127 matches
-
fost den veac și al 3-lea: locurile târgurilor. Acestea au fost ale domniei, care și acum dacă s-ar găsi asemenea locuri deschisă de târguri și pustii, ar fi domnești.” Unii istorici au împărtășit punctul de vedere formulat în anaforaua din 1817, uneori cu mici nuanțări: N. Bălcescu în Muntenia, Radu Rosetti (descălecarea nu s-a făcut prin violență, ci prin cucerire), Sebastian Radovici, Constantin Giurescu, I. C. Filitti, Dinu Arion și P. P. Panaitescu. Alți istorici au susținut teza existenței
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1504, Ștefan cel Mare a cumpărat odată trei sate, altădată două sate și de trei ori câte un sat, așadar, cu totul opt sate. Proprietatea personală a domnului se ridica la nouă sate. Domeniul domnesc: târgurile și ocoalele lor. În anaforaua boierilor din 1817, se arăta că domnul stăpânea “locurile târgurilor”, adică târgul propriu zis și satele care făceau parte din ocolul acestora. Despre politica lui Ștefan cel Mare față de târguri și ocoalele lor s-a afirmat că, după consolidarea domniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
singur domn”. Domnul a fost cel care i-a dăruit cu moșii pe boierii noștri. Ceea ce înseamnă că domeniul feudal (boieresc) s-ar fi format prin acordarea unui feud (domeniu) vasalilor săi, așa cum s-a întâmplat în apusul Europei. În anaforaua, pe care boierii moldoveni au alcătuit-o în 1817, se arăta că atunci când a venit Dragoș în țară, “pământul era locuit și moșiile au fost stăpânite din moși și strămoși”. Cercetând documentele de la sfârștul secolului al XIV-lea și din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
român - Părintele Profesor Ene Braniște - precizează că „era în Biserică veche obiceiul, păstrat multă vreme mai ales în Bisericile siriene, ca, în cadrul rânduielii fixe sau uniforme a Liturghiei creștine de pretutindeni, să se adopte rugăciuni personale pentru sfințirea Darurilor, adică anaforale redactate de către unii din mării ierarhi, care erau și buni teologi și liturghisitori, cunoscuți prin pietatea ori prin cultură și viața lor morală și spirituală de înalt nivel ... Că și alți contemporani ai săi, Sfanțul Vasile a compus și el
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
14.300 galbeni, 650 galbeni pe Fântânele și pe Boșotiani. în anul 1803, satul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricină de judecată dintre banul Costache Botez Îproprietarul moșiei Silișteaă și postelnicul Costache Cănănău Îposesorul moșiilor Roșcani și Stârceni ÎFântâneleăă pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Religia locuitorilor este majoritară ortodoxă Î98%ă, alți locuitori fiind
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
în călcarea diferitelor taine bisericești. Începând cu 1764 pricinile de căsătorie și alte litigii referitoare la devierile de la morala creștină sunt păstrate în condici speciale și care poartă acest nume. Manuscrisul 637 are următorul titlu pe prima pagină „Condică cuprinzând anaforale, zapise de căsnicii și altele de la anul 1781-1786“ sau manuscriul 638 care enumeră câteva aspecte notate între paginile sale: „Condică de zapise de împăciuire între casnici și de alte feluri, cărți de despărțire și foi de zestre, leat 1782 până la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiecare proces cu toate piesele sale este trecut în condică. Un caz (ruperea logodnei, seducție, răpire, viol, neînțelegerile între soți, divorț) se organizează în jurul următoarelor acte: jalbe adresate mitropolitului sau domnului, cercetarea în teri toriu, cartea de blestem, depozițiile martorilor, anaforaua finală adresată domnului, cartea de judecată, zapisele de împăcare, zapisele de chezășie, alte acte scrise care pot constitui probe într-un anume proces. Interesul nostru se îndreaptă mai ales asupra micilor evenimente capabile să lase o urmă documentară prin aducerea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o hotărâre. Când pricinile sunt prea numeroase un consiliu de clerici (soborul) analizează și cercetează faptele după care supune hotărârea lor spre aprobarea mitropolitului. Dar și hotărârea sa trebuie supusă, la rândul ei, aprobării domnului. Procesul se încheie întotdeauna cu anaforaua finală, un raport trimis spre aprobare domnului cu următoarea mențiu ne: „Într-acestași chip făcând cercetare, facem știre Mări<i>i Tale, hotărâreacea desăvârșită rămâne a se face de către Măriia Ta. Și anii Mări<i>i Tale, rugăm de la domnul Dumnezeu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
emise în numele său și îi poartă semnătura, înche indu se astfel: „Și așa am judecat și am hotărât cu frații arhierei întărind cartea aceasta cu iscălitura Smereniei Noastre.“ Nici mitropolitul Grigore (1760-1787), în prima parte a păstoririi sale, nu alcătuiește anaforale către domn. Hotărârea este luată de el și de arhierei sau clericii Mitropoliei. Această practică are loc odată cu domnia lui Alexandru Ipsilanti și ar trebui legată de întreaga activitate legislativă a acestui domn. După el, practica s-a păstrat, unii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
el și de arhierei sau clericii Mitropoliei. Această practică are loc odată cu domnia lui Alexandru Ipsilanti și ar trebui legată de întreaga activitate legislativă a acestui domn. După el, practica s-a păstrat, unii domni au întărit cu pecetea lor anaforaua trimisă de mitropolit, alții nu s-au mai implicat. În toate cazurile parcurse, sentința dată de mitropolit a fost considerată de domn ca fiind cea mai bună, rareori a intervenit și a făcut-o numai pentru a nuanța lucrurile, când
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o „curte de judecată“ îi stă întotdeauna alături. Cine face parte din această „curte“? Soborul Mitropoliei, cum apare în documente, este format din slujbașii permanenți ai Mitropoliei pe care îi regăsim pe par cursul mai multor ani ca semnatari ai anaforalei finale. Ei ocupă diferite trepte în ierarhia ecleziastică, cunosc Pravila și cutuma și fac întreaga cercetare: de la ancheta în teren și până la luarea unei hotărâri pe care o supun apoi mitropoli tului. La ședințele soborului mai participă întâmplător și alte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Râmnicului: o obligație a acestuia, deoarece împricinații se află în eparhia sa. Episcopul Iosif al Argeșului (1793-1820) are obiceiul de a merge prin cele două județe ale eparhiei sale, Argeș și Olt, și să primească jalbe, să judece, dar întotdeauna anaforaua cu pricina și cu hotărârea propusă de el o trimite spre cercetare mitropolitului. Protopopul Numit de mitropolit, la propunerea episcopului și ales din rândul preoților, protopopul este cel care poartă răspunderea unui județ. El trebuie confirmat de domn. La numirea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de bani care să constituie o zestre destul de atractivă pentru un alt bărbat. Această practică folosită chiar de Biserică ajunge la sfârșitul secolului al XVIII-lea să numai poată fi controlată. Puterea politică și cea bisericească încearcă, prin elaborarea unei anaforale la 4 iulie 1792 și reluată apoi de mai multe ori, să stopeze înzestrarea fetelor pe spinarea bărbaților. Despre ce este vorba? Din ce în ce mai multe fete aduc în fața instanței bărbați pe care îi acuză de seducție și apoi de abandon, miza
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a scăpa de rușine acceptă compromisul propus de soborul ecleziastic și alcătuiesc zestrea cerută de fată, alții „preferă să-și piardă sufletul“, cum spune Biserica, și jură cu mâna pe Evanghelie că n-au avut de-a face cu fatarespectivă. Anaforaua descrie cu amănunte amploarea fenomenului și efectele negative ale acestei situații: prostituția, infanticidul sau abandonarea copiilor, concubinajul. Cum reacționează Biserica? Ea cere părinților să-și supravegheze fetele și mai ales să le înzestreze pentru a numai apela la o astfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
amenință, totodată, că nu va mai primi astfel de jalbe și nu va mai face nici un fel de judecată pentru „înșălătorie“ și „măglisire“. Ba mai mult, fata, părinții sau cei care au îndemnat-o să depună jalbă vor fi pedepsiți. Anaforaua este citită în toate târgurile, satele și mahalalele, trimisă la toți ispravnicii de județe și la toți protopopii. Nu se bucură însă de prea mare succes și este reluată în anul următor de noul mitropolit Filaret, tot fără efect, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
spre instruire un caz. Unele articole din Pra vilniceasca Condică, referitoare la judecători, vechil, pârâți, zapcii, treapăd, martori, jurământ etc., sunt însă valabile și pentru organizarea și funcționarea soborului ecleziastic. Pravila este deseori invocată și, atunci când este cazul, copiată în anaforaua finală. Ea are rol de îndreptar, propu ne o soluție pe care membrii soborului o pot discuta și de la care pot pleca în luarea unei decizii. De exemplu, la 29 aprilie 1739 mitropolitul judecă un caz de sodomie. Faptul este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cea dintâi“, „săptămâna Patimilor“ și „săptămânacea luminată“. Fac excepție de la regulă doar tâlharii care pot fi aduși la judecată în orice zi a anului. Pornind de la acest „calendar“ valabil pentru instanțele laice, vom încerca să vedem, cu ajutorul datelordin jalbe și anaforale, dacă este valabil și pentru instanța ecleziastică. Care sunt, așadar, lunile aglome rate și care sunt lunile mai libere? În preajma mari lor sărbători religioase, tribunalul ecleziastic își întrerupe programul obișnuit. Împricinații aflați deja în capitală fie rămân aici, fie cer
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
spă tărie de mă spăimân tă tot cu bătăii ca să nu-mi mai cert soția“. Ca și în alte cazuri de apel, domnul trimite jalba la Mitropolie și cere efectuarea unei anchete. De asemenea, mitropolitului i se cere să trimită anaforaua cu judecata finală și cu hotărârea luată. Plimbarea jalbelor între Mitropolie și Divan se practică frecvent. Prestigiul judecății domnești este foarte mare, iar țăranii simpli fac apel la acest tip de judecată în speranța unor reparații morale și materiale ne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și a Curții Aulice. Oportunitatea de a se angaja ca preceptor în casa din Brașov a logofetesei muntence Catinca Bărcănescu îl conduce în 1816 la București. Aici se va împlini rolul său predestinat, de întemeiere și dezvoltare a învățământului național. Anaforaua Eforiei din 24 martie 1818, aprobată de domnitorul Ioan Gheorghe Caragea, consfințește deschiderea în august a primei școli superioare românești, în localul de la „Sf. Sava”. Într-o Înștiințare. De toată cinstea vrednică tinerime (1818), L. expune un program de studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
care o luase cu poruncă Domnească vornicul Constantin Palade și cer să li se întoarcă în a lor dreaptă stăpânire", jalbă care constituie începutul și a altora, pornite și de la vornicul Palade, tot către Vodă", ajungânduse la alte procese și anaforale ale Divanului. La 20 ianuarie 1826, ispravnicii târgului Bârlad, în urma judecăților și a poruncilor Domnești primite, însărcinează pe paharnicul Costachi Ioan și pe stolnicul Vasile Mihail să ia bucata de loc și moara cu veniturile lor pe 8 ani de sub
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
patru operațiuni aritmetice, oarecare noțiuni de geografie și de plugărie. Cu toate acestea, se pare că în realitate școlile rurale, atât în Muntenia cât și în Moldova, n-au avut o existență serioasă decât de la 1858 încoace. E drept, din anaforaua domnitorului Grigore Alexandru Ghica, din 1 mai 1853, rezultă că acum încep în Moldova pregătirile pentru deschiderea de școli rurale, iar prin decretul nr. 33 al caimacamului Teodor Balș, dat la 12 octombrie 1856, către departamentul cultelor și instrucțiunii publice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Se cuvine precizat faptul că, înainte de izbucnirea războiului, care a prilejuit o nouă ocupație armată rusă a Principatelor pentru o perioadă de șase ani, pătura superioară a boierimii moldovene își văzuse recunoscute și chiar sporite întinsele drepturi și privilegii prin Anaforaua pentru pronomiile Moldovei, aprobată de domnitorul Ioniță Sandu Sturdza la 12 aprilie 1827. Tratatul de la Adrianopol, reluând și amplificând condițiile impuse de Rusia prin convenția din 1826 Turciei, în cuprinsul Actului osăbit pentru Prințipaturile Moldova și Țara Românească, care era
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-se astfel a câștiga "încrederea și mulțămirea publicului și, totodată, a împlini prin aceasta mijlocirile guvernului țintitoare de a introduce industria în Moldova și a informa în mijlocul acestor lucruri maestri pământeni"30. Principiile de organizare a școlii fuseseră stabilite prin anaforaua din 20 mai 1840 a Epitropiei Învățăturilor Publice către domn, fixând durata cursurilor la patru (ulterior la cinci) ani și dreptul exclusiv la învățătură al moldovenilor, implicit al străinilor ce obținuseră naturalizarea, spre a răspunde astfel scopului fundamental propus. Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
umilință și cu inima zdrobită de durere pentru suferințele Domnului și se roagă ca Dumnezeu să-I Învrednicească de darurile Sale. 1.3 Hristos prezent real și substanțial În Sfânta Liturghie Partea centrală, respectiv momentul culminant al Sfintei Liturghii este anaforaua liturgică, respectiv partea a treia - epicleza - invocarea Sfântului Duh și prefacerea Darurilor. Acum, darurile (pâinea și vinul) se prefac În Însuși cinstitul Trup și Sânge ale lui Hristos Dumnezeu și, de acum, Hristos e prezent În Liturghie, nu numai printr-
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
din părinții penologiei ca știință, alături de Cesare Beccaria, Jeremy Bentham, William Blackestone, Gustav de Beaumont și Alexis de Tocqueville. Despre vizita lui Jown Howard și corepondența lui Mavrocordat cu Cesare Beccaria vorbește Nicolae Iorga în Istoria românilor prin călători. 252 "Anaforaua dumnealui vel spătar pentru hoți ce se slobod de la pușcărie de a sa și prin scirea spătăriei chezăști, Io Mihail Constantin Șuțu, voievod și gospodar, cu cale fiindu anaforaua dumnealui vel spătar vel armașu și domniilor voastre judecătorilor pușcăriei, ca pe
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]