KorAP: Find »[drukola/base=anaforic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...14 >

332 matches

Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433

în care aceasta se încadrează: din enunțul Patrula este formată din 3-4 avioane înțelegem că este vorba de patrula de aviație, nu de subunitatea terestră care îndeplinește o misiune de pază sau de cercetare. Deși referentul exact nu este recuperat anaforic, cuvintele au nevoie de un context general lămuritor în acest stadiu al izolării din sintagme, altfel întrebuințarea lor nu are nicio rațiune sau provoacă nu numai ambiguitate, ci și confuzie: cale sau moșilor pot fi interpretate în numeroase feluri de către

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
Rutieră, nu despre transportul rutier sau despre o mașină rutieră "mașină folosită la construirea șoselelor". În Dindelegan, p. 2, sunt prezentate câteva exemple de condensări primare care ar rămâne neexplicitate "fără o informație situațională specială sau fără o sursă referențială anaforică": adiționale, agravante, anticipate, compensate, europene, internaționali, personale etc. S-a remarcat că omiterea capului de grup nominal și reținerea modificatorului constituie o caracteristică mai degrabă a cazurilor de condensare decât a reluărilor anaforice, în care suprimarea modificatorului este mai frecventă

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
situațională specială sau fără o sursă referențială anaforică": adiționale, agravante, anticipate, compensate, europene, internaționali, personale etc. S-a remarcat că omiterea capului de grup nominal și reținerea modificatorului constituie o caracteristică mai degrabă a cazurilor de condensare decât a reluărilor anaforice, în care suprimarea modificatorului este mai frecventă; gradul de familiarizare, de cunoaștere, adică pregnanța referentului în domeniul respectiv, constituie însă un factor reductor al acestei diferențe (v. Jacques, p. 112). În primele două etape ale condensării, omiterea capului grupului sintactic

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
substituirii ocazionale a sintagmelor sau compuselor; multe cuvinte condensate și lexicalizate nu ajung la etapa finală, concurând liber, în continuare, cu bazele lor sintagmatice. Nici debutul procesului de condensare nu este întotdeauna limpede: deși elipsele propriu-zise, adesea îmbrăcând forma omisiunilor anaforice, trebuie eliminate din rândul cazurilor de condensare împlinită, ele pot fi considerate uneori ca punct de plecare în procesul de formare a cuvintelor condensate. Se poate presupune o evoluție în care la început se va fi zis, anaforic, pătlăgelele roșii

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
forma omisiunilor anaforice, trebuie eliminate din rândul cazurilor de condensare împlinită, ele pot fi considerate uneori ca punct de plecare în procesul de formare a cuvintelor condensate. Se poate presupune o evoluție în care la început se va fi zis, anaforic, pătlăgelele roșii sunt mai zemoase decât cele vinete, apoi, ca stadiu intermediar, pătlăgelele roșii sunt mai zemoase decât vinetele, ajungându-se în final la formula roșiile sunt mai zemoase decât vinetele. Același proces poate fi constatat astăzi în exemple aflate

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
fi constatat astăzi în exemple aflate între anaforă și condensare primară: cuvântul prezidențiale din enunțul S-a decis că alegerile parlamentare nu-și vor schimba data, rămânând în discuție numai data prezidențialelor poate avea parte de o decodare de tip anaforic 95; în schimb, în enunțul Discuția asupra prezidențialelor continuă se constată cumularea de către termenul condensat a unui "sens extralingvistic, cunoscut de vorbitori dintr-o anumită situație de fapt proprie comunității de vorbitori în care se emite mesajul" (Dindelegan, p. 2

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
anumită situație de fapt proprie comunității de vorbitori în care se emite mesajul" (Dindelegan, p. 2). De aici rezultă că același cuvânt până și un adjectiv substantivat poate fi interpretat în unele contexte ca fiind datorat nu condensării, ci întrebuințării anaforice, iar în altele, ca aflat într-o etapă primară a procesului de condensare. Oricum, cele patru etape pot fi grupate câte două: în etapele primare, decodarea rezultatului condensării este încă dependentă situațional și uneori chiar tematic, deoarece procesul poartă unele

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
rezultatului condensării este încă dependentă situațional și uneori chiar tematic, deoarece procesul poartă unele urme caracteristice ale elipsei lexicale, în timp ce cuvintele pe deplin lexicalizate, aflate în ultimele două etape, se sustrag condiției de uz deictic (nemaivorbind de aceea de uz anaforic), devin pe deplin autonome față de contextul extralingvistic sau lingvistic, iar elementele omise nu mai sunt subînțelese și refăcute mental, ci noul cuvânt exprimă independent, fără niciun sprijin, sensul sintagmei originare. Uneori, condensarea e primară în limbajele superioare, fiind aplicată pentru

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
constituente, cel rămas preluând semnificația întregului compus. Exemplele de condensare de acest tip sunt, de altfel, puțin numeroase și nerelevante pentru procedeul condensării, deoarece aici este vorba, de fapt, despre omiterea unui element esențial care pare neglijabil numai în condiții anaforice sau deictice (interlocutorul cunoscând prea bine restul compusului, pe care îl reface mental; excepție fac cazurile de împrumut, foarte rare, în care inutilitatea elementului omis este dată de neînțelegerea sensului acestuia). Din raportul sintactic de coordonare dintre termenii compusului se

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
astfel de compuse nu pot fi condensate defel: nimeni nu va înțelege corect mesajul dacă spunem est în loc de sud-est, punct în loc de punct-virgulă sau locotenent în loc de general-locotenent. Alteori, omiterea unuia dintre termenii componenți este posibilă numai dacă uzul formei scurtate este anaforic sau deictic, conjunctural, cu șanse de lexicalizare reduse: democrații în loc de democrat-liberalii, general în loc de general-locotenent, marxism în loc de marxism-leninism, secerătoare în loc de secerătoare-legătoare, Cluj în loc de Cluj-Napoca, Tăriceanu în loc de Popescu-Tăriceanu etc. Nu poți spune mă duc la restaurant în loc de mă duc la vagonul-restaurant decât

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
lexical deplin, ci și a mărcilor relației de subordonare. Menținerea unei prepoziții, care preia, în limbajul popular, și sensul determinantului omis, este un indiciu clar că nu avem a face cu o condensare, ci cu o exprimare eliptică de tip anaforic sau deictic fără șanse de lexicalizare: El e contra (ideii, propunerii etc.) sau Eu fumez Carpați fără (filtru) sunt formulări strict dependente de context, similare, de exemplu, cu Ionel a venit cu părinții, iar Maria, fără (ei sau părinți). VII

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
de oști, comandant de oaste, căpetenie; guvernator" (voj "oaste", voda "conducător"). De regulă, cuvintele de acest fel condensate pe terenul unei și aceleiași limbi concurează cu sintagmele din care provin, fiind folosite în locul acestora pe baze deictice sau, uneori, chiar anaforice: rom. cameră / cameră cu aer, Cameră / Camera Deputaților, pistol / pistol de lipit, engl. closet / water closet etc. VII. 2.2. Regent substantival + (prepoziție +) determinant substantival 2.2.1. În funcție de limba în care s-a format sintagma sau compusul de bază

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
rău, a provoca o boală" < a cauza [neplăceri, boli etc.]; rom. a da (la facultate) "a susține un examen în vederea admiterii (la facultate)" < a da [examen de admitere] (la facultate) "idem"; în limbajul familiar, în contexte de dezambiguizare deictică sau anaforică, poate fi omis și complementul de loc: La ce ai dat? Am dat la Filo(logie); fr. prendre sur soi (de faire qch.) "a-și asuma, a lua asupra sa riscul sau răspunderea (de a face ceva)" < prendre sur soi

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
denumit prin termenul complex condensare lexico-semantică, dacă nu și esența sa, altfel am fi lăsat cititorul să se gândească la alte accepții, cunoscute dinainte, ale cuvântului condensare. Odată ce am circumscris referentul, adică fenomenul lingvistic studiat, am putut recurge la reluarea anaforică a formei scurtate, pe care am realizat-o printr-un tip de elipsă lexicală la nivel sintagmatic, ceea ce nu ne-a împiedicat în niciun fel să revenim, în mai multe rânduri, la forma completă. Se poate întâmpla însă ca vreun

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
mai sus, deși nereprezentativ și ales oarecum artificial (dar cel mai la îndemână, deoarece referentul constituie chiar subiectul studiului nostru), surprinde mecanismul prin care un termen complex este redus la unul simplu. El ne arată și că limita dintre reluările anaforice la nivel sintagmatic și reducțiile cu caracter lexical nu este atât de drastică precum o susține Collet, pp. 195-198. Primele, strict dependente de contextul lingvistic, pot ajunge, în anumite condiții, la o etapă superioară, în care trec în categoria reducțiilor

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
preiau sensul întregului compus" (FCLR I, p. 25). 107 Folosirea cuvântului cu existență independentă în locul compusului tematic este posibilă, de cele mai multe ori, în cazuri care nu pot fi considerate condensări cu șanse de lexicalizare, ci elipse lexicale produse de omisiuni anaforice sau, eventual, stadii primare de condensare, în care scurtarea are loc conjunctural, în condiții deictice: centrală, de exemplu, poate înlocui compusul termocentrală sau hidrocentrală doar dacă interlocutorul are deja cunoștință, din secvențele anterioare ale mesajului sau din datele pe care

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

desfășurarea relațiilor sintactice. În dezvoltarea relațiilor sintactice, pronumele realizează toate funcțiile sintactice ale substantivului, dar poziția de regent îi este improprie, iar unele pronume sunt chiar incompatibile cu această poziție. Pronumele care stau în locul substantivului au în mod frecvent întrebuințare anaforică. Cu această întrebuințare, anaforică, pronumele stă nu numai în locul sau pentru substantiv, ci înlocuiește (sau reprezintă), reluând, sintagme, propoziții, fraze: „...s-o admiri și s-o desmierzi,/ Ca pe-o marmură de Paras sau o pânză de Carregio,/ Când ea

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
dezvoltarea relațiilor sintactice, pronumele realizează toate funcțiile sintactice ale substantivului, dar poziția de regent îi este improprie, iar unele pronume sunt chiar incompatibile cu această poziție. Pronumele care stau în locul substantivului au în mod frecvent întrebuințare anaforică. Cu această întrebuințare, anaforică, pronumele stă nu numai în locul sau pentru substantiv, ci înlocuiește (sau reprezintă), reluând, sintagme, propoziții, fraze: „...s-o admiri și s-o desmierzi,/ Ca pe-o marmură de Paras sau o pânză de Carregio,/ Când ea-i rece și cochetă

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-n lume n-a s-o știe” (M. Eminescu, I, p. 55) $o = de mi-i da o sărutare$$ Cu această valoare neutră, pronumele o intră în alcătuirea locuțiunilor verbale, pierzându-și natura de substitut al unui substantiv și caracterul anaforic și participând solidar cu ceilalți constituenți la unitatea lexicală și gramaticală a grupului: a o șterge, a o întinde, a o încurca etc. Observații: Forme diferite de gen intervin și la pronumele de persoanele I și a II-a, la

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
nehotărâte și negative formate de la pronumele unul, în acuzativ, când urmează verbului: N-am văzut pe niciunul./ Nu l-am văzut pe niciunul., L-ai văzut pe vreunul?/Ai văzut (pe) vreunul?; • pronumelui demonstrativ acesta, cu sens neutru, eventual substitut anaforic de propoziție: Asta vreau, asta fac., Că muncești toată ziua aceasta nu vede nimeni./ Că muncești toată ziua aceasta n-o vede nimeni. * Pronumele personal intră în toate relațiile sintactice. În dezvoltarea relației de interdependență, el realizează funcția de subiect

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
mei prieteni Feminin, plural: N.Ac.: ale mele prietene G.D.: alor mei prieteni G.D.: alor mele prietene SINTAXA PRONUMELUI POSESIVTC "SINTAXA PRONUMELUI POSESIV" La nivel sintactic, pronumele posesiv-absolut (propriu-zis) prezintă două modalități de întrebuințare, în funcție de specificul lor semantic: autonomă și anaforică. Se întrebuințează autonom pronumele posesive compuse caracterizate prin plan semantic și structură constantă; sunt pronume care substituie de regulă aceleași substantive: a mea = soția (mea), al meu = soțul (meu), ai mei = familia (mea) și alte câteva, rezultând din absolutizarea întrebuințării

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Se întrebuințează autonom pronumele posesive compuse caracterizate prin plan semantic și structură constantă; sunt pronume care substituie de regulă aceleași substantive: a mea = soția (mea), al meu = soțul (meu), ai mei = familia (mea) și alte câteva, rezultând din absolutizarea întrebuințării anaforice în aceleași contexte sintactice: „Rămâneți cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-adaos decât o inimă ușoară ca să vă bucurați cu al vostru.” (M. Sadoveanu, p. 514) În afara acestui număr relativ restrâns de pronume posesive autonome, pronumele posesiv

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-adaos decât o inimă ușoară ca să vă bucurați cu al vostru.” (M. Sadoveanu, p. 514) În afara acestui număr relativ restrâns de pronume posesive autonome, pronumele posesiv are natură sintactică și întrebuințare anaforică; rezultă din pronominalizarea unor substantive sau sintagme introduse într-un raport de posesiune în care sunt implicați protagoniștii actului lingvistic: „Și nații călătoare, împinse de a mea/Umplut-au sperioase pustiul pân’la poluri.” (M. Eminescu, I, p. 91), șnații

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
sau depărtare, când „obiectul” situat între cei doi poli, apropiere-depărtare, rămâne fără expresie lingvistică, fiind implicit în grade și moduri diferite în planul semantic al unui substantiv introdus mai târziu în linearitatea textului: „Acesta este fratele meu.”, sau poate funcționa anaforic, reluând, cel mai adesea prin pronominalizare, substantive, sintagme nominale sau sintagme propoziționale exprimate deja în text: „Danțul, muzica, pădurea,/ Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, p. 102) În funcție de cei doi termeni ai corelației, pronumele demonstrativ se organizează în două

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, p. 102) În funcție de cei doi termeni ai corelației, pronumele demonstrativ se organizează în două prime subclase: • pronume demonstrativ de apropiere: acesta • pronume demonstrativ de depărtare: acela Pronumele demonstrativ de apropiere situează indicial „obiectele” sau substituie anaforic substantive (sintagme nominale, sintagme propoziționale) din perspectiva locutorului sau a prezentului comunicării lingvistice: „Acesta este pinul lui Pirandello.” șAcesta = pinul de lângă mine.ț, „Pe acesta-l aleg eu, zise Făt-Frumos, arătând la calul cel slab.” (M. Eminescu, Proză literară, p.

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]