205 matches
-
a este un concept matematic care se referă în mod uzual la numărul de posibilități de rearanjare al unei liste ordonate de valori sau obiecte. Cel mai simplu exemplu de permutare este dat de către o anagramă; de exemplu, literele cuvântului CARTE (toate distincte între ele) pot fi rearanjate formînd cuvântul TRACE sau ECART. Așadar o permutare poate fi înțeleasă ca unul din n! moduri de a ordona liniar o mulțime. Însă în general nu este necesar
Permutare () [Corola-website/Science/313123_a_314452]
-
, pe numele său adevărat François-Marie Arouet () a fost un scriitor și filozof al Iluminismului francez. Autorul a adoptat numele de "" în 1718, în urma încarcerării lui de la Bastille. Originea să este neclară. Este o anagrama de AROVET LI, ortografia latinizat a numelui său, Arouet, iar literele inițiale ale Le Jeune ( "tineri"). În conformitate cu o tradiție de familie printre descendenții surorii sale, el a fost cunoscut sub numele de Le petit volontaire ( "lucrul mic determinat"), ca un
Voltaire () [Corola-website/Science/296879_a_298208]
-
inconfundabilă. Vocea "Lisei Gerrard" a servit de inspirație autorului francez Jean-Marc Ligny, la redactarea romanului său La Mort Peut Danser (inspirat de denumirea formației Lisei Gerrard). Eroina romanului, "Alyz Gerrard", poartă, de altfel, un prenume care nu este decât o anagramă a celui al "Lisei Gerrard".
Lisa Gerrard () [Corola-website/Science/313588_a_314917]
-
noiembrie 1884, revista "Familia" din Oradea îi publică poezia "Aș vrea să fiu", semnată tot "C. Boșcu", purtând indicația „după Petöfi”. Debutul publicistic propriu-zis se produce tot în 1884, când revista "Tribuna" din Sibiu îi publică sub pseudonimul "C. Boșcu" (anagrama numelui Coșbuc), snoava versificată "Filosofii și plugarii". Prezentată sub formă de foileton, această snoavă (are peste 350 de rânduri) apare în trei numere consecutive ale revistei (nr. 183-190 din 5/17 decembrie - 8/28 decembrie 1884). G. Coșbuc transmisese vasta
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
alți cinci. Și nici nu erau cei mai puțini egoiști dintre scriitori"”. Munca lui Idle la Python este caracterizată de obicei ca o obsesie cu limbajul și comunicarea : multe dintre personajele sale au particularități verbale, precum omul care vorbește în anagrame, omul care rostește cuvintele în ordinea greșită, sau măcelarul care este în mod alternativ obraznic și politicos de fiecare dată când rostește o replică. Mai multe dintre sketchurile sale includ monologuri extinse (de exemplu omul care nu încetează să vorbească
Eric Idle () [Corola-website/Science/309847_a_311176]
-
în care Cleese și Chapman se confruntă, în care unul dintre personaje ajunge să-l intimideze sau să abuzeze de celălalt, sau personajele lui Idle cu ciudățenii verbale, precum în „"The Man Who Speaks In Anagrams"” („Omul care vorbește în anagrame”). Fiind întrebat despre asta, Cleese a confirmat că „"majoritatea sketchurilor care prezintă abuzuri îmi aparțin mie și lui Graham, oricare începe cu un peisaj rural și muzică impresionantă îi aparține lui Mike și Terry, și orice s-a amestecat complet
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
convingi pe alți cinci. Și nu erau cei mai puțin egoiști dintre scriitori"”. Munca lui Idle la Python este caracterizată adesea ca o obsesie pentru limbă și comunicare : multe dintre personajele sale prezintă peculiarități verbale, precum omul care vorbește în anagrame, omul care spune cuvintele în ordinea greșită, și măcelarul care este alternativ politicos și prost-crescut. Mai multe din sketchurile sale presupun monologuri extinse (de exemplu omul care nu vrea să înceteze să vorbească despre experiențele neplăcute din concedii anterioare), și
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
inclusiv la ziarul El País. În 1998 scrie El hueso que más duele (Premio de Novela, Ramón J. Sender, Madrid, Universidad Complutense), în 2001 i se publică romanul La hermana de Katia (Finalista del XIX Premio Herralde de Novela, Barcelona, Anagrama), în 2002 publică volumul de povestiri La recta intención, în 2004 îi apare romanul Ahora tocad música de baile, în 2006 apare Historia de Nadas (cu ilustrații de Rafael Vivas Bilbao) și în același an se publică romanul Versiones de
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
La recta intención, în 2004 îi apare romanul Ahora tocad música de baile, în 2006 apare Historia de Nadas (cu ilustrații de Rafael Vivas Bilbao) și în același an se publică romanul Versiones de Teresa (XVII Premio Torrente Ballester, Barcelona, Anagrama), urmat de volumul Libro de las caídas (cu ilustrații de Pablo Angulo). În 2007 publică eseul La ceremonia del porno, scris în colaborare cu Javier Montes (XXXV Premio Anagrama de Ensayo, Barcelona, Anagrama). Recent i s-a publicat ultimul roman
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
de Teresa (XVII Premio Torrente Ballester, Barcelona, Anagrama), urmat de volumul Libro de las caídas (cu ilustrații de Pablo Angulo). În 2007 publică eseul La ceremonia del porno, scris în colaborare cu Javier Montes (XXXV Premio Anagrama de Ensayo, Barcelona, Anagrama). Recent i s-a publicat ultimul roman, Las manos pequeńas, foarte bine primit de critică. "Andrés Barba pătrunde în lumea copilăriei, intersectând-o cu literatura fantastică. Marina, protagonista cărții, ajungând într-un orfelinat, are o păpușă care i-a fost
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
siguranță că vom găsi o schiță a volutelor Șarpelui, o hartă a acelor ley-uri reconstituită pentru fiecare continent. Verne explorează de sus și de jos rețeaua curenților telurici.“ Colaboram. „Cum se numește protagonistul din Indiile Negre? John Garral, aproape o anagramă a lui Graal“. „Să nu fim extravaganți, să stăm cu picioarele pe pământ. Verne lansează semnale mult mai explicite, Robur Cuceritorul, R.C. Roza-Cruce. Iar Robur citit invers dă Rubor, roșul trandafirului.“ 85 Phileas Fogg. Un nume care e o signatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să dea răspunsul, enunțarea Runei al cărei sens e deschis doar fiilor lui Hermes, și numai lor să le fie dată Pecetea Amăgitoare, Masca În spatele căreia se profilează chipul pe care ei Încearcă să-l scoată la iveală, Rebusul Mistic, Anagrama Sublimă... — Sator Arepo! strig eu cu o voce care ar face să tremure un spectru. Și lăsând roata pe care el o ține cu marea Îndemânare a mâinilor lui ucigașe, Sator Arepo apare, ascultător, la porunca mea. Îl recunosc, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
deja bănuiam cine este. E Luciano, curierul cel ciung, pe care Superiorii Necunoscuți l-au destinat ca executor al misiunii mele nelegiuite și sângeroase. — Sator Arepo, Întreb eu batjocoritor, știi tu care este răspunsul final ce se ascunde În spatele Sublimei Anagrame? — Nu, conte, răspunde imprudentul, și aștept să mi-o spui cu cuvintele tale. Un râs infernal izbucnește de pe buzele-mi palide și răsună pe sub vechile bolți. — Naivule! Numai adevăratul inițiat știe că nu știe asta! Da, stăpâne, răspunde prostit curierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să inventezi frenetic, fără să iei seama la conexiuni, să nu mai poți reuși să faci un rezumat. Un simplu joc de ștafetă Între embleme, una s-o spună pe cealaltă, fără răgaz. Să descompui lumea Într-o sarabandă de anagrame În lanț. Și apoi să crezi În Inexprimabil. Nu e aceasta adevărata lectură a Torei? Adevărul e anagrama unei anagrame. Anagrams = ars magna. Asta trebuie să i se fi Întâmplat În zilele acelea. Belbo hotărâse să ia În serios universul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Un simplu joc de ștafetă Între embleme, una s-o spună pe cealaltă, fără răgaz. Să descompui lumea Într-o sarabandă de anagrame În lanț. Și apoi să crezi În Inexprimabil. Nu e aceasta adevărata lectură a Torei? Adevărul e anagrama unei anagrame. Anagrams = ars magna. Asta trebuie să i se fi Întâmplat În zilele acelea. Belbo hotărâse să ia În serios universul diabolicilor nu din exces, ci din lipsă de credință. Umilit de incapacitatea lui de a crea (și toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
joc de ștafetă Între embleme, una s-o spună pe cealaltă, fără răgaz. Să descompui lumea Într-o sarabandă de anagrame În lanț. Și apoi să crezi În Inexprimabil. Nu e aceasta adevărata lectură a Torei? Adevărul e anagrama unei anagrame. Anagrams = ars magna. Asta trebuie să i se fi Întâmplat În zilele acelea. Belbo hotărâse să ia În serios universul diabolicilor nu din exces, ci din lipsă de credință. Umilit de incapacitatea lui de a crea (și toată viața utilizase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Acum ascultă. Să amesteci literele Cărții Înseamnă să amesteci lumea. Nu mai ai scăpare. Oricare carte, fie ea și abecedarul. Indivizii ăia de teapa doctorului Wagner al tău nu spun oare că aceia care se joacă cu cuvintele, și fac anagrame, și răstoarnă lexicul, au lucruri urâte pe cuget și-și urăsc tatăl?“ „Nu-i chiar așa. Ăia-s psihanaliști, spun așa ca să scoată bani, nu sunt totuna cu rabinii tăi.“ „Rabini, toți sunt rabini. Toți vorbesc despre același Lucru. Crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și subterfugii la masa de joc - operă a unei minți cultivate, În mod evident. Nimeni nu a aflat niciodată identitatea lui S. W. Erdnase. Cu toate acestea, au existat voci care au subliniat faptul că „S. W. Erdnase“ este o anagramă a lui „E. S. Andrews“. Prin Înșelătorie sau prin vânzarea drepturilor de autor, Seraphineas avea destui bani să cumpere produse din America, iar un prieten i le trimitea În Birmania. În fiecare an soseau lăzi cu manuale, table de scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un indiciu care l-a făcut să se cutremure. Cartea lui preferată, Expertul la masa de joc, fusese numită la un moment dat Artificii, stratageme și subterfugii la masa de joc, iar autorul era S. W. Erdnase, care era o anagramă a lui „E. S. Andrews“. Nu sugerez că Rupert era Într-adevăr Cel Reincarnat, așa cum Îl numea tribul Karen. Vă voi aminti doar cuvintele lui Rupert: În ținuturi magice, magia e posibilă. Dar numai dacă crezi. Rupert credea. Wendy și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mintea. Atâta doar că adevăratele probleme abia acum începeau: COTROCENI LUCHIAN III. Constanța. Noiembrie 2005 Am strigat-o pe Maria. Tocmai ieșea din birou, cu foaia în mână. I-am arătat ecranul, explicându-i tot ce se întâmplase până atunci. Anagrama, telefoanele-surpriză, harta fraților „Brothers“, poeziile lui Bidileanu - toate se legau într-un fel, dar cum? „Spune-mi că ai vreo idee...“, m-am văitat. „Am!“, mi-a zâmbit Maria, după care m-a sărutat pe ureche. „Cât dai ca să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a intervenit Maria. „Tablourile lui Dali sau Magritte: compresie, anamorfoză, stroboscopie.“ „Corecte, da.“, am acceptat. „Numai că numărul mare de pagini e-un truc, o diversiune. Cu titlul e-adevărata problemă.“ „Adică?“, s-a interesat Lupu, oarecum contrariat. „E-o anagramă cu cifru.“ „Îmi puteți spune mai clar la ce vă referiți?“ „Desigur. Titlul conține un mesaj cifrat. E ca-n romanele medievale cu cheie: autorul a ascuns un indiciu într-o anumită porțiune a cărții. Trebuie doar să știi unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pagina 128, găsim cheia romanului. Camil Petrescu ne dă și locul exact, așezarea-n pagină.“ „Cum așa?“, s-a mirat Maria. Tânărul Lupu tăcea și mă privea fix. „Simplu. Titlul nu conține doar un indiciu numeric; mai e și-o anagramă. Întâi se secționează cuvintele. Apoi se iau părți din literele unor cuvinte (nu neapărat din toate) și se combină între ele. Mesajul nu mai începe obligatoriu cu prima literă. întR-o după-amiază de august. Scoatem afară literele care ne interesează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
auzit, n-a auzit nimeni de-aici de el (în afară de tine). Pseudonimul nu se potrivește, prescurtarea nu-nseamnă nimic. Dacă nu-i vorba de fanarioți, toate numele de familie ale clasei boierești se terminau cu ESCU. Poate-i doar o anagramă sau o invenție?“ „Dacă îmi permiteți...“, ne-a întrerupt tânărul Lupu, răsucindu-și mustăcioara. Te lovea cu stilul lui enervant, intervenea cu eleganță, când ți-era lumea mai dragă. „Există.“ Ne-am întors cu toții privirile spre el, parcă și cafeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pentru paradisul pierdut care poate fi recuperat doar printr-o mișcare regresivă ce devine posibilă numai prin ritm perceput de poet ca fiind esența universului. Supranumit de către poet și El-Gahel, apelativ cu rezonanță mitică în care criticul Theodor Codreanu recunoaște anagrama numelui primei iubiri a acestuia Helga -, increatul barbian poate fi înțeles și ca expresie a iubirii primordiale care stă la baza originii lumii: iubirea divină. Chiar și ideologia politică barbiană ține tot de increat, afirmă criticul, căci mișcarea legionară cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am bărbierit. Cu aparatul Dynamic vreau să mor, mulțumit. A câștigat premiul întâi al ziarului Evening American în valoare de cinci dolari cu strofa asta, iar una din sarcinile mele era să am grijă ca ceea ce se trimitea la concursuri, anagrame ale numelor președinților sau ale capitalelor lumii, sau elefanți compuși din numere mici (constituind oare ce sumă?ă, că toate acestea erau contabilizate, adunate cum trebuie, în perimetrul unor granițe bine stabilite, acompaniate de cupoanele, capacele și etichetele necesare. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]