80 matches
-
inginer plastician, care aspiră în secret și la rolul de inginer de suflete, are acea perfecțiune a unicatului, a unei frumuseți care provine dintr-un gest care vizează orgolios crearea unei ființe perfecte, androginul. Sigur că noile organe nu reclamă androginia, dar ea se află cerebral, psihologic acolo, unde identitatea veche nu s-a resorbit complet, așa cum noua identitate nu a fost pe deplin asumată. Acolo unde Almodóvar risipește capitalul de tensiune și inefabil acumulat este finalul, dincolo de rezolvarea melodramatică, pasiune
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
văzut foarte repede că acest atribut al zeilor avea două tăișuri, că servea deopotrivă pentru a construi și pentru a distruge. Să ne întoarcem însă la acest intermediar între creația „divină” și cea umană, David, remarcabil interpretat de către Michael Fassbender. Androginia sa vorbește de sexu angelorum, inteligența sa remarcabilă cât și atitudinea ușor efeminată construiesc un spațiu al ambiguității în care întrebările-cheie devin ecou al celor pe care omul și le adresează. David își perfecționează „umanitatea” asemeni unui designer modern, mimesis-ul
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
opera (o întreagă bibliografie se ascunde în spatele atît de "naturalelor" povestiri) - criticului i se oferă un loc comun gata disecat, nedisimulat în nici un fel. Dacă lectorul nu participă la acest joc al autorului atunci concluzia poate suna așa: Chiar dacă ratează androginia și desăvîrșirea, personajele lui Cărtărescu nu obosesc niciodată să caute [...] acele locuri privilegiate în care contrariile fuzionează și în care lumea "devenea un film paralel, de consistența visului"" (s.m.). Nu cred că am așteptat vreun moment în timp ce citeam Gemenii ca
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
se cunoască pe sine în raport cu lumea, despre efortul intens de a-l înțelege pe celălalt. În fond, îi apropie nevoia de a depăși propria natură, curiozitatea de a fi asemenea celuilalt, de a înțelege diferența. Cu alte cuvinte - nostalgia unei androginii intangibile.
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
pe care și-o bănuiește în adînc („Am o sensibilitate feminină și, oricît de mult aș căuta să o ascund de privirile celorlalți, sunt momente cînd nu o mai pot reține în bîrlogul intimității mele" - p. 69), uitînd că tocmai androginia e condiția subtilității de spirit. La fel, autorul își reproșează atitudinea prea fățișă, de o directețe mergînd pînă la agasare, din cauza căreia prietenii îl ocolesc, cînd de fapt franchețea poate fi considerată un semn al nobleței de caracter. La fel
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
și nu vrea să i se supună: îi va ucide pe ceilalți doi fără să stea pe gânduri și va sacrifica și mioara cobitoare. Casanova la Veneția detaliază o secvență galantă și picantă din viața seducătorului cu divagări despre farmecul androginiei și obligația de a împărți cu ceilalți fericirea de alcov dacă nu vrei s-o pierzi. Vânzătorul de umbre e un Peter Schlemihl pe dos căzut cu tronc unei domnițe valahe, bun prilej de istorisiri cu iz iute și lungi
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
spectacol scenic, valorificarea instrumentului ca personaj și extinderea expresivității sale dincolo de funcțiile proiectate, accentele puse pe expresia plastică a corpului, decupajele monumentale dintr-o lume iluzorie și efemeră, au întărit ideea că visul edenic al recuperării unității pierdute, al refacerii androginiei artistice, nu și-a pierdut nici astăzi substanța și vitalitatea.
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
sale compacte și nu întotdeauna la vedere. În Gesturi avem câteva dintre temele "grele" ale literaturii abordate frontal într-un monolog la persoana a III-a, când limpede reflexiv, când abscons, încifrat prin întrepătrunderea de simboluri din sfere culturale variate. Androginia, dublul, corporalitatea, identitatea, fragilitatea și inconsistența eului, existența, religia (trădarea, supliciul, Înălțarea) și scrisul sunt sâmburii tari în jurul cărora se dezvoltă, parcă de la sine, acest text foarte dens, hermeneutic vorbind, extrem de generos, un text fluid în eclectismul lui, pendulând între
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
fragmentului, al grației seducătoare și al preaplinului seminal. În acest moment pictura lui Ciubotaru nu mai este aceea a unei naturi duale, a unui tip de trăire schizoidă, care separă principiile și apoi le animă alternativ, ci aceea a unei androginii recuperate, a unei unități care-și trăiește simultan stările adverse și năzuințele contradictorii. Fără să-și pună explicit probleme adînci, fără să gloseze grav pe marginea abisului ontic și să ofere soluții prin tot felul de axiome, Florin Ciubotaru are
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
de la sfârșitul revistei, cele în care sunt prezentați semnatarii articolelor, se ocolesc cu consecvență formele feminine ale unor substantive precum "scriitor" sau "ziarist"? Observația nu vine dintr-un exces de zel feminist, ci pur și simplu din sugestia stranie de androginie pe care o dă o formulare precum "Moreau Laëtitia - ziarist francez".
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
cu spatele, ieșind cu prudența cu care se iese din biserică, dar încă am avut timp să le strig, numai așa, ca să le dau de gândit: — ...și mai știți de ce e sexul inexistent la Heidegger? De unde a mai ieșit și androginia asta scripturală? Pentru că Androginul, la rândul lui, nu-i altceva decât un alt nume dat Pietrei. (Reluați aici lectura.) Stinseseră beculețele din grădină. Păsăroiul mistic somnola în mijlocul peluzei, în semiobscuritate. M-am apropiat de el tiptil. L-am văzut atunci
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
modelează și o supune. Există în creier o pompă de vid metafizică, o inimă neurală care, prin lungi furtunuri de lumină de aur, trimite în toate provinciile, departamentele și cantoanele corpului nostru vestitori grațioși, înotînd în serul credinței. Și ei, androginii, cu testicule de zirconiu și sânii de ametist, se reped spre grămezile de fibre striate, le contractă și le relaxează, le-ndreaptă către ce vrea ființa noastră adâncă, și degetul se mișcă, și muntele se aruncă în mare. Oh, Doamne
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Hitler: «mâinile lui». Eu cred că a fost o boală care bântuia atunci În lume și care poate fi mai lesne explicată prin mijloace teoretice precum psihologia mulțimilor. Iată boala de care am reușit să mă vindec... Oare Îngerul morții, androginii somnolari pe care eu i-am văzut În poezia lui Eminescu și i-am scos de acolo ca să-i Îndrăgesc nu sunt produsul aceleiași maladii? Mircea Eliade și C. Noica nu s-au vindecat niciodată. Poate nici amarul, nihilistul Emil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ajuns prea departe! Acum e prea târziu să te eliberezi. Dacă amorul ar fi provocat de frumusețea femeii, de inteligența ei, cum profesează filozofii idealiști, mai mult sau mai puțin castrați din natură; ori de "comuniunea dintre suflete", cum susurează androginii și ginandrii (traducere liberă: "Scumpă amică, sufletele noastre comuniază. Așadar, dezbracă-te!"), salvarea ar fi posibilă. Dar amorul nu este entuziasm estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
În societate. De la o vârstă fragedă arată altfel, se mișcă altfel, nu-și găsesc mănușile și Încălțămintea potrivită. Ceilalți copii le spun băiețoi sau mai rău: femei-maimuță, gorile. Pielea mă camufla. Anii șaptezeci erau vremea potrivită să ai pieptul plat. Androginia era la modă. Înățimea mea rahitică și picioarele de mânz Îmi creau ținuta unui manechin. Hainele mele nu erau În regulă, chipul meu nu era În regulă, dar formele mele unghiulare erau. Aveam Înfățișarea aceea de saluki. În plus, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Eroul/zeul simboliza valențele masculine și războinice, iar eroina/zeița, pe cele femi- nine și magice ale divinității primordiale. „Cuplurile divine (ca Bel și Belit ș.a.m.d.) - scria Mircea Eliade - sunt, de regulă, invenții tardive sau formulări imperfecte ale androginiei pri- mordiale care caracterizează toate divinitățile” (88, p. 422) ; sau „Femeia nu înseamnă niciodată «femeie» într-un text mitic sau ritual, ci se referă la principiul cosmologic manifestat în ea. De aceea, androginia divină are o valoare teoretică, metafizică. Se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
regulă, invenții tardive sau formulări imperfecte ale androginiei pri- mordiale care caracterizează toate divinitățile” (88, p. 422) ; sau „Femeia nu înseamnă niciodată «femeie» într-un text mitic sau ritual, ci se referă la principiul cosmologic manifestat în ea. De aceea, androginia divină are o valoare teoretică, metafizică. Se exprimă prin ea - în termeni biologici - coexistența contrariilor, a principiilor cosmologice (căci astea sunt femeie și bărbat) în divinitate” (87, p. 100 ; 88, p. 421). Desigur, modelul propus (ca și cele care îi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Evul Mediu, pe planul doi, făcând loc presupuselor sale virtuți magice, mitice, sacrale - aspecte formulate deja în Antichi- tate, dar preluate, amplificate și cristalizate de mitologia medievală. Mircea Eliade e interesat de miraculoasa geneză a mătrăgunei, de antropomorfismul și androginia ei, de virtuțile sale afrodiziace și fertilizatoare. El desface mecanismul procesului religios de „cristalizare a unui simbol metafizic și teologal” : mătrăguna devine o „plantă a vieții și a morții”, o „plantă sacră”, o „plantă-zeiță”. Un aspect esențial - sesizat și de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oarecum, au dreptate. Însă numai până la un punct. Întâi, pentru că dubla natură a dandy-lor este totuși departe de utopia androginului, ca fuziune În unitate a celor două „sexe” ale spiritului, așa cum o figurează toate marile tradiții. Ca tensiune a aspirației, androginia dandy se află aproape la antipodul a ceea ce se Înțelege printr-un autentic proiect spiritual. La capătul plenitudinii visate nu se Întrevede În cazul dandy-lor (pentru că nu este dorită) nici o iluminare eliberatoare. O altă dimensiune care apropie dandysmul de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ea tinde să se așeze într-un model, adică să-i devină familiară cititorului, eșuând în previzibil. Despre Orlando s-a scris, până la exces, că ar fi un roman ilustrativ pentru feminismul Virginiei Woolf, mai precis pentru considerațiile scriitoarei despre androginia inerentă a spiritului sau despre metamorfozele și condiționările culturale și sociale ale identității sexuale. Fără a fi străină ea însăși de neliniștile și incertitudinile acestei probleme esențiale în devenirea sa, Woolf nu a scris, prin Orlando, un manifest. Ceea ce primează
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
A fi tare atât în domeniul masculinității, cât și în cel al feminității înseamnă a fi valoros și a te prețui ca atare (self esteem). În societățile tradiționale însă, unde comportamentul puternic diferențiat de rolul de sex este o valoare, androginia apare mai mult ca un handicap decât ca un atu. De altfel, modelul androginic a fost criticat nu doar de apărătorii distinctivității psihosociale bărbat-femeie, fie ei tradiționaliști conservatori (superioritatea bărbatului), fie complementariști, ci și dintr-o perspectivă epistemologică și filosofică
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cărțile fundamentale ale diferitelor religii și astfel perpetuate, cum se întâmplă, de exemplu, în concepția iudaico-creștină, unde rolul dominant al bărbatului este decretat ca o axiomă. Supunerea femeii față de bărbat este mult mai drastică în fundamentalismul islamic. Revenind însă la androginie, cu toate rezervele pe care le putem formula față de el și resubliniind faptul că cel veritabil nu presupune a fi egal masculin și feminin în orice împrejurare, ci a te adapta în funcție de situație în promovarea atributelor de un gen sau
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de acea persoană! Μ Orice idee, experiență sau revelație deosebită, care frizează absolutul, este incandescentă - spunea Mircea Eliade -, omul neputând-o realiza decât pentru foarte scurt timp: „Întocmai ca preotul care nu poate «suporta» apropierea divinității decât temporar; Întocmai ca androginia rituală, care nu se Îndeplinește decât pentru câteva clipe cu prilejul marilor sărbători colective; tot așa, dragostea, În actul căreia recunoaștem nostalgia androginismului, nu poate dura decât o clipă. Realitatea absolută e peste putință de suportat În actuala condiție umană
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
estetismul sui generis al poetului ieșean, putând fi mai degrabă citite într-o cheie subversivă. În orice caz, lumea poetică a lui Lucian Vasiliu pare a se construi conform aceluiași principiu al însumării contrariilor. Apare, transparent formulată, însăși ideea unei androginii originare, mereu reiterată în formele cosmice și adesea reflectată în atitudinile mentale proprii interiorității auctoriale. Conștiința acesteia perpetuează, în textele dintre cele mai diverse, schema unui veritabil joc între extremele atitudinale, extins și asupra raporturilor cu exterioritatea, în care predomină
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]