105 matches
-
altele, a două fundamentale lucrări monografice, Viața lui B. P. Hasdeu sau setea de absolut (2001) și Opera literară a lui B. P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice, prin metoda anastatică, două importante reviste scoase de marele nostru scriitor și savant la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și anume: Foaea de storiă română, la Iași, în 1859, în "Anul Unirei I", cum se scrie pe
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
calea atât a rodnicei direcții a autohtonismului." în Addenda ediției, I. Oprișan a inclus și conferința lui B. P. Hasdeu, Cine au fost dacii?, susținută la Ateneul Român, nereprodusă niciodată până acum. Pentru a facilita consultarea celor două ediții critice anastatice ale revistelor lui B. P. Hasdeu, I. Oprișan a adăugat, la sfârșitul fiecăreia, Cuprinsul revistei, în ordinea alfabetică a autorilor și în ordinea alfabetică a titlurilor, un Indice de opere citate și un Indice de nume.
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
prejudiciază însăși înțelegerea poeziei. Am în față prima ediție a cărții, publicată la Albatros, în 1980. Nici aceea grozavă, dar, în tot cazul, acceptabilă. (Poate că n-ar fi fost contraindicat ca ediția de la Tracus Arte s-o fi reluat, anastatic, pe aceea inițială, așa cum s-a întâmplat cu alte volume-cult ale perioadei, cum e Cinciul valului al doilea de lunediști sau Pauza de respirație a grupului de la Brașov.) Acceptabilă, spun, fiindcă cel puțin așezarea în pagină consună cu intențiile volumului
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
lupte menționați, a avut o întâlnire cu generalul Berthelot și apoi la sfârșitul războiului, la Budapesta, s-a întreținut cu generalul Petain. Următoarele două cărți pe care mi le-am propus sunt legate de numele lui George Enescu: o ediție anastatică a celor 5 micromonografii românești și a unei monografii franceze care au apărut în timpul vieții muzicianului nostru, până la plecarea din țară în 1946 și respectiv volumul III de scrisori enesciene, care ar trebui prezentat la Festivalul ”George Enescu” din toamnă
Omul celor 100 de c?r?i by Ruxandra Arzoiu () [Corola-journal/Journalistic/83125_a_84450]
-
Iordan Datcu După o sută de ani de la încheierea ediției princeps, lucrarea lui Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, I-X (1895-1903), începe să fie reeditată, într-o ediție anastatică, semnată de Mugur Vasiliu, cu o prefață de Nicolae Constantinescu, la Editura Scara, unde au apărut deocamdată volumele I-II (2003) și III (2004). Și în secolul al XIX-lea, și cu prilejul apariției primului volum al noii ediții, s-
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
Editura Universal Dalsi, București, 2005, 200 p., dă o imagine a șantierului muncii științifice a prodigiosului autor. Studiul Iuliu A. Zanne și "Proverbele românilor" indică implicarea afectivă a lui Iordan Datcu în proiectul de recuperare, prin retipărirea, într-o ediție anastatică, a celebrului corpus paremiologic al românilor, la mai bine de o sută de ani de la întâia lui apariție. Față de textul publicat ca prefață la vol. VI din Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor..., Ediție anastatică, Editura Scara. Asociația Română pentru Cultură
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
recuperare, prin retipărirea, într-o ediție anastatică, a celebrului corpus paremiologic al românilor, la mai bine de o sută de ani de la întâia lui apariție. Față de textul publicat ca prefață la vol. VI din Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor..., Ediție anastatică, Editura Scara. Asociația Română pentru Cultură și Ortodoxie, București, 2004, p. 5-18, sunt adăugate câteva detalii de ordin documentar, în primul rând corespondența cu Maria Holban, fiica lui Iuliu Zanne, pe care Datcu o evoca la lansarea cărții. Atunci se
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
tentație era de a prelua ediția a patra, în virtutea principiului enunțat la început (ultima ediție supravegheată de autor), dar la o cercetare atentă se dovedește nerecomandabilă, fiind cea mai dubioasă datorită modificărilor impuse de cenzură. În 1998, Editura Teșu reproduce anastatic ediția din 1938, apărută la Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II", marcând astfel 60 de ani de la ediția necoruptă conjunctural. În 2004, Editura Semne reproduce în facsimil ediția din 1932 a biografiei lui Eminescu, apărută la Editura "Cultura
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
Alex. Ștefănescu O viață trăită prea repede Redacția revistei Manuscriptum a realizat și pus în circulație un număr special Cristian Popescu, însoțit de o ediție anastatică a unui voluminos caiet-manuscris al poetului, dăruit de el pictoriței Laura Covaci. Ambele tipărituri se remarcă prin profesionalism și bun-gust (printre colaboratori se numără și vestitul grafician Mircea Dumitrescu) și, fiind complementare, compun portretul destul de clar al unui scriitor care
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
Popescu a fost un Robinson Crusoe al poeziei, care a inventariat și valorificat inteligent ceea ce a găsit pe insula existenței lui. Cristian Popescu, "Arta Popescu" (caiet de format mare, însumând 468 de pagini, cu texte scrise de mâna autorului, ediție anastatică). Se difuzează împreună cu numărul special Cristian Popescu al revistei Manuscriptum. Manuscriptum, 1-4/ 1999, număr special Cristian Popescu (cuprinde fotografii de Dora Stănescu și texte de Alexandru Condeescu, Radu Sergiu Ruba, Cătălin Țîrlea, Cristian Tudor Popescu, Saviana Stănescu, Cristian Popescu, Horia
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
Bizanțul nostru deschiderea către toate zările a poetului George Ciorănescu. Grea în mână, grea de înțelesuri, cartea poate că nu ne va găsi dormind, cum s-a întâmplat apostolilor în răcoroasa grădină Ghetsemani! 1 Editura „Universal Dalsi”, Buc., 2003; ediție anastatică a antologiei cu același titlu, apărută în anul 1985, la München.
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
Suciu), Ed. Semne; Lucrurile pe care le-am văzut (1979 - 1986) (Alexandru Mușina), Ed. Tracus Arte; Lecția de anatomie (Emil Hurezeanu), Ed. Tracus Arte; Izgonirea din Paradis (Denisa Comănescu); Cartea de iarnă (Ion Mureșan), Ed. Charmides; Levantul (Mircea Cărtărescu), ediție anastatică, Ed. Humanitas, 1, 2, 3 sau... (Traian T. Coșovei), Ed. Tracus Arte. Cărora li se adaugă două volume cu statut special, Cântece de trecut strada (Florin Iaru) și Aduceți verbele (Marta Petreu), apărute în format electronic pe site-ul Liternet
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
avea să fie ea însăși interzisă, chiar distrusă, ca un document secret ce era, dar înlocuită periodic până în 1989 cu altele mai modeste, conținând autorii și operele excomunicate ale momentului respectiv. Exemplarul ce l-a avut la dispoziție pentru ediția anastatică de azi pare să fie rarisim, dacă nu unic. Parcurgându-l, noi, care, din păcate, i-am fost contemporani, prin efectele lui, ne dăm încă o dată seama de absurdul orwellian în care am trăit 45 de ani, de greaua sentință
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
o Addenda, cât și pagini prevăzute pentru Erratum. Tot editorii pun în circulație titlurile diferitelor culegeri din publicistică, până la apariția actuală: Roza vânturilor, 1923-1933. Culegere îngrijită de Mircea Eliade cu o prefață de Nae Ionescu, din 1937, reluată în ediția anastatică, însoțită de cuvântul înainte, La început de drum, semnat de Dan Zamfirescu ( 1990), retipărită la Chișinău, în 1993, cu o postfață de Nicolae Dabija. Convorbiri, culegere de articole și eseuri datorată lui Mircea Eliade și George Racoveanu, Freising, 1951; Îndreptar
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
Nicolae Manolescu Vara aceasta se împlinesc 72 de ani de la apariția Istoriei literaturii române de la origini până în prezent a lui G.Călinescu și 31 de ani de la prima ediție postbelică, dacă o ignorăm pe aceea anastatică, cu falsuri, comandată de Iosif Constantin Drăgan. Ca orice operă monumentală, Istoria și-a avut criticii, lăudătorii și detractorii. Receptarea ei a cunoscut două momente penibile, imediat după apariție și imediat după război, o lungă perioadă de ignorare oficială și
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
aș zice, mai gravă. Inadecvarea la cod. Cum să discuți tocmai despre Levantul, care e înțesat de referințe, făcând abstracție de referințe? Nu știu și nu-mi bat capul cu asta acum. Cea mai recentă ediție din Levantul o reia, anastatic, pe cea inițială, de la Cartea Românească. (Nu știu dacă neapărat cea mai frumoasă, dar în mod clar cea mai atașantă.) Mi se pare un prilej numai bun pentru a face, în spațiul acesta, câteva observații personale. S-au admis, în
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând. În 1970, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
hasdeian, autor, printre altele, a două lucrări monografice, Viața lui B.P. Hasdeu sau setea de absolut, (2001) și Opera literară a lui B.P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice, prin metoda anastatică, două importante reviste scoase de marele nostru scriitor și savant la începutul celei dea doua jumătăți a secolului al XIX-lea, și anume: Foaea de storia română, la Iași, în 1859, în "Anul Unirei I", cum se scrie pe pagina
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
chirilice îmbinându-se, în același cuvânt, cu literele latine. De aceea, transliterarea textului original a implicat o maximă competență lingvistică, de care I. Oprișan a făcut o ireproșabilă dovadă. Recent, I. Oprișan a realizat, la Editura Vestala, o nouă ediție anastatică, oferind cercetătorilor și cititorilor interesați o altă revistă importantă a lui B.P. Hasdeu, intitulată Aghiuță și subintitulată Foaie umoristică, satirică și critică, apărută la București, începând din 3 noiembrie 1863, săptămânal, duminica, în 8 pagini, iar de la nr. 23, din
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
pe cine să invite la ediția viitoare. DNA are șanse să rămână în istoria culturii Cronicarul i se asociază cetățeanului responsabil din Timișoara care l-a reclamat pe acad. Eugen Simion la DNA, pentru cheltuirea banilor statului cu publicarea ediției anastatice a manuscriselor eminesciene. I se asociază făcând un nou denunț, îndreptat de data aceasta împotriva lui Mihai Eminescu (pe numele său adevărat - Eminovici Mihail -), care și-a permis să încredințeze fără acte o ladă cu valori de patrimoniu unei persoane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
folcloristicii și publicisticii. Spirit laborios, dăruit cu pasiune și competență unei imense și dificile munci de cercetare în bibliotecă, I. Oprișan a luat extraordinara inițiativă de a readuce la lumină revistele editate de B.P. Hasdeu, în reproduceri facsimilate, scanate și anastatice, însoțite de substanțiale prefețe, note, comentarii și indicii. Este un veritabil act de cultură, al cărui scop principal este acela de a le salva de la deteriorare, prin deasa lor consultare în Biblioteca Academiei Române, și de a oferi cercetătorilor și celor
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
mai însemnate ale epocii: Din Moldova (al cărei titlu avea să-l schimbe, de la nr. 10/1863, în Lumina, spre a nu sugera în nici un fel vreo umbră de atitudine antiunionistă)." Cuprinsul revistei, scris în alfabetul latin, a fost reprodus anastatic, prin scanare și procesare computerizată. Revista a avut un caracter dominant literar și istoric, pe lângă B.P. Hasdeu colaborând și o seamă de scriitori reprezentativi în acea epocă. în paginile revistei, B.P. Hasdeu a publicat 17 poezii, tragedia istorică Răposatul Postelnic
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
Dintre scriitorii epocii au fost prezenți cu poezii Vasile Alecsandri, V. Alexandrescu-Urechia, N. Beldiceanu, Vasile Pogor, Ștefan Vârgolici, iar C. Negruzzi cu Studii asupra limbei române și Al. Papadopol-Calimachi cu Originile dreptului în România. Pentru a facilita consultarea edițiilor critice anastatice ale revistelor, I. Oprișan a adăugat, la sfârșitul fiecăreia, Cuprinsul revistei în ordinea alfabetică a autorilor și în ordinea alfabetică a titlurilor, un Indice de opere citate și un Indice de nume.
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
După Aer cu diamante, după Cinci, era pe undeva normal ca și Vânt potrivit până la tare (cu subtitlul Zece tineri poeți germani din România) să reintre în circuitul literaturii de azi. Dacă, însă, primele două au beneficiat de reluări aproape anastatice, în cazul celei de-a treia ar trebui să vorbim mai degrabă despre o ediție aproape critică. Întâi, cei doi absenți (expatriați, deci indezirabili pentru regimul ceaușist) au fost incluși în pozițiile lor de drept, așa încât, din zece, autorii au
Pact de neagresiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4419_a_5744]
-
bibliotecii cu disconfortul gărilor, hotelurilor, trăsurilor și al capriciilor meteorologice. Nicăieri nu se văd mai bine aceste lucruri (libertățile și calitățile prozatorului Nicolae Iorga) decât în volumul din 1905 Neamul romănesc în Basarabia, restituit de Editura Semne într-o ediție anastatică, o reproducere în facsimil a cărții, fără nici un aparat critic. Scanarea paginilor, înlocuind procedeul tehnic mai vechi al fotocopierii, mai greoi și mai costisitor, facilitează reproducerea identică a unei cărți (pe o altă hârtie, desigur), un substitut de bibliofilie, la îndemâna
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]