79 matches
-
filosofice în narațiunile și preceptele Bibliei, urmat apoi de Origen care a distins sensurile literale, morale și spirituale dar afirmă că cel mai înalt principiu hermeneutic rămâne cel alegoric sau spiritual, dezvoltat mai apoi în Evul Mediu ca un subtip anagogic. Să ne închipuim că un compas sau un echer, obiecte ale arhitectului, ale inginerului care construiește ar rămâne doar atât, instrumente în accepțiunea unui membru al societăților secrete și tâlcul acestor obiecte nu ar fi subiectul unei interpretări hermeneutice. Același
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
inginerului care construiește ar rămâne doar atât, instrumente în accepțiunea unui membru al societăților secrete și tâlcul acestor obiecte nu ar fi subiectul unei interpretări hermeneutice. Același lucru îl putem exprima și la ritualul aprinderii lumânărilor într-un templu. Tălmăcirea anagogică mai poate fi numită și mistică 220, evenimentele putând fi o prefigurare a timpurilor ce vor veni, un aspect profetic care îl întâlnim în Kabbala, cel mai elocvent exemplu de semnificație mistică fiind cel al valorilor numerice ale alfabetului și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
au creat principiul unității cosmice în transcedentalitatea bazei materiale spre un scop spiritual. Pornind tocmai de la înțelesurile literal, moral și spiritual, interpretarea textelor biblice s-a concentrat mai mult pe cel literal. Apogeul este așa cum am mai amintit în interpretarea anagogică a apocalipsei lui Ioan. Dar în majoritatea textelor sunt două trepte de interpretare, literală și spirituală, adaosul numerologiei conducând la o multitudine de extensii alegorice. În timpul Renașterii sunt reluate legendele regelui Arthur de Boiardo, Ariosto și Tasso, păstrând modelul creștin
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
stau în ierarhia rosicruciană a cerurilor. Totul e de o precizie matematică a unei geometrii perfecte și misterioase în versurile sale, poem de esență sacră. Dante spunea: trebuie ca explicația pe care o dau să fie literală, alegorică, morală și anagogică. Savant și teolog, poet și rosicrucian, autorul îmbină armonios rosa cu crucea în Divina Comedie dantescă. Normal, anormal, antinormal Nu e decât un singur bun veritabil, demn de a fi dorit, înțelepciunea, Și nu e decât un singur rău de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
preluat și de simbolistica rosicruciană, masonică. Ajuns în centrul lumii mă simt purtând talismane, trimise ca omagii cosmice de către sferele planetare pe care le străbat către centrul lor suprem și necesar, un vortex sferic universal, poate ultimul clopot. 13. Interpretarea anagogică a ritualurilor rosicruciene ca placă turnantă între tradiție, religii și francmasonerie Dar cea mai mare greșeală dintre toate consistă în a se înșela asupra scopului ultim al Cunoașterii, deoarece unii nu sunt împinși către ea decât de o curiozitate naturală
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care pot fi semne, amintind de mult mai mult decât o impresie ce ar putea ea însăși să o lase asupra unuia dintre simțurile noastre. Interpretarea lui Homer ori a Torei distinge astfel sensurile literal, moral și mistic, adică cel anagogic, la care ne-am aplecat în cărțile noastre anterioare 1095. E indicat să deslușim semnele obscure de cele clare, metaforele având privilegiul de a diferenția hermeneutic tâlcul sensurilor și astfel să împingă creația spre alegorie. Poeții au așezat fără filosofie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
-mi-le, barcă, un pliu pornească-n plin, Ce amintirea marelui calm s-o nimicească 1313. Dar pentru ce ne este adesea dificil să ne reamintim evenimentele trecute? Nu pentru că nu le-am fi memorat, ci pentru că hermeneutic eludăm interpretarea anagogică a ritualului învățat genetic și noetic de a străbate bariera ce ne-ar permite accesul la subconștient. În majoritatea timpului, pentru a ne rememora trecutul, utilizăm voința. Dacă nu depășim poarta templului interior care este subconștientul nostru înseamnă că limităm
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan anagogic. Pentru o seamă de autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privite, ar putea deveni îndemn, suport, problemă mobilizatoare pentru drumul spiritual. Voi vorbi mereu despre spectacolul epocii noastre, deoarece critica lumii moderne are în vedere cadrul mental și social în care ne mișcăm, faptul că el nu mai oferă simbolism anagogic, disciplină și tehnici de înaintare, ordine verticală luminată de transcendent. E vorba așadar despre un mediu civilizațional și despre definiția pe care acesta o dă ființei umane. Dar e de la sine înțeles că umanitatea profundă a omului nu ține de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de o simplă decriptare, analizare și hermeneutizare a artisticului, a esteticului prin teologic, ci de o buna așezare a lor într-un exercițiu anagogic firesc, într-o perspectivă interdisciplinară novatoare, în vederea comprehensiunii profunzimii sale simbolice. Prin urmare, miza acestei lucrări este una majoră: să fundamenteze această nouă disciplină și să justifice existența ei în cadrul unei pluridisciplinarități deconcertante: teologie, filosofie, estetică și istoria artei. Înainte de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Iar alegoria nu era un obicei local italian, ci o metodă general europeană" (T.S.E.). Pentru Dante, citim în Il Convivio (Banchetul), în plăsmuirea poetică, așa cum va aplica mai tîrziu în Divina Commedia, sînt patru sensuri suprapuse: literal, alegoric, moral și anagogic. Ce înțelege poetul prin fiecare dintre aceste sensuri, redă pe larg Edgar Papu în Estetica lui Dante (Editura Princeps Edit, 2005): "Mai întîi, sensul literal este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și numele. Sensul alegoric, la
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
litera textului, așa cum îi arată și numele. Sensul alegoric, la rîndul său, cuprinde adevărul care se ascunde sub masca anumitor ficțiuni frumoase. Sensul moral privește învățăturile, normele de conduită practică, ce se pot deduce din relatările textului. În sfîrșit, sensul anagogic este ceea ce Dante numește un supra-sens, apărînd în împrejurări cu totul speciale. Bunăoară, în anumite scrieri, sensul literal nu se mărginește numai la redarea unor ficțiuni frumoase, ci exprimă nemijlocit, un înalt adevăr spiritual. În cazul de față, sensul anagogic
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
anagogic este ceea ce Dante numește un supra-sens, apărînd în împrejurări cu totul speciale. Bunăoară, în anumite scrieri, sensul literal nu se mărginește numai la redarea unor ficțiuni frumoase, ci exprimă nemijlocit, un înalt adevăr spiritual. În cazul de față, sensul anagogic deține rolul de a adînci și de a amplifica cele spuse direct în litera textului". Edgar Papu propune și o aplicație pe textul dantesc Infernul, Cîntul I: " La miezul căii noastre date,/ m-aflai într-o pădure-ntunecoasă/ pierdut de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în care s-a cufundat poetul către mijlocul vieții sale. Sensul moral închipuie groaza de păcat a spiritului creștin (che nel pensier rinnova la paura), apăsarea conștiinței împovărată de vini precum și aspirația inexorabilă de a ieși din robia răului. Sensul anagogic, ce decurge pe planul suprafiresc, dezvăluia bunătatea Providenței, care arată limanul luminos al mîntuirii sufletului contritat dar plin de speranță în momentul căinței". Despre cele patru sensuri vorbește și Sfîntul Augustin în De utilitate credenti, citat și de Sf. Toma
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan anagogic. Pentru o seamă de autori, criza modernității e nu numai de descris în articulațiile ei, ci de valorificat. Excepția modernității în raport cu lumile tradiționale e de pus la încercare cu noutatea, diferența, profilul ei atipic în fața Luminii atotcuprinzătoare. Printre alții, Nikolai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
privite, ar putea deveni îndemn, suport, problemă mobilizatoare pentru drumul spiritual. Voi vorbi mereu despre spectacolul epocii noastre, deoarece critica lumii moderne are în vedere cadrul mental și social în care ne mișcăm, faptul că el nu mai oferă simbolism anagogic, disciplină și tehnici de înaintare, ordine verticală luminată de transcendent. E vorba așadar despre un mediu civilizațional și despre definiția pe care acesta o dă ființei umane. Dar e de la sine înțeles că umanitatea profundă a omului nu ține de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 113. 209 Ibidem, p. 114. 210 Ioan Petru Culianu, op. cit., pp. 234-235. Lăcrămioara Berechet interpretează numele Cucoaneș, "în limbaj indirect, propriu textelor ezoterice dublu codificate", ca Fiu al Stăpânului (s.a.), cheie care în registru anagogic semnifică Macrantropul (s.a.), Fiul Domnului, Eroul, MahaVira cel care alege desăvârșirea în spirit și se retrage în singurătatea Sinelui" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 27.). 211 Matei Călinescu, op. cit., pp. 70-71. 212 Ibidem, pp. 72-73, nota 30. 213 Ibidem, pp. 72-74
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în op. cit., p. 124). 71 Eleusis (1942), vol. Veghe, în op. cit., p. 157. 72 Pentru Ioan Scotus Eriugena (în Expositiones Super Ierarchiam Caelestem S. Dionysii), în descendența cosmologiei dionisiene întemeiate pe problematica intermediarului, "orice piatră e lumină", prin lumină înțelegând (anagogic) icoana (imaginea) sau eidos-ul pietrei. Cf. Anca Vasiliu, Despre diafan, ed. cit., pp. 172-184. 73 CXC (36) (1955); Prizonierul (1951), vol. Clepsidra, în op. cit., pp. 288, 223. 74 La Plotin, frumosul având ca materie sufletul, aceasta este inteligența fără imagine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apus / deși eu dintr-o țară în alta trec / nu mă mai mișc / ci doar calota craniană / luminează brusc dea lungul fâșiei...” În paginile de „teorie, critică și istorie literară semnează: Ștefan Hoștiuc, „Gaston Bachelard: între instinctul imaginii și reveria anagogică II”; Lora Bostan, Brândușa Grigorco „Proza bucovineană din secolul al XIX-lea , începutul secolului XX”. La „Colaborări din celălalt veac” - Mihai Teliman cu „Ce sufăr redactorii”, iar la poezie Marcel Mureșanu cu mai multe titluri care interesează. Urmează „Aniversări cernăuțene
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mei la neoprotestantism, luându-mă cu ei la Adunările Domnului, începeau să mă fascineze predicile penticostale și interpretarea orală & liberă, a pasagiilor evanghelice, subîntinse de un nou tip de retorică: una ce învăța să depistez cvadruplul înțeles (literal, figurat, moral & anagogic) al textelor sacralizate. Mă tenta oratoria naivă, simplă a cuvântătorilor rurali contaminați de duhul reformist. Poezia cultă aveam s-o cunosc la școală. A nu se uita că, pe vremea liceirii mele, Blaga și Barbu, recent "reabilitați", nu figurau încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Exercitantul este la rândul său autorul celui de-al treilea text, format din rugăciunile, dialogurile, meditațiile, contemplațiile și imaginile (de aici provine și numele de text alegoric) înfiripate în timpul exercițiilor făcute. În sfârșit, Barthes menționează și un patrulea text, numit anagogic, prin care este desemnat răspunsul pe care Dumnezeu îl dă exercitantului prin semnele și mișcările lăuntrice suscitate în acesta. Acest text multiplu al Exercițiilor se arată a fi cât se poate de dramatic, atât prin prezența celor trei „actori”, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
quattrocento-ului se bazează îndeosebi pe categoriile figurii și locului, care materializează pictural configurația tabloului. Ea reprezintă o mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind de la obiectul figurativ străbate domeniile perceputului, miticului și imaginarului, conform formulei căii anagogice a simbolului (per materialia ad imaterialia). Structura Ordinii vizuale a quattrocento-ului se manifestă prin respingerea căii anagogice a simbolului deschis spre supranatural și este evidentă în corelații de tipul celor dintre "ritual și voința individuală, dintre statornicia universului și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind de la obiectul figurativ străbate domeniile perceputului, miticului și imaginarului, conform formulei căii anagogice a simbolului (per materialia ad imaterialia). Structura Ordinii vizuale a quattrocento-ului se manifestă prin respingerea căii anagogice a simbolului deschis spre supranatural și este evidentă în corelații de tipul celor dintre "ritual și voința individuală, dintre statornicia universului și eveniment, dintre destin și acțiune", pe care le impune străbătând domeniile perceputului, realului și imaginarului, după o ordine
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Origene, la teoria celor trei sensuri, literal, psihic și spiritual, iar apoi la teoria celor patru sensuri, a lui Ioan Casian: 1. literal (semnificația comună a cuvîntului); 2. alegoric (ce este de crezut), 3. moral (ce este de făcut); 4. anagogic (ne indică spre ce să tindem). Toma din Aquino păstrează pentru practica interpretativă curentă distincția simplă între sensul literal și cel spiritual și afirmă că sensul spiritual poate fi adâncit în direcția anagogică, morală și alegorică. Filosofii de tradiție greacă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
3. moral (ce este de făcut); 4. anagogic (ne indică spre ce să tindem). Toma din Aquino păstrează pentru practica interpretativă curentă distincția simplă între sensul literal și cel spiritual și afirmă că sensul spiritual poate fi adâncit în direcția anagogică, morală și alegorică. Filosofii de tradiție greacă au protestat împotriva acestei proliferări a sensurilor. Filosoful neoplatonic Porfiro le reproșează Sfinților Părinți faptul că creștinii au transformat cuvintele simple ale lui Moise în enigme. La rândul ei, școala din Antiohia, creștină
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]