modificatoare în cromozomii sexului este responsabilă de amprentarea genică diferențiată în funcție de originea gametică. Imunogenetică și Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au indicat faptul că imprinting-ul genetic implică și elemente de control regional. Astfel, analiza pattern-ului temporal de replicare a genelor amprentate H19 și Igf2 de la șoarece, a demonstrat că alelele paterne se replică mai devreme decât cele materne, în cadrul

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au indicat faptul că imprinting-ul genetic implică și elemente de control regional. Astfel, analiza pattern-ului temporal de replicare a genelor amprentate H19 și Igf2 de la șoarece, a demonstrat că alelele paterne se replică mai devreme decât cele materne, în cadrul fiecărui ciclu celular (Kitsberg și colab., 1993). Rezultatele sugerează faptul că există o legătură strânsă între imprinting-ul genetic și compartimentarea fizică a

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]