184 matches
-
se curăță singură de păcate În beciul domnesc infractorii nobili, duc o viață domnească Tehnocratul este apolitic, dar face jocul perfid al politicii Banul e ochiul dracului, ANAF-ul ne îndeamnă să-i ducem la ei, să le dea cu ANAFură În arest la domiciliu, nu ai să vezi un borfași mărunți Ești bogat dacă ai un rinichi de vânzare In căutarea unei lumi mai bune a ajuns pe drumuri Referință Bibliografică: Aforisme de sezon / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AFORISME DE SEZON de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369073_a_370402]
-
le-as întrerupt jocul și băutura după ce s-a întors de la Piatra. Să intrăm tiptil în atelier... -Uite damigeana răsturnată și oala de pe masă, goală. Au fost harnici „băieții”. Nea Ghiță... rupe tacticos ultimul covrig din șirag. Acum îl face anafură în restul de vin care i-a rămas în pahar. Și neamțul? Moțăie, clătinându-se cu evantaiul de cărți în mână. Dar violentul Arapu? Ei, Arapu plânge jalnic. De ce-o fi plângând? Și se ferește cu mâinile de ceva
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
La 8 August 1990, Maica-poetă urcă la Osana Luminii. Poeta-monahie Maica Teodosia a fost și este o taină a poeziei creștine care a întrupat trăirea într-o măiastră suferință, într-un imn al comuniunii susurând pe file de acatist în anafura rugăciunii. Fiecare vers al ei e un spic de grâu care rodește însutit, care se dăruiește în pâine, care se împarte în lumină, care se împărtășește Neamului și lui Dumnezeu. Poeta-monahie este o gazdă a iubirii, un sonet pentru oaspeți
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
ca și cea de târnosire a bisericii; b. Rânduielile binecuvântării și sfințirii noului chivot în care se vor păstra dumnezeieștile Taine; a îmbrăcămintelor dumnezeiescului prestol și ale jertfelnicului; a vaselor de slujbă și a acoperămintelor acestora; a cădelniței, vasului pentru anafură, copiei și vaselor pentru vin și apă; a veșmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii și a troiței celei noi, inclusiv a crucii ce se așază la mormânt. Recapitulare Prin stropirea sau gustarea din Agheasmă, creștinul nădăjduiește curățire de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
cu binecuvântarea duhovnicului atunci când nu ne putem Împărtăși din cauza unor păcate grele; desigur, după ce am ținut post sau ajunare. Agheasma Mare nu înlocuiește Sfânta Împărtășanie! Însă, când am primit Taina Împărtășaniei, se poate lua de îndată; ori înainte de a lua anafură, pe nemâncate. Agheasma Mică se poate sfinți oricând au nevoie credincioșii. Ea se folosește la binecuvântarea caselor (a casei nou-construite sau renovate) când se săvârșește slujba "Sfeștaniei"; la sfințirea fântânilor, a izvoarelor, a icoanelor și a unor locuri de trebuință
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POETUL DIN URMĂ Autor: Ion Pena Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-aici poetul este rătăcit, Prin hârburi de anafură și besnă, Heralzii în tăcere i-au murit Și plânsu-i-au durerile în glesnă. De vreme îndelungă-i călător - Cu pietrele și roua din grădină, Cu pulberea, cu norul tunător, Cu toamna îmbrăcată în rugină. A năzuit o țară de povești
POETUL DIN URMĂ de ION PENA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370166_a_371495]
-
rubicondCu porțile de marmură, închise. Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie 1938... IX. POETUL DIN URMĂ, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015. Pe-aici poetul este rătăcit, Prin hârburi de anafură și besnă, Heralzii în tăcere i-au murit Și plânsu-i-au durerile în glesnă. De vreme îndelungă-i călător - Cu pietrele și roua din grădină, Cu pulberea, cu norul tunător, Cu toamna îmbrăcată în rugină. A năzuit o țară de povești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Și țara pân’acuma n’a aflat-o. Publicată în „DRUM”, nr. 1 din 15 iunie 1938 și în „PREPOEM” an II, seria II, nr.19 din iunie 1941 ... Citește mai mult Pe-aici poetul este rătăcit,Prin hârburi de anafură și besnă,Heralzii în tăcere i-au muritși plânsu-i-au durerile în glesnă.De vreme îndelungă-i călător -Cu pietrele și roua din grădină,Cu pulberea, cu norul tunător,Cu toamna îmbrăcată în rugină.A năzuit o țară de povești -Naiade
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
zece, Crește-n noi amintirea cenușie, Toamna, moarte, visul falnic trece Și privim în ram pe Sfânta Marie. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie 1938 POETUL DIN URMĂ Pe-aici poetul este rătăcit, Prin hârburi de anafură și besnă, Heralzii în tăcere i-au murit Și plânsu-i-au durerile în glesnă. De vreme îndelungă-i călător - Cu pietrele și roua din grădină, Cu pulberea, cu norul tunător, Cu toamna îmbrăcată în rugină. A năzuit o țară de povești
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
flămânzi În fiecare zi. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL”, anul I, nr. 8 din martie 1944 PAȘTE Lepădați căpestrele Deschideți ferestrele Să intre binecuvântarea Cât Golgota, cât zarea. Am fugit de pe cruce Cu picioarele năuce Și-am venit înapoi Să vă dau anafura vieții d’apoi. Să fiți cuminți toți Miniștri, cerșetori și idioți; Cu roua, cu deșertăciunea Faceți-vă zilnic rugăciunea. Eu am să plec imediat. Satan e concediat Așa că veți trăi fără frică Și om și măgar și pisică. Voi mai
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
mieroase și cu blândețe, ca și când toate se împrieteniseră. În drum spre casă, am întrebat-o pe mama cum se numea ulcica aceea care scotea fum cu miros de tămâie și am aflat că se numea cădelniță, iar bucățica de pâine anafură. Asta a fost ușor de ținut minte, dar ca să nu uit m-am pus pe repetat când mai încet, când mai tare, când în mintea mea. Toată ziua am repetat aceste cuvinte până când mama mi-a spus că nu mă
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
să ies, dar să dorm liniștită. Dimineața, m-a întrebat ce am visat, că am plâns în somn. După ce i-am spus, mi-a explicat că am visat așa pentru că am glumit cu lucrurile sfinte, când am repetat cădelnița și anafura mea, am hulit pe Dumnezeu și m-a sfătuit să nu mai iau în deșert lucrurile sfinte că e mare păcat. Atunci, s-a sădit în sufletul meu un grăunte din harul credinței, care nu s-a irosit în zadar
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
totul deosebite...Am întâlnit, când așteptam să fim miruiți, persoane de care uitasem...secretara de la facultate...o mămică din prima mea generație...un cântăreț bisericesc pe care îl meditasem...cu muuulți ani în urmă. După ce am primit salcia sfințită și anafura, am mai participat și la un parastas (o colegă, profesoară de sport, și-a pomenit bunicele, Floare și Floarea). Era însoțită de copiii ei (minori). I-a pus pe ei să dea de pomană pachețelele...” pentru cele care le-au
ÎN MIEZUL ORELOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357135_a_358464]
-
nu este fals, și crud, întrânsul? / Și lacrimile s-au privatizat, / Și strâng, în propriul beneficiu, plânsul ... 19 noiembrie 2010” (Poet de lux, în țara mea). O satiră destul de mușcătoare este cea din poemul “Omagiu flămândei finanțe”: “E coadă la anafură-n Biserici; Și cei flămânzi o pun grăbit în pungă - / Și iau atât cât foamea le alungă - / Nu bucățica pusă-n vas, de clerici - // Se strigă chiar, din spate: "luați doar una! Să-ajungă pâinea pentru toată coada!" / Ies miei din
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
am trăit vreme de două ceasuri și am plecat mai curați cu o veșnicie. Și poate că povestea Mănăstirii Văleni ar fi fost incompletă dacă stareța Eleodora nu ne-ar fi lăsat o părticică din sufletul ei cu aromă de anafură. O părticică din sufletul ei, fereastră pentru sufletele noastre. Notă. [1]. Paraschivescu Belizarie - născut la Buzău în 1817 -, vestit în zugrăveli de biserici, maestru în mânuirea penelului a fost adus de Popa Niță să picteze biserica Buna Vestire din Domneștii
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
o dihanie de om, agitând prin aer un ciomag. Chipul său întunecat, din gura căruia lăsă să-i cadă un fluier legat la gât cu ață, în care suflase până ieșise dintre rânduri, mă înspăimântă. O ploaie de înjurături, de anafură, paști și bisaltiri, la adresa tatălui meu, ieși din gura acelei ființe hidoase, ce semăna mai degrabă cu un orc slinos din Harry Potter. Apoi se îndreptă spre mine, smulgându-mi din brațe strugurele acela, din care apucasem să gust doar
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
părăsind școala primară înainte de a apuca să-l felicit pentru curajul pe care-l avusese. Cămașa transpirată a tatălui meu pe care-o strânsesem în pumni, rugămințile acestuia de a nu-și pune mintea cu un copil, înjurăturile orcului de anafură, paști și bisaltiri, mâna sa, în care ținea un cârcel de strugure, întinsă prin ceața lacrimilor ... Într-un fel, cel ce se bătea în fiecare recreație pe holurile școlii primare cu pumnii în piept, imitându-l pe actorul român, devenit
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
coji de ouă roșii într-o apă curgătoare. Noi aruncam în apa Glavaciocului, convinși fiind că vor vesti Blajinii de pe celălalt tărâm, că pe Pământ a venit Paștele. Babele care ne însoțeau, vorbeau între ele că, dacă arunci în apă, anafură de la Paște, vei avea noroc la prinsul peștilor. O bătrână evlavioasă ne-a spus însă: -Maică, să nu faceți asta, pentru că e mare păcat! În această zi se împart bucate pentru cei trecuți dincolo. Înălțarea La 40 de zile de la
TRADIŢII LA ROMÂNI-PAŞTELE BLAJINILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344751_a_346080]
-
pus un ou roșu sfințit și un bănuț de argint, pentru ca să fim (cum spun sătenii ) tot anul sănătoși, roșii în obraji, ca oamenii de la munte și (poate!) mai cu bani, mai înstăriți. La masă cu gazdele (nu înainte de a lua anafura sfințită), am mâncat pasca și am ciocnit ouă roșii “cap în cap”. Asta, în prima zi de Paște. În a doua zi, ouăle se ciocnesc “cap la coadă”(hușcă), iar în a treia zi “hușcă la hușcă”, aflând numai în
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
asculți tu acolo? O muzică care nu îți place. Ce să pipai tu acolo? Niște icoane? Sticlă lor este rece. Niște haine? Tu ai o mulțime de haine, care nu îți țin de cald. Ce să gusti tu acolo? Pâine - anafura, și apa - agheasma - sfințite? Tu, care mănânci cea mai bună ciocolată? Ce să mirosi acolo? Tămâie? Ce să iei tu de acolo? Sfaturi - tu care știi atât de multe, și ai personalitate? Și vrei un serviciu în care să câștigi
REVISTA DE RECENZII - Part 52 [Corola-blog/BlogPost/339913_a_341242]
-
asculți tu acolo? O muzică care nu îți place. Ce să pipai tu acolo? Niște icoane? Sticlă lor este rece. Niște haine? Tu ai o mulțime de haine, care nu îți țin de cald. Ce să gusti tu acolo? Pâine - anafura, și apa - agheasma - sfințite? Tu, care mănânci cea mai bună ciocolată? Ce să mirosi acolo? Tămâie? Ce să iei tu de acolo? Sfaturi - tu care știi atât de multe, și ai personalitate? Și vrei un serviciu în care să câștigi
Liviu Florian Jianu: DUMNEZEU ESTE DRAGOSTE () [Corola-blog/BlogPost/339328_a_340657]
-
asculți tu acolo? O muzică care nu îți place. Ce să pipai tu acolo? Niște icoane? Sticlă lor este rece. Niște haine? Tu ai o mulțime de haine, care nu îți țin de cald. Ce să gusti tu acolo? Pâine - anafura, și apa - agheasma - sfințite? Tu, care mănânci cea mai bună ciocolată? Ce să mirosi acolo? Tămâie? Ce să iei tu de acolo? Sfaturi - tu care știi atât de multe, și ai personalitate? Și vrei un serviciu în care să câștigi
Liviu Florian Jianu: Gânduri () [Corola-blog/BlogPost/339455_a_340784]
-
nu este fals, și crud, întrânsul? / Și lacrimile s-au privatizat, / Și strâng, în propriul beneficiu, plânsul...19 noiembrie 2010” (Poet de lux, în țara mea). O satiră destul de mușcătoare este cea din poemul “Omagiu flămândei finanțe”: “E coadă la anafură-n Biserici; Și cei flămânzi o pun grăbit în pungă - / Și iau atât cât foamea le alungă - / Nu bucățica pusă-n vas, de clerici - // Se strigă chiar, din spate: „luați doar una! Să-ajungă pâinea pentru toată coada!” / Ies miei din
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
luptă, cu bidoanele cu vin, cu pește „amzii” și halva, iar femeile luau stambă și olandină pentru perne. Venea iar iarna și își făceau de lucru. După ce se încingeau cu carnea sfârâită pe cărbuni și vinul sorbit, nu ca pe anafură, reveneau în linie, la sfat. Povesteau fiecare care pe unde a fost și ce a întâmpinat, nu era unul mai prejos decât altul în a povesti. Ei bine, după toate poveștile spuse, garnisite cu râsete, venea vremea... concluziilor. Aici vorbeau
DEŞTEPŢII DE VINERI PÂNĂ LUNI de MARIN TRAŞCĂ în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340883_a_342212]
-
biblicelor ospețe Nu mi-a îndestulat foamea Și nici nu mă lepăd în bună voie De cele cinci simțuri, În urma preumblării mele Nu s-a răzvrătit niciun strigăt Destul cât să spargă tiparul încolonării, Măcar ultima clipă de-ar fi Anafura în stare să ospăteze Halucinația eliberării. NUMĂRĂTOARE Să zicem ca la numărătoare Anii îți vor ieși mai mulți Decât am locuit eu în anotimpuri. Să zicem că vei uita Și chipul tânărului dinaintea căruia Nedumerit, ai aprins candela învierii În
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]