190,296 matches
-
la materializarea unor amenințări directe sau indirecte. Documentul nu face referire explicită la riscuri neconvenționale sau asimetrice, amenințările clasice fiind o categorie largă, ce cuprind problematică de altă natură decât cea economică sau ecologică. Putem observa o preocupare atentă pentru analiză și gestionarea riscurilor socio-economice, precum și celor determinate de condiția geografică a țarii. Similar școlii de securitate franceze, strategia de securitate olandeză nu face o distincție clar între amenințări și vulnerabilități, riscurile fiind prezentate că premise ale amenințărilor. Analiza este bazată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atentă pentru analiză și gestionarea riscurilor socio-economice, precum și celor determinate de condiția geografică a țarii. Similar școlii de securitate franceze, strategia de securitate olandeză nu face o distincție clar între amenințări și vulnerabilități, riscurile fiind prezentate că premise ale amenințărilor. Analiza este bazată pe trei orizonturi de timp: termen lung (aproximativ 5 ani), termen mediu (până în 5 ani) și termen scurt (până la șase luni). Aceasta este reînnoita în fiecare an , printr - un document care prezintă rezultatele evaluării de către sistemului de securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de documente care reglementează responsabilitățile instituționale pentru dimensiunea externă - militară a securității și pentru dimensiunea internă - civilă a acesteia 14. Școală de studii de securitate italiană are, astfel, o abordare bidimensionala a securității, în care dimensiunea externă are drept obiect analiza și evaluarea amenințărilor externe sau cele manifestate din exterior, până la relevarea acestora la nivel național. Dimensiunea externă se suprapune, în mod tradițional, domeniului militar. Dimensiunea internă a securității tratează riscurile și amenințările interne, atât cele intenționate, cât și cele accidentale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
documentele programatice de securitate italiene, dar sunt menționate pentru a face referire la celelalte tipuri de riscuri și amenințări, în afară conflictului armat (Conceptul Strategic, 2004; Conceptul Strategic al Șefului Statului Major General italian, 2005). Un alt document relevant în analiza noastră îl reprezintă Rapporto 2020, le scelte di politică estera (Raportul 2020, alegeri ale politicii externe), document elaborat în anul 2008 de către un grup de experți în securitate. Raportul a avut un impact important în definirea politicilor de securitate italiene
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
gestionării de către sistemul național de securitate. Acestea sunt tributare poziției geopolitice și geografice a statelor precum și determinărilor istorice. Considerăm că efortul prevenirii și gestionării riscurilor are același punct de plecare în majoritatea strategiilor de securitate vestice și anume identificarea și analiza factorilor de risc, dar fiecare stat are metodă proprie de abordare a gestionării acestora (Olanda - cu accent pe metodă și cooperare cu societatea civilă, Franța - prin planificarea și bugetarea anuală a capacităților sistemului național de securitate, Anglia - prin gestionarea multisectorială
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
formează fundamentul dezvoltării strategiilor sectoriale în domeniu, (de exemplu Directivă de Apărare Strategică), planurilor strategice în domeniul apărării și managementului crizelor, programelor pe termen lung de transformare a sistemului de securitate polonez, precum și planurilor de înzestrare a armatei 19. În analiza mediului internațional de securitate, documentul surprinde următoarele paradigme: - afectarea securității naționale de dinamică proceselor și dezvoltarea regională, determinată de calitatea de membru al UE; - rolul important al Statelor Unite ale Americii în garantarea securității internaționale, precum și dificultățile asociate războiului din Irak și luptei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
scopul diminuării tendințelor negative de violențe sociale și imigrație ilegală. Considerăm că această abordare reprezintă o viziune pragmatică a școlii de studii de securitate poloneze, viziune neregăsită la același nivel de luciditate și pragmatism în unele strategii de securitate occidentale. Analiza riscurilor la adresa securității naționale poloneze prin prsima vulnerabilităților curente este reprezentată de dependență Poloniei de aprovizionarea externă cu resurse energetice - gaz natural și petrol. Acestei vulnerabilități i se adresează nevoia de a găsi surse alternative, diversificarea surselor de combustibili fosili
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lua decizii potrivit strict intereselor naționale în scopul contrabalansării SUA, simultan cu inabilitatea de a construi politici comune în interiorul UE23. Această abordare, concomitent cu menționarea autoritarismului în cadrul Uniunii, reprezintă o perspectivă unică în domeniul securității statelor europene și este rezultatul analizei funcționale de către școală de studii de securitate poloneză. Similar tuturor strategiilor de securitate națională analizate, terorismul ocupă un loc important în ierarhia riscurilor identificate de statul polonez. Riscul este considerat amplificat de participarea Poloniei în campanii antiteroriste, atât sub aspectul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
muncă, știința, educație etc.), securității economice, securității ecologice, securității informatice și a telecomunicațiilor, precizând direcțiile strategice de transformare a sistemului național de securitate. Observăm un mod de abordare interesant în strategia de securitate poloneză a riscurilor și amenințărilor, abordare prin intermediul analizei vulnerabilităților constatate la nivel statal, precum și modul de răspuns la majoritatea riscurilor identificate prin măsuri de diminuare sau anulare a vulnerabilităților interne. Menționarea în strategia de securitate națională a presiunilor politico-economice din spațiul Federației Ruse și a țărilor din Europa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
securitate în Europa Centrală. Din introducere, documentul afirmă direct o serie de principii pe care se fundamentează: suveranitatea Slovaciei, integritatea teritorială, respectul față de suveranitatea și integritatea celorlalte state, lipsa oricăror revendicări teritoriale și lipsa perceperii unei amenințări militare directe 26. Analiza mediului de securitate are ca punct de pornire vecinătatea imediată a statului, prin evidențierea calității de membru NATO și UE a Poloniei, Ungariei și Cehiei, calității de membru al Uniunii Europene a Austriei și evidențierea tendințelor de integrare euro-atlantică a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
naționale formulate clar în acord cu Conceptul Strategic al NATO din 1999 și cu Strategia de Securitate Europeană din 2003. Scopul acestuia este de a identifica măsurile și mijloacele necesare pentru garantarea intereselor naționale luând în considerație valori și principii, analiza mediului de securitate și identificarea riscurilor și provocărilor 32. Sectoarele cărora se adresează strategia națională a Ungariei sunt următoarele: domeniul militar, siguranța națională, respectarea legii, economie și finanțe, dezvoltarea resurselor umane, sisteme informaționale și protecția acestora, intervenția la dezastre, securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și provocărilor 32. Sectoarele cărora se adresează strategia națională a Ungariei sunt următoarele: domeniul militar, siguranța națională, respectarea legii, economie și finanțe, dezvoltarea resurselor umane, sisteme informaționale și protecția acestora, intervenția la dezastre, securitate ecologică și lupta împotriva terorismului. În analiza riscurilor și amenințărilor, școala maghiară apreciază creșterea numărului actorilor cu relevanță în domeniul securității, prin creșterea importanței actorilor non-statali (organizații internaționale, companii multinaționale, asociații nonguvernamentale, grupări criminale și organizații teroriste). Un aspect accentuat în documentul programatic de securitate îl reprezintă
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de riscuri, altele decât cele tradiționale, care se pot dezvolta în scop și forma până la proporții globale. Aceste noi tipuri de riscuri sunt multidimensionale, mai putin vizibile și mai puțin predictibile. Deși nu sunt nominalizate ca fiind riscuri asimetrice, din analiza documentului considerăm că tipologia acoperă spectrul de riscuri menționat. O tendință specifică a riscurilor menționată de strategia de securitate este dată de delimitarea din ce in ce mai puțin vizibilă a factorilor de risc externi de cei interni 33. Ierarhizarea riscurilor, conform documentului analizat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din preambul, documentul programatic de securitate accentuează integrarea conceptului de securitate națională în efortul Uniunii Europene și al NATO de extindere a zonei de stabilitate, cooperare și prosperitate prin eliminarea amenințărilor și implicare activă în soluționarea problemelor globale 37. În analiza contextului securității naționale se apreciază că linia de demarcație între securitatea internă și cea externă este din ce in ce mai vagă, iar interdependenta între securitatea națională, regională și globală este accentuată. Strategia de securitate bulgară reliefează natură asimetrica a riscurilor și amenințărilor, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și stabilitatea economică. Interdependenta statelor privind accesul la resurse și materii prime este direct proporțională cu probabilitatea emergentei crizelor transfrontaliere. Acest raport este potentat de nivelul dezvoltării economice al unui stat și volumul de materii prime de care dispune. În analiza mediului securității interne, documentul accentuează rolul pozitiv al democratizării instituțiilor și procedurilor. Integrarea și armonizarea legislației interne cu documentele specifice ale ONU și UE au dus la implementarea măsurilor pozitive privind respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale 41. Principala amenințare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ale țării. Că o consecință directă, riscurile ecologice reprezintă o prioritate în preocupările privind securitatea națională. Statul ungar a adoptat o abordare pragmatică, fluenta, dar care acordă atenție excesivă minorității maghiare din statele vecine, fără a nominaliza, insă statele vizate. Analiza riscurilor este făcută pe paliere de interes și are determinări preponderent geografice funcție de spațiul de proveniență al factorilor de risc. Accentuarea protejării minorității maghiare și includerea în preocupările privind securitatea națională are beneficiile asigurării suportului public pentru strategia de securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
of the Republic of Hungary, Budapesta, 2004, p. 1 în http://www.kulugyminiszterium.hu /archivum/Kulugyminiszterium/EN/Ministry/Departments/NATO/ National Security Strategy.htm, (accesat la 13.11.2012). 33 Ibidem, p. 3. 34 Ibidem, p. 7. 35 Ibidem, p. 13. 36 Analiză a evoluției strategiilor naționale de securitate bulgare, în http://bnr.bg/sites/en/Lifestyle/Life/Pages/2302securitystrategy.aspx, accesat la 17.10.2012. 37 Strategia Națională de Securitate a Bulgariei, Sofia, 2011, p. 1 în http://merln.ndu.edu/whitepapers
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
declanșate cu brutalitate de agenții intereselor sovietice"26. Desfășurarea actului de la 23 august 1944 a fost un subiect colosal în interpretările pe care Mihai I le-a dat evenimentului în sine și în reconstituirile pe care istoricii, sub forma unor analize ample sau note biografice neoficiale ale monarhului, le-au realizat 27. Regele nu a caracterizat niciodată această acțiune într-o notă politică, partizană, de cucerire a puterii, ba chiar a precizat că niciuna din interpretările date evenimentului din august 1944
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
contestatari, acest eveniment era mereu dus în zona speculațiilor legate de generarea unei ocupații sovietice și a unui proces de comunizare. Au existat în anii '90 numeroase accente istorice și politice care au potentat dezbaterea despre "23 August". Filme documentare, analize istorice și jurnalistice ample, simpozioane, demonstrații și manifestații publice, toate acestea marcau un clivaj puternic legat de modul în care trecutul era utilizat în dezbaterea despre orientarea țării: spre Est sau spre Vest. Istoricul Maria Bucur aprecia, plecând de la un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
putea fi redat atât de bine precum perspectiva față de simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
postcomunism. "23 August" rămâne cea mai importantă proba a atașamentului la valorile occidentale pe care Mihai I le-a asumat ferm de-a lungul tragicei sale vieți. Această ultimă tema conține o dimensiune memoriala majoră, fundamentală pentru istoricitate. În concluzie, analiza construiește trei perspective semnificative ale ultimului rege al României în decriptarea relației sale cu "Estul" și "Vestul". Astfel, pentru Mihai I, "Vestul" este sinonim cu Națiunile Unite, cu Comunitatea Europeană, S.U.A, și în general cu valorile democratice, drepturile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mai", în Liviu Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în Mircea Ciobanu, Regele Mihai și Exilul Românesc, Princeps, Iași, 1994, p. 7. 3 Pentru o analiză a acestora, vezi Alexandru Muraru, "Mesaje pe calea undelor. Elemente de hermeneutica în discursurile Regelui Mihai către români (1948-1989)", Analele Universității Alexandru Ioan Cuza, Serie nouă, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Științe Politice, tom IV, anul V (2009); Mircea Ciobanu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
create și dezvoltate, unde este creată strategia de bază a companiei. În acest context, nu putem face abstracție de faptul că mediul politic, cel instituțional și economic joacă un rol crucial în crearea și susținerea unei industrii naționale competitive. O analiză, chiar si sumara, a celor mai profitabile companii transnaționale care dețin active și în România respinge de facto ipoteza ineficientei companiilor cu capital de stat. De exemplu, dacă ar fi să analizăm performanțele economice exprimate prin profitul net ale unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
generalizată a piețelor financiare și a investitorilor străini. Abia după ce România a reușit să convingă mediul internațional de ireversibilitatea aderării la Uniunea Europeană și la NATO, investițiile străine directe străine au început să traverseze frontierele naționale. Din păcate, foarte puține dintre analizele asupra investițiilor străine directe s-au concentrat asupra structurii și calității acestora, cunoscându-se efectul benefic asupra productivității și amplificării ritmului de convergență. Datele puse la dispoziție anual de Bancă Națională a României reflectă o structură extrem de volatilă a investițiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
întrebăm dacă o translare 8 a noțiunii political literacy se justifică printr-o carenta conceptuală în studiul discursului politic românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul în care abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]