492 matches
-
în viață, în credință și în înțelegerea cea duhovnicească. Dă lor să-ți slujească totdeauna cu frică și cu dragoste întru nevinovăție și fără osândă să se împărtășească cu Sfintele tale taine și să se învrednicească de cereasca ta împărăție”. Anafora liturgică, în special cea a Sfântului Vasile cel Mare, ne ajută să înțelegem că Jertfa mântuitorului s-a săvârșit pentru a spăla păcatele oamenilor, care, nu pentru vrednicia lor, ci din dragoste dumnezeiască nețărmurită și neclintită sunt chemați să se
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
-i descoperi locul central și de a rezolva criza liturgică în care se află întreaga Biserică. Pentru conștientizarea atât a slujitorilor, sacerdoților, cât și a credincioșilor asupra importanței și locului Euharistiei, se impune revenirea la rostirea rugăciunilor, cel puțin a anaforei, cu voce tare, implicarea creștinilor în viața Bisericii și săvârșirea tuturor celorlalte Sfinte Taine în strânsă legătură cu Jertfa Euharistică. Sfânta euharistie nu trebuie redusă, așa cum se întâmplă adesea, nici la funcția une simple rugăciuni „de pomenire” a celor vii
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
Maica Domnului și îi venerează pe sfinți, populația se preface numai. Poporul român are multe lucruri sfinte: Biserica Ortodoxă cea adevărată, Sfânta Liturghie, Sfânta Împărtășanie, Preoția și celelalte cinci Sfinte Taine, Biblia, Crucea, icoanele, moaștele sfinților, aghiasma, untdelemnul sfințit, mirul, anafora, lumânările. Populația nu mai are nimic sfânt. Poporul român respectă și apreciază cuceririle științei, dar numai atunci când ele sunt folosite într-un scop bun, constructiv. Populația nu crede decât în știință și în Discovery. “Mă plimb în vârf de munți
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
filme de toate genurile, astfel încât să-și piardă și timpul liber degeaba și să adoarmă obosiți. Țineți-i ocupați, ocupați, ocupați. Și când se întâlnesc la biserică, puneți-i să bârfească, să șușotească, să se înghesuie la miruit și la anaforă, așa încât să plece acasă fără nici un folos dobândit. Aglomerați-le viața cu atâtea cauze „bune”, încât să nu mai aibă timp să ceară și să primească putere de la Iisus. Să nu mai poată spune: <>, <>, <>. Țineți-i de mâini, să nu
ŞEDINŢĂ ÎN IAD de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379261_a_380590]
-
așezat. Peste patru ani va avea aceleași vedenii, iar neliniștea ei va dura o lună întreagă", anacronia are o întindere de o lună și un orizont de patru ani. ¶Bal 1985; Chatman 1978; Genette 1980; Mosher 1980. Vezi și ORDINE. anaforă. Vezi AMBREIOR. analepsă [analepsis]. O ANACRONIE care se întoarce în trecut în raport cu momentul "prezent"; o evocare a unuia sau a mai multor evenimente care s-au întîmplat înainte de momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unor secvențe de evenimente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului în forma evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu totul, au vroit a se desprinde în meșteșugul lucrării straielor evropene”. În perioada care face obiectul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
precum se găsește astăzi un partid întreg care servește de unelte ca să apese țara. Am fi bănuit aceasta chiar daca n-am fi știut nimic; dar din nenorocire avem și documente istorice cari adeveresc acest prepus. Astfel cunoaștem, din întîmplare, o anaforă a veliților boieri și un ofis al lui Grigore Vodă Ghica cari veștejesc purtarea unui oarecare boiernaș dinspre Pitești, un vătaf de plai, care, împreună cu un altul, au siluit prin mâglisiri, cum zice anaforaua, și mai ales prin îngroziri, pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căutând să le descopere unitatea de substanță. El este cel care trebuie să elimine eventualele incoerențe (altfel spus, cercetări sau ipoteze abandonate). El este cel care trebuie să înlocuiască repetițiile cu eventualele variante (sau, dacă nu, să considere repetițiile drept anafore pasionale). În fața sa se află o „serie” de scrieri ale căror date, înșiruite, corespund mai mult sau mai puțin: o „serie” de scrieri prime și o „serie”, mai lipsită de pretenții, de scrieri interactive, întăritoare, documentare. Desigur, ochiul trebuie să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gabriel în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Rusalii, în omilia 10), în care sunt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile de stil, Leontie preferă exclamația, apostrofa, anafora, paralelismul între părțile frazei cărora li se adaugă uneori rima. El utilizează totodată un mare număr de cuvinte care, până la el, nu se întâlnesc în altă parte, între care numeroase cuvinte compuse (de exemplu, perechea monoglôssos și poikiloglossos în omilia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cu un surplus de umoare neagră. Titlul general al scrierilor sale dramatice este Istoria Țării Rumânești. Starea Țării Rumânești pă vremea streinilor și a pământenilor. Comedia Starea Țării Rumânești (scrisă prin 1831) are două compuneri anexe: Povestea huzmetarilor și Obșteasca anafora a boierilor pentru prăvilele Măriei Sale. În jurul anului 1828, G. izvodește cea mai închegată și mai dură dintre piesele lui, Barbul Văcărescul, vânzătorul țării. Tânguirea și blestemul norodului, din final, emană o forță întunecată, amenințătoare. Prin 1845 așterne pe hârtie, în
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
imnurile au ca punct de pornire o frază luată din Scripturi. în sfîrșit, sub numele lui Sever s-au mai transmis cîteva rînduieli liturgice în siriacă, a căror autenticitate însă nu e deloc sigură; este vorba în speță de o Anaforă (liturghie euharistică) și de două slujbe de botez (una mult mai scurtă decît cealaltă). Liturghia coptă a iacobiților conține cîteva rugăciuni atribuite lui Sever. Talent extraordinar, Sever cunoaște foarte bine Scriptura și tradiția patristică la care recurge în mod constant
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gavriil în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Cincizecime, în omilia 10), în care sînt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile de stil, Leonțiu preferă exclamația, apostrofa, anafora, paralelismul între părțile frazei, cărora li se adaugă uneori rima. De asemenea, utilizează un mare număr de cuvinte care, pînă la el, nu se întîlnesc în altă parte, între care numeroase cuvinte compuse (de exemplu, perechea monoglôssos și poikiloglôssos în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de mulțimea clasificărilor. Numeroase și amendabile în cazul concret al figurilor, aceste clasificări pot fi reduse la următorul tablou taxonomic: figuri de cuvânt (preponderent fonologice): afereză, apocopă etc.; figuri de construcție (figuri sintactice legate de structura frazei): inversiune, elipsă, chiasm, anaforă etc.; tropi (figură cu schimbare de sens; atribuirea unei semnificații care nu este semnificația proprie a unui cuvânt): metaforă, litotă, alegorie, personificare etc.; figuri de gândire (afectează nu un cuvânt, ci întregul discurs): portretul, tabloul, deliberația, imprecația, apostrofa etc. Trecerea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a dorit tata să trec la seminar, eu am rămas neclintit în hotărârea mea. Preotul și-a închipuit că, ceea ce n-a reușit tata, va reuși el să mă convingă. Cum frecventam regulat biserica, într-o duminică, pe când se dădea anafora, preotul mă roagă să rămân la urmă... Am priceput ce voia și după sfârșitul slujbei, alături de preot, străbat distanța până la casa lui într-o discuție pe tema preoției și a trecerii mele la seminar. I-am răspuns că nu vreau
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă propun ca hudița să fie de șase palme domnești și “hotărâre rămâne la înalta înțelepciune mării tale”. --Ei, da’ mare-i Dumnezeu și puternic îi... Doamne, iartă-mă. --De ce spui asta, sfințite? --Uite că la 21
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vrei să spui cu acest “dar”? --Că lupul își schimbă părul, dar năravul... --Adică? --Iaca și dovada. La 30 martie 1794, asistăm la o nouă cercetare, făcută de niște boieri trimiși de vodă pentru această uliță. Și spun boierii în anaforă: “Preînălțate doamne. După răvașul di jalobă ce-au dat către înălțimea ta sfinție sa Costandin arhimandretul egumenul de la mănăstire Trii Sfetitilor cum și târgoveții i mahalagii... arătând că și lângă zidul mănăstirii... din vechime ar fi fost drum... Iar acum
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-ar fi pricinuind multă supărari”. La sfârșit se spune: “Și trebuinți iaste a fi pe acolo uliți... și de trii stânjini pentru întâmplare de foc și pentru trebuințili orășenilor”. În iunie 1794, se face o nouă cercetare, urmată de anaforă către vodă, confirmată de acesta tocmai la 30 iulie 1795, în care citim: “Hudița între zidul sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor și întru biserica Catholicească să rămâie după cum se află acum”. Nu se spune însă de câte palme să fie lățimea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Zâna cea bună, torcând ca o pisică, mi-a răspuns: --Am priceput, dragule. --Vrei să-ți spun cum s-a obținut locul pentru zidirea bisericii Sfântul Andrei? --Mă mai întrebi? --La 21 noiembrie 1794, vel logofătul Ioan Cantacuzino scria în anafora către Mihail Costandin Șuțu voievod: “Preînălțate doamne, după jaloba ce-au dat mării tale preotul Ioanu, Neculaiu neguțitoriu și cu alții neguțitori,... au cerut ca să li să de o bucățică de loc din Mahalaua Feredeilor, unde... au fost fânărie gospod
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și oamenii măriei sale nu aveau suficientă treabă. Iată că la 29 ianuarie 1796 Alexandru Ioan Calimah voievod cere Divanului domnesc să cerceteze ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii divanului urmează “poronca” măriei sale și întocmesc o anaforă în care spun: “După ce s-au văzut... scrisorile” celor ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru pomenire domn Grigorie Alexandru Ghica voievod, pentru punerea la cale a Academii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Mai spun boierii divanului: “Aceli scrisori nu s-au cunoscut a fi cuprinzătoare ca să supere cu vecinicie locul Mitropoliei”. Și totuși “iaste cu dreptul”, spun boierii divanului, “să se prețăluiască... și după ace prețăluire să le plătească Mitropoliia”. --Din această anaforă a boierilor divanului domnesc am aflat despre Academia făcută de Grigorie Alexandru Ghica voievod în octombrie 1766, despre biserica Stratenia Domnului, operă a doamnei Anastasia, văduva lui Gheorghe Duca voievod, aparținătoare Academiei, și despre Mitropolia Veche Sfântul Gheorghe, zidită între
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la mâna dumnealui logofătului Costandin Abăza” - am continuat eu povestea Aniței. --Și pentru ce a făcut zapisul Anița? --S-a judecat cu acel logofăt “pentru o dugheană a bărbatului... din Cizmării... cari precum arată logofătul... 2 cărți de giudecată i o anafora... pentru 190 lei datoria bărbatului meu, cu giudecăți s-au dat dugheana de istov” (de tot n.n). -Vorba ceea, capra face și oaia trage. Dar să nu dăm bucuria pe scârbă, ci să vedem ce “schimbătură” s-a mai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
le-am cumpărat eu de la căpitanul Simion Coroiu li-am vândut lui Locman gerah”... Stai să vezi! Nu te grăbi, fiule, pentru că „gerahul” Locman avea să aibă necazuri cu „preoți ai Bisericii Catolicești”. Uite ce spun înalții slujbași domnești în anafora către vodă din 25 aprilie 1777: „Locman gerahul, pre jaloba lui ce-au dat la mărie ta, au arătat cum că aice în Iași între Ulița Mari și între Ulița Strîmbă, elu ari niște casă cumpărate de la răposatul Iordachi Costachi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iane Hadâmbul, dar călugării leșești l-au împresurat și actualul stăpân „Vasili Pleșca treti logofet” are necazuri cu iazoviții. De aceea Antioh Cantemir voievod trimite la 14 iulie 1700 (7208) vornicii de poartă la fața locului. Aceștia, după cercetare, fac anaforă către vodă, în care scriu: „Deci am pus de au cercat cu sapa și am aflat pari vechi pe unde au fost gardul lui Iane Hadîmbul și au făcut iazoviții altu gardu nou pe urma parilor celor vechi”. Parcă nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc de casă de la Ulița Mare, care loc l-am cumpărat cu casă cu tot după cum mă adeverează scrisorile și zapisele vechi ce am cu prefecturii de la Biserica Catolicească și din giudecata ce am avut mi s-au dat și anafora întărită cu iscălitura și pecete răposatului Grigorie vodă Ghica și tîmplîndu-se de s-au schimbat logofeția...și neodihnindu-se prefecturii catolicești cu judecata ce-am fost avut, de iznoavă au jăluit răposatului domnu. Și fiind rînduiți la dumnealui Ioan Cantacuzino
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
iznoavă au jăluit răposatului domnu. Și fiind rînduiți la dumnealui Ioan Cantacuzino, au cercetat...pricina între noi și cu giudecată au hotărît și dumnealui să se urmeze după giudecata ce-am avut întăi, după cum pre largu arată toate pricinile în anafora și fiindcă acmu să stâpînescu dughenile tot de vițe prefectorul, mă rog mării tale să mi se întărească anafora, și de cătră mărie ta și să mi se de dughenile supt stăpînire me...Robul mării tale, Locman gherah din Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]