360 matches
-
Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013. în constelații de durere, mă sting spre puncte cardinale prin găuri negre de speranță îmi odihnesc timid făptura empatizând cu universul simt comă corzilor vocale mă injectez cu ani-lumină să pot să îmi lipesc ruptură pe serpentine lungi de viață, incerc sa ma mențin constant dar, dansul sufletului gol îmi obosește iar persoană în fața gândului înalt, eu am ramas puțin restant am stări prea pline de vocale și nu
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
e timpul clipei de tăcere să pot să îmi adun tot scrumul ... Citește mai mult în constelații de durere, mă sting spre puncte cardinaleprin găuri negre de speranță îmi odihnesc timid făpturaempatizând cu universul simt comă corzilor vocalemă injectez cu ani-lumină să pot să îmi lipesc rupturape serpentine lungi de viață, incerc sa ma mențin constantdar, dansul sufletului gol îmi obosește iar persoanaîn față gândului înalt, eu am ramas puțin restantam stări prea pline de vocale și nu pot sa gasesc
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
nefiresc. Tendința aripilor crude, este aceea de a se îndrepta către strălucirea fierbinte a soarelui, așa încât se pot arde și frânge foarte ușor. Fireasca nevoie de căldură și sprijin pentru întărirea aripilor și înălțimea zborului tânăr, nu trebuie căutată la ani-lumină depărtare, căci, dacă ele nu sunt oferite când trebuie și de unde trebuie, inocența sfârșește în mod brusc și dureros, prin sfâșierea acelor aripi care sunt singurele menite să te poarte în depărtări. Cucerirea înălțimilor cunoașterii pornește chiar din copilărie, acea
PRIMUL ANOTIMP de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367737_a_369066]
-
pentru ea de-a ieși din impas... Copilul n-a contenit în chemarea lui. Însă, de atâta deznădejde, părea că-și pierduse glăsciorul... Acum o striga în șoaptă, că fiind așa departe, zicea, tot nu-l aude... că-i trebuie ani-lumină să ajungă vorbele... Se mira mamă-sa: Copiii de azi! Știu atâtea... Cum să-i spun ce vrea s-audă? Cum?! * Piciul întreabă azi, întreabă mâine... Îl surprindea acum plângând cu poza bunicii în mână. Așa se culca. Așa se
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
STEAUA-ȚI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului La steaua-Ți care n-a apus E-o tot mai scurtă cale, Lumina Ți se-ntoarce sus La zorile-Ți astrale... De ani-lumină pe pământ Străluminând, se-ntoarnă În Cerul Tău ca din cuvânt Cuvântul să Ți-l cearnă... Nu e icoană în altar Să nu Te însemneze Și-a Ta lumină ca un far În veci să luminzeze. De dorul Tău durând în
LA STEAUA-ŢI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363749_a_365078]
-
ce etern va arde. Vom descoperi, într-un final, că-ncărcatura revenirii e doar emoția, lumina și poezia clipei, prin care am trecut inconștient. Aceasta-i tot ce va rămâne, Privind în urmă amintiri-ecou vibranțe... Că după ani, și ani, si ani-lumină să ne dorim un alt poem, mereu un cerc în care să intrăm trasând conturul florii vieții, a geometriei sacre. Referință Bibliografica: Floarea vieții... / Irina Lucia Mihalca : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul ÎI, 27 ianuarie 2012. Drepturi
FLOAREA VIETII... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362146_a_363475]
-
timpul care nu iartă pe nimeni căci: „Nemurirea-i/ Visul viselor deșarte”, un adevăr absolut, care trece peste adevărul nostru intim, dar mai ales, poemul este o profundă meditație asupra scurgerii timpului pe care o percepem fiecare în mod diferit: „ani-lumină/ În făptura unei clipe”, ori: „Vremea trece ... să revină/ Și revine ca să treacă” ... sau: "Vremea curge, cât e vreme ... Numai noi, săracii, parcă/ N-am avea de ce ne teme/ Când cu vreme ne încarcă”. Poemul ne invită la introspecții, căci
UN NOU VOLUM: „TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE”) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365143_a_366472]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ILUZII Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului de-am ști din timp ce-i după moarte dincolo de această galaxie am emigra într-o inconștientă veselie ( indiferent câți ani-lumină ne desparte! ) . mergând-naintea timpului cu stăruință rămânem tineri până la sfârșit înfipți cu pasul drept în infinit și cu cel stâng în... neființă . tu te-ai grăbit să pleci, să nu mai speri ( să-ți schimbi destinul nemilos din mers
ILUZII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366489_a_367818]
-
bine redevine rău, Iar răul nu creează-o lume. Vremelnici prieteni, vremelnici oameni, În rest vârcolacii, raci răniți, Scoici în valuri, ce rost mai are Să murim, dacă-nviem din nou, din nou? Omnia fluunt, omnia mutantur, Un marș forțat de ani-lumină. În limba noastră, Dumnezeu este Cel Care Este. Ce am putea adăuga? O mie de nume, Este Cel Care Nu Se schimbă, El este cel care ne poartă Ca o mamă pruncul său, Fără să știm , în somn adânc. Privesc
MALDOROR de BORIS MEHR în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355958_a_357287]
-
este speranța pentru ca îndrăgostiții de odinioară să se reîntâlnească, pentru a reînnoda iubirea pierdută, fiindcă „purtați de vânturi potrivnice,/ Ne-am rătăcit pe țărmuri străine,/Ca niște flori dezamorsate”. Pentru a nu deveni „două planete necunoscute”, despărțite de „miliarde de ani-lumină”, eul liric își exprimă cu deznădejde dorința de apropiere, de reînviere a sentimentului pe care numai o corabie îl poate readuce ( „Aștept o corabie dinspre orizonturi,/ Să mă aducă lângă tine,/ Sau cu un liman mai aproape”), deși o frământă
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
este speranța pentru ca îndrăgostiții de odinioară să se reîntâlnească pentru a reînnoda iubirea pierdută, fiindcă „purtați de vânturi potrivnice,/ Ne-am rătăcit pe țărmuri străine,/Ca niște flori dezamorsate”. Pentru a nu deveni „două planete necunoscute” despărțite de miliarde de ani-lumină”, eul liric își exprimă cu deznădejde dorința de apropiere, de reînviere a sentimentului pe care numai o corabie îl poate readuce ( „Aștept o corabie dinspre orizonturi,/ Să mă aducă lângă tine,/ Sau cu u8n liman mai aproape”), deși o frământă
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
în calești? Și dragostea-mi încă antuma E doar podoaba și povești? * Crezi oare că iubirea O poti sorbi din rai Când tu trăind pe Terra Iubire devastai ? * Crezi oare că în mine Nu doare că exiști În depărtări de ani-lumină De ochii mei cei triști ? * Crezi oare că adie Zefirul când mă-nec În ochii tăi albaștri Ce viața mi-o petrec ? * Crezi oare că în noapte Iubirea-mi n-o veghez Sanu mi-o fure timpul Și grelele zapezi
CREZI OARE? de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353423_a_354752]
-
am rugat Să nu mă dezlege Că-mi intră Timpul în ochi Timpul e asemeni soarelui. Gravităm în jurul său, cu iluzia că el e cel care trece. Poate că suntem corpuri cerești, că viața noastră s-a petrecut deja la ani-lumină. Poate că, asemeni luminii stelelor, viața abia acum a ajuns în noi. S-a petrecut deja, abia acum o conștientizăm. Am avut de multe ori premoniții care s-au împlinit, deja-vu am destul de frecvent. De câte ori le experimentez, îmi spun: Viața
Povestea ca Viață. Blestem () [Corola-blog/BlogPost/338927_a_340256]
-
Galaxia aceasta este aproape-aproape, dar nu am vizitat-o niciodată-niciodată. V-ați dat seama că în limba lui Miku-Miku, dacă vrei să spui ceva important, trebuie să repeți de două ori acel cuvânt. Păi, da, el călătorea la milioane de ani-lumină distanță, încât i se păruse inutil să viziteze galaxia pe care o vedea din căsuța lui ori de câte ori privea spre nord. - Nu-i nimic-nimic! Și așa, astăzi nu aveam de gând să forțez tare-tare noul motor al navetei, așa că am să
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
pentru a apăra cuceririle poporului”. Nu pentru asta a fost creată Securitatea, ci pentru a proteja dictatura unui grup de autodesemnați reprezentanți ai poporului, care au instituit ceea ce știm foarte bine și ne-au condamnat pe toți să trăim „fericirea” anilor-lumină și opresiunea bine cunoscută. Mircea Mihăieș: Aș insista pe impactul intervenției din Iugoslavia, deoarece el nu a rămas fără consecințe asupra poziției române În regiune. N-am ajuns Însă acolo unde ar fi dorit Emil Constantinescu, care se visa lider
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Se opri. Fruntea îi ardea. Vuietul crescu și mai tare, tot mai tare. — Nu știu, domnule Jones, spuse el, sfîrșit. De ce poartă un irlandez trei... Ceva îi împăienjenea vederea. Virgil părea la un kilometru distanță. Brațul acestuia se întinse peste ani-lumină ca un tentacul lung, șerpuitor. Vultur-în-Zbor se feri instinctiv și căzu. Simți un fior în oase. Fruntea îi era acum de gheață. Vuietul îl lăsă practic surd la vocea tunătoare a domnului Jones. — Nu-ți face griji! striga Virgil. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Ciudat de transparenți, arătau ca două ferestre spre lumea de dincolo. Am pătruns în adânc, dar n-am descifrat nimic. Fețele noastre se aflau la o distanță de doar trei centimetri, dar ea mi se părea la o distanță de ani-lumină. Am întins mâna și am încercat să o ating, dar Naoko s-a retras brusc. Am perceput un tremur ușor al buzelor ei și atât. O clipă mai târziu, a ridicat mâinile și a început să-și descheie nasturii. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
într-o atmosferă răcoroasă, înțepătoare. Omul se pusese cu bună știință în această situație, încrezându-se orbește în micii zei de fier și titan, precum acest Nostromo, pentru a le asigura respirația vitală. El nu putea străbate hiperspațiul și învinge anii-lumină. Extensii ale acestei ființe electronice semi-sensibile testau acum aerul eliberat adineauri și-și spuneau satisfacția întreținerii vieții în organismul lipsit de experiență al oamenilor. Semnalizatoare adiționale sclipiră, altele se stinseră. Fără fanfară, capcanele celor șapte crisalide se deschiseră, iar omizile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pasarelă pluteau mirosuri familiare. Dallas recunoscu unele dintre ele, caracteristice anumitor membri ai echipajului. Departe de a bănui pe cineva, amușină de două ori în semn de complicitate. Deodorantele nu erau excepționale pe o navă de mărimea lui Nostromo. Închiși ani-lumină în cochilia lor de metal, eroii noștri, având alte griji mai importante, nu se sinchiseau de efluviile vecinilor. Ripley își păstrase înfățișarea îngândurată! ― Ce te necăjește? Tot la hotărârea lui Ash te gândești! Nu-ți place deloc că ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mea râde la glumele mele. Asta e speriată tot timpul. Plângăcioasă. Apropo de ăștia de le sare repede muștarul. O bagi în sperieți foarte ușor. Clătină din cap. Ceva lung și tăcut îl străbătu. —Seamănă. Seamănă mult. Dar sunt la ani-lumină una de alta. Weber își făcu de lucru cu ochelarii lui antici cu rame metalice. Își mângâie creștetul capului cu început de chelie. Mark își pipăi inconștient căciula. —Ea e singura? întrebă Weber. Mark se holba la el, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sunt acele semnale nu ne este foarte clar. Dar el pare a fi un recipient pentru toate gândurile unui alter-ego, care trăiește intens o situație de viață și se află într-o stare de activitate normală la distanță de mulți ani-lumină. Iarăși tăcere. Apoi o a doua voce zise: - Poate că e nevoie să-l supunem unui stress. Așa că haideți să-l lăsăm izolat, așa cum se află - și să-l lăsăm să-și dea seama de asta. - Să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Doamnă, după cum, fără-ndoială, vi s-a spus, atunci când m-am trezit am descoperit că sunt în legătură mentală cu cineva care arată exact ca mine și care, în acest moment, se află la depărtare de aproximativ optsprezece mii de ani-lumină de aici... Femeia dădea aprobator din cap. Avea o atitudine și o expresie serioasă și spuse, încruntându-se puțin: - Tot ce s-a întâmplat, inclusiv modul cum ai ajuns aici, este foarte neobișnuit. Gosseyn continuă cu sinceritate: - Este o poveste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ea făcu ochii mari. Și se dădu un pas înapoi. După care, încurajările lui o mai liniștiră oarecum. Pentru că rămase în picioare, tăcută, în timp ce două femei și patru bărbați pășiră în cameră. Ceva tot o șocă însă: - Optsprezece mii de ani-lumină, șopti ea. Instantaneu... Gosseyn spuse: - Cum crezi că ajuns nava voastră aici? De la distanță și mai mare. Și tot instantaneu? În tot acest răstimp, el se gândi că hainele elegante erau exact ceea ce trebuia să poarte ea după părerea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
temperaturile extreme ale vremii. Așa că Gosseyn fu de părere că o mică explicație nu avea ce să strice. Spuse deci: - Cum, din cauza luptelor care continuă,... acolo - făcu vag un semn cu mâna în direcția navei Dzan aflată la distanță de ani-lumină - vom sta aici o vreme, cred că e cazul să-ți spun că ceea ce vezi este anotimpul iarnă pe această planetă și aceasta este o zonă sălbatică. De aici nu se vede nici un semn de civilizație. - Este ceva acolo, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
lui Enro să aibă succes la cealaltă galaxie. Așa că nici o căsătorie a lui cu mama împăratului, dacă reușesc s-o împiedic." La urmă zise: "Dar asta rămâne pentru mai târziu." Hotărârea fermă din mintea sa trebuie să fi răzbătut prin anii-lumină; pentru că răspunsul îndepărtatului alter-ego veni, fără să mai fie nevoie de precizări: "Noroc, Trei". Pentru a se apăra împotriva temerii de mister, Gosseyn localiza porțiune cu porțiune solul înghețat și "fotografia" cu ajutorul super-creierului. Astfel, în orice moment din viitor, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]