1,883 matches
-
decât în noi, cari preced prin urmare orice experiență și o fac pe aceasta abia cu putință în privirea formei ei. Și din acest rezon, unicul posibil, au fost făcută deducerea noastră a categoriilor. CARTEA A DOUA A ANALITICEI TRANSCENDENTALE ANALITICA PRINCIPIELOR (AXIOMELOR FUNDAMENTALE) Logica generală-i clădită pe un plan care coincide pe deplin cu împărțirea facultăților de mai sus ale cunoștinței. Aceste facultăți sînt: inteligența, putere de judecată și rațiune. Doctrina logicei tratează prin urmare, în analitica ei, despre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ANALITICEI TRANSCENDENTALE ANALITICA PRINCIPIELOR (AXIOMELOR FUNDAMENTALE) Logica generală-i clădită pe un plan care coincide pe deplin cu împărțirea facultăților de mai sus ale cunoștinței. Aceste facultăți sînt: inteligența, putere de judecată și rațiune. Doctrina logicei tratează prin urmare, în analitica ei, despre noțiuni, județe și concluzii tocmai conform cu funcțiunile și ordinea acelor puteri ale sufletului care-s resumate sub denumirea largă de inteligență. Fiindcă sus-menționata logică formală numai face abstracție de la conținutul cunoștinței (de-i pur, ori empiric) și se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
determinat, adică la cunoștințele apriorice pure, nu poate s-o imite pe cea dentăi în împărțeala ei. Căci se arată că întrebuințarea transcendentală a rațiunei nici are valabilitate obiectivă, prin urmare nici se ține de logica adevărului, id est de analitică, și cere un loc propriu în sistema scolastică, ca o logică a părerei ce este, sub titlu de dialectică transcendentală. Rațiunea și puterea de judecată au deci în logica transcendentală un canon 137 v al lor obiectiv valabil, de o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei de a stabili ceva apriori despre obiecte și de a lărgi esperiența dincolo de marginile oricărei experiențe posibile, este cu totului tot dialectică, și aserțiunile ei iluzorie nu se potrivesc defel într-un canon pe care are a-l conține analitica. Analitica principilor va fi deci numai un canon pentru puterea de judecată, care canon o învață cum ea să aplice la obiecte noțiunile raționale ce conțin în ele condiții la reguli apriorice. Din cauza aceasta eu, luând drept temă principiele proprie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de a stabili ceva apriori despre obiecte și de a lărgi esperiența dincolo de marginile oricărei experiențe posibile, este cu totului tot dialectică, și aserțiunile ei iluzorie nu se potrivesc defel într-un canon pe care are a-l conține analitica. Analitica principilor va fi deci numai un canon pentru puterea de judecată, care canon o învață cum ea să aplice la obiecte noțiunile raționale ce conțin în ele condiții la reguli apriorice. Din cauza aceasta eu, luând drept temă principiele proprie inteligenței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al doilea iar va trata despre județele sintetice cari sub aceste condiții decurg apriori din noțiunile intelectuale pure și sânt temeiul tuturor celorlalte cunoștințe apriorice, adică despre principiele inteligenței pure. CAPITOLUL ÎNTÎI AL DOCTRINEI TRANSCENDENTALE DESPRE PUTEREA DE JUDECATĂ SAU ANALITICA PRINCIPIELOR DESPRE SCHEMATISMUL NOȚIUNILOR INTELECTUALE PURE În toate subsumțiunile unui obiect sub o noțiune reprezentația celui dentăi trebuie să fie (adecuate) omogenă cu reprezentația celei de-a doua, adică noțiunea trebuie să conție ceea ce se reprezintă în obiectul care se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Așadar categoriile fără schemate nu sânt decât funcțiuni ale inteligenței în crearea de noțiuni, nu înfățoșază însă nici un obiect. Însemnătate îi dă abia sensibilitatea, care realizată inteligența, restrîngînd-o totodată. AL DOILEA CAPITOL AL DOCTRINEI TRANSCENDENTALE A PUTEREI DE JUDECATĂ (SAU ANALITICA PRINCIPIELOR) SISTEMUL TUTUROR PRINCIPIELOR INTELIGENȚEI PURE În capitolul trecut am cumpănit puterea transcendentală de judecată numai după condițiile generale sub care ea-i îndreptățită de a întrebuința în județe sintetice noțiunile intelectuale pure. Acuma treaba noastră este de-a înfățoșa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tonul muzicii, capacitatea de reprezentare prin desen, fluența exprimării, viteza motoare, ritmul și sincronizarea muzicale, judecata. Ulterior, Cattell a considerat că aptitudinile relevante pentru creativitate, originalitatea și fluența ideației, sunt subansambluri ale aptitudinilor primare. Cattell (1971) a criticat procedurile alternative analitice factoriale folosite de Guilford, care, după părerea lui, l-au făcut pe acesta să supraevalueze rolul gândirii divergente în creativitate. (Găsiți o critică similară în Horn și Knapp, 1973.) Și, la fel cu ceilalți critici ai testelor lui Guilford, Cattell
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creative. Unii cercetători (de exemplu, Simonton, 1994; Sternberg, 1996) au sugerat că un IQ foarte mare ar putea obstrucționa de-a binelea creativitatea. Persoanele cu IQ foarte mare pot fi atât de bine răsplătite pentru capacitățile lor de tip IQ (analitice), încât nu-și mai dezvoltă potențialul creator, care rămâne în stare latentă. Trecând în revistă rezultatele obținute de Cox (1926), Simonton (1976) a constatat că la conducătorii celebri apare o corelație negativă relevantă între IQ și celebritate, -0,29. Simonton
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rost numeroase pasaje și-l consideră drept un imens observator al eului, un maestru calificat în introspecție. Recomandă prietenilor săi să citească această carte ca pe o carte de căpătâi. Dar, își nu ne vom mai mira de aceasta), Prințul analiticii transcendentale cârtește împotriva dezordinii din opera Regelui săriturilor de la una la alta și al pașilor de dans... în Franța soarta Eseurilor poate fi urmărită, în mare, pe două trasee, aversul și reversul aceleiași medalii: pe de o parte Secolul al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
figura 2.2, acest tip de generalizare este reprezentat grafic ca deducție de nivelul doi. Generalizarea analitică poate fi folosită ori de câte ori studiul dumneavoastră implică unul sau mai multe cazuri. În plus, logica replicării și distincția Între generalizarea statistică și cea analitică sunt probleme pe care le vom aborda mai În detaliu În cadrul unor discuții pe marginea designurilor studiilor multiple. Punctul esențial În acest moment este acela că În efectuarea studiilor de caz ar trebui să urmăriți generalizarea analitică, evitând gândirea În
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
s-ar concentra exclusiv asupra Învățării unor lecții din textul literal sau documentar, Însă trebuie să conștientizați faptul că un astfel de studiu ar fi unul de comportament verbal și nu neapărat al evenimentelor propriu-zise.) O altă serie de manipulări analitice folositoare a fost descrisă pe larg și rezumată de Miles și Huberman (1994) și presupune: • Includerea informațiilor În serii statistice diferite • Crearea unei matrice de categorii pentru clasificarea dovezilor • Crearea de diagrame - organigrame și alte grafice - pentru examinarea datelor • Tabelarea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sau două dintre aceste etape și nu prin toate trei, ipoteza susținea că persoana respectivă nu va folosi marijuana În mod regulat, după experiența inițială. Acest tip de postanaliză făcută de Kidder trebuie repetată pe viitor pentru a descoperi tehnici analitice implicite asemănătoare. Serii de timp simple. Prin comparație cu analiza generală pattern matching, un design de serii cronologice poate fi mult mai simplu, Într-un sens: aici poate exista o singură variabilă dependentă sau independentă. În aceste condiții, atunci când foarte
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Marienescu, Istoria română națională pentru tinerimea română (1861), nuvela Petru Rareș, principele Moldovei (1862), dar și Statutele Societății române de lectură din Sibiu (1862) ș.a. La aceeași tipografie apelează și Timotei Cipariu, care publică în 1863 partea a doua a Analiticii, iar mai târziu, în 1877, suplimentul la Sintactica. În 1865 se tipăresc Peregrinul transilvan al lui Ion Codru-Drăgușanu, Elemente de istoria Transilvaniei de Ioan V. Rusu, ediția a doua a Cărții de lectură românească pentru școlile române, alcătuită de Visarion
FILTSCH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
prezentei lucrări, amintim doar traducerea și comentariul la Categoriile lui Aristotel (comentariul a fost scris de două ori; prima dată într-o formă mai scurtă, 510-511, și a doua oară într-o formă mai lungă, în 515-516); traducerea și comentariul Analiticelor; redactarea unui tratat Despre silogismele categorice și a altuia Despre silogismele ipotetice; traducerea Topicelor lui Aristotel, redactarea unui comentariu al acesteia și a unui comentariu la Topicele lui Cicero; traducerea Argumentelor sofistice și compunerea unui tratat Despre diferențele topice. După cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
of bannanas) " Reprezintă o metodă construită pentru a pune în evidență fenomenul de gândire laterală. Gândirea laterală a fost promovată de către DeBono (2003); cel mai ușor, autorul a putut să o facă subliniind contrastul dintre gândirea laterală și gândirea verticală (analitică, cea pe care o utilizăm cel mai adesea). Astfel, „gândirea laterală este strâns legată de intuiție, creativitate și dispoziție.... Este tot un mod de folosire a minții, ca și gândirea logică - însă de alt tip... Gândirea laterală este strâns legată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucrări, amintim doar traducerea și comentariul la Categoriile lui Aristotel (comentariul a fost scris de două ori: prima dată într-o formă mai scurtă, în 510-511, și a doua oară într-o formă mai lungă, în 515-516); traducerea și comentariul Analiticelor; redactarea unui tratat Despre silogismele categorice și a altuia Despre silogismele ipotetice; traducerea Topicelor lui Aristotel, redactarea unui comentariu al acesteia și a unui comentariu la Topicele lui Cicero; traducerea Argumentelor sofistice și compunerea unui tratat Despre diferențele topice. După cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de securitate, și Victorița - amanta vulgară a lui Dumitru Vinea, tip de femeie „infernală, versatilă și energică, nu lipsită de vocație erotică” (Eugen Simion) -, care, toate, conving prin impresia de prospețime și naturalețe a acțiunii directe, fără problematizări și ocoluri analitice obositoare. Expresie a preocupărilor moral-filosofice ale autorului este și romanul Racul, roman politic, parabolă a dictaturilor sud-americane, dar trimițând în subtext la dictaturile comuniste. Personajul problematic este de data aceasta Miguel, cel care, fascinat de putere, dar incapabil să îi
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
la „corectitudinea politică”, fiind ele la fel de lipsite de un veritabil spirit critic (deschis prin definiție!). Am observat și în România, deja înainte de 1989, o raliere încruntată la diverse paradigme cu veleități de piatră filozofală, de la curente filozofice, logice și epistemologice analitice la ortodoxismul deja încercat, cu triste rezultate, între cele două războaie mondiale. Ca și în alte părți, asemenea conversiuni, chiar la doctrine laice, au o nuanță agresiv-defensivă, când nu de-a dreptul soteriologică (dar e vorba de mântuiți care nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În acest sens, apreciază Hoppe, este semnificativ și faptul că în CRP se vorbește de legi cauzale particulare - legile științei naturii - doar în capitolul „Despre folosirea regulativă a ideilor rațiunii”. Acest capitol ține însă de „Dialectica transcendentală”, și nu de „Analitica transcendentală”. Se poate observa că în argumentarea lui Hoppe sunt diferențiate și tratate distinct două afirmații: afirmația că filosofia transcendentală a fost elaborată de Kant ca teorie a experienței, a cunoașterii cu valoare obiectivă în genere, și afirmația că sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în argumentarea lui Hoppe sunt diferențiate și tratate distinct două afirmații: afirmația că filosofia transcendentală a fost elaborată de Kant ca teorie a experienței, a cunoașterii cu valoare obiectivă în genere, și afirmația că sistemul de concepte și principii al Analiticii în general și răspunsul pe care l-a dat Kant lui Hume în particular se sprijină pe analiza condițiilor de posibilitate ale unor corelații legice, cum sunt cele formulate de știința matematică a naturii 14. Ce anume se urmărește prin
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Pmsn, și nu în CRP. Iată de ce schimbările în fundamentele cunoașterii fizice, care au avut loc îndeosebi în secolul XX, nu ar afecta câtuși de puțin filosofia transcendentală formulată în CRP. Printre autorii angajați în susținerea ideii autonomiei depline a „Analiticii transcendentale” față de preocupările lui Kant pentru cercetarea fundamentelor științei matematice a naturii se numără Lewis White Beck, considerat pe bună dreptate, în anii ’60-’80, drept decanul cercetătorilor kantieni de limbă engleză. Din acest punct de vedere semnificative sunt îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sa consacrată lui Kant, că autorul CRP a greșit ridicând principii ce constituie condiții ale posibilității științei newtoniene la rangul de condiții ale posibilității științei matematice a naturii și ale experienței în genere. Körner admitea că în construcția sistematică a „Analiticii” sale Kant a pornit de la supoziția că fundamentele științei teoretice a naturii din epoca sa reprezintă fundamente și cadre ale gândirii științifice în genere 18. Dezvoltarea ulterioară a fizicii teoretice nu a confirmat însă această supoziție. Există o reală incompatibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
newtoniene reprezintă o prestație remarcabilă a lui Kant, care poate fi luată drept model de către cei care și-ar asuma o sarcină asemănătoare în cazul fizicii relativiste sau cuantice 19. Teza autonomiei depline a metafizicii generale în raport cu metafizica specială, separarea „Analiticii transcendentale” de cercetarea condițiilor de posibilitate ale științei newtoniene, a primit cele mai ample elaborări în lucrări mai recente consacrate teoriei științei a lui Kant de către Gordon G. Brittan jr. și Gerd Buchdahl. Iată câteva din argumentele acestor autori. În
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofia transcendentală a lui Kant. Obiectul examenului său critic îl constituie câteva supoziții. În primul rând, supoziția că autorul CRP și-ar fi propus întemeierea fizicii newtoniene. În al doilea rând, sugestia că punctul de plecare și de sprijin al „Analiticii” ar fi fost așa-numitele principii metafizice ale științei naturii și că, prin ele, filosofia transcendentală ar fi legată de știința matematică a naturii din epocă. De unde și consecința că punerea în discuție și revizuirea acestor principii, prin evoluțiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]