131 matches
-
În perioada imediat următoare ne vom asmuți tot mai mulți contra guvernului. O să vrem alegeri anticipate fiindcă banii proveniți din împărțeala parastaselor vor fi mai puțini, iar cei dependenți de ei, tot mai mulți. Fiscalitatea va crește, investițiile se vor aneantiza, se vor împuțina salariații și cei rămași vor întreține și mai mulți oameni. Rezistența slăbită a salariaților, a managerilor și chiar a patronilor de la firmele și instituțiile profitabile, din cauza multelor slujbe și a efortului dincolo de limita rezistenței, îi face și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
întotdeauna pe picior de egalitate cu natura”, ritmurile ei fiind preluate de om în intenția de a-și perfecționa ființa spirituală. Individul nou, frecvent numit un altul de Mircea Eliade, are nevoie să moară la nivel simbolic pentru a-și „aneantiza stadiul anterior”. Opoziția copilărie - tinerețe, inocență - cunoaștere (a misterelor) se continuă în vidul magic de la antipodul încărcăturii numinoase a celui ce a depășit încercările: „din această trecere prin lumea sacrului, inițiatul rămâne cu o calitate specială, magicoreligioasă”. Recunoașterea acestei înzestrări
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ocupanții și slugile lor, cu așa-zisul materialism istoric, pânză murdară și zdrențuită sub care se ascundea pofta unui imperiu roșu barbar, nesatisfăcut doar de a ocupa și spolia, având ambiția - precum nazismul, cu câțiva ani mai devreme! - de a aneantiza conștiința istorică și spirituală a popoarelor ocupate militar, creând un imperiu și o dominație tipic barbară medievalistă. Iată climatul în care generația mea literară a debutat! În ultimii ani, unele „spirite tinere” îi reproșează lui Breban - și generației sale! - de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu o durere cruntă de cap. Tot corpul i se strânsese în cădere, simțise efectiv căderea, prăbușirea în gol, corpul devenit un biet ghemotoc de carne. Ființa care cu câteva secunde mai devreme zâmbise cu o înfumurare de cuceritor se aneantizase în cădere. „Ființa aia s-a dus naibii de când am căzut“, își spuse Eduard, ridicându-se în capul oaselor. „Nu mai dau de ea oricât o caut. Iar cu asta în pielea căreia sunt acum nu mă descurc în ruptul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în fața lui taică-miu. Ca de obicei, cu cât stăteam mai mult să analizez problema pe toate părțile, cu atât se înmulțeau dilemele, sporindu-mi nehotărârea. O nehotărâre care tindea să se amplifice până la dimensiunile unui blocaj total, menit să aneantizeze orice acțiune. În mod obișnuit, când ajungeam la faza asta, mă apuca un soi de disperare sau de lehamite care mă determinau să las lucrurile să se desfășoare de la sine, mizând mai apoi, când ajungeam la deznodământ în situație de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
un daimon egoist și materialist, pe care îl hrănim cu resursele cu care am fost creați. Acesta este Antichristul: răutatea din noi, care ne-a devenit imagine, identitate, și cu care am umplut universul, cu care distrugem pămîntul și ne aneantizăm propria ființă. De zeci de mii de ani, universul, natura, toate au evoluat; omul e singura specie care a refuzat cu obstinație să evolueze sufletește, spiritualicește. Am uitat de divinitatea din noi, am uitat că suntem dumnezei în potențialitate, lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ființei noastre, pe care nu îl putem controla. Iubirea o căutăm, mergem în întâmpinarea ei, la fel cum facem cu întregul, cu sinteza sau cu armonia; dimpotrivă, spaima "vine peste noi", "ne cotropește" și ne strivește, ne chircește și ne aneantizează, ceea ce duce la concluzia că în raporturile existențiale pe care le stabilim cu spaima, ea se dovedește a fi întotdeauna mai puternică decât noi, mai imprevizibilă și mai copleșitoare. Există, altfel spus, o măreție metafizică a spaimei și a fricii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de personalismul puternic al religiei creștine. Spre deosebire de alte religii — mă refer în special la cele asiatice —, în care Dumnezeirea, că nu este Dumnezeu, este un fel de abstracție, este o nirvană, un neant, este o anumită soluție de a te aneantiza și deci, până la urmă, de a fi absorbit în marele Nimic. Pe câtă vreme dincoace, deci prin sentimentul religios, în special creștin, stabilești niște relații directe și stabilești o comunicare și o comuniune între tine și Dumnezeu. Aceasta este la nivelul individului
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
preocupat să-și deschidă venele...” Probabil că domnul de-alături e chiar poetul, care a trăit, prin intermediul privirii, o voluptate vecină cu nebunia și moartea. Nu e de mirare, deci, că, în închipuirea lui, lumina se transformă într-o ghilotină, aneantizînd obiectul adorației. E vorba aici, desigur, de o lumină neagră, luciferică, izvorîtă din dorința posesiunii. În aceasta lumină formele se metamorfozează, trecînd din planul existenței, în cel al nonexisteneței. Din negrul viu spre negrul mort, stăpînit de beznă pură, plin
Negru pe negru și negru pe alb by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/4299_a_5624]
-
supraexpunerea creează respingere, sau măcar indiferență. În această slăbiciune rezidă și fascinația exercitată de romanul hard-boiled american. După Al Doilea Război Mondial sintagma „crime novel” a început să trimită automat la tradiția Hammett- Chandler, singura viabilă și conținând sămânța globalizării, aneantizând formulele de tip european (de la Agatha Christie la Georges Simenon), a căror obsolescență le condamna la insignifianță și marginalitate. Puterea expresivă și soliditatea stilistică au depășit granițele literaturii, devenind un trade-mark al felului în care erau percepute chiar Statele Unite. Narațiunea
Detectivi în iarnă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4068_a_5393]
-
Așa că o să discut trei pelicule, care nu meritau neglijența anterior acordată. Înainte să fi apucat să văd Pianista lui Michael Haneke, am fost întrebată dacă este un film postmodern. Acum pot să răspund: "da", spus cu toată gura. Este, pentru că aneantizează limita - mai exact ar fi mimesis-ul - dintre artă și viață, șterge granița dintre arta cică înaltă și cea populară amestecând sadomasochismul cu Schubert, plus că își bate capul de la o poștă cu Lacan și Foucault (asta promit să detaliez) și
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
strict comerciale, în pelicula regizată de Ron Howard complotul se cere a fi doar rodul unei minți briante, dar bolnave care se resimte pur și simplu de pe urma psihozelor postbelice. În ordinea unei cît mai convingătoare argumentări a maladiei degenerative sînt aneantizate și alte două personaje: colegul de cameră din studenție și nepoțica acestuia, dovedite a fi fantasme generate de frustrări acute, provocate de incapacitatea de comunicare și lipsa de afecțiune. Din păcate, pe măsură ce se furnizează elemente în contra ideii de conspirație politică
Nici conspirațiile nu mai sînt ce-au fost! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15562_a_16887]
-
să optezi pentru o carte în detrimentul alteia sortită dispariției!) pe care le-am îngrămădit într-o valiză. Autodafé magnific, demn de execuțiile Inchiziției. De dimineața pînă seara au ars în curtea școlii șase mii de exemplare. Priveam perplex cum sînt aneantizate atîtea pagini de înțelepciune". îți vine să repeți adagiul că viața întrece orice imaginație... Viața literară se retranșează și ea în bună măsură pe vechile poziții, se baricadează în conformism, comoditate, ipocrizie. în chip simbolic, poarta redacției Vieții Românești e
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
șunt previzibile - și le las deoparte pe cele proaste, cenușii, terne complet - nu aduc nimic și atunci mă întreb ce caut acolo. Aștept un deschizător de drumuri spre altceva, spre viitor. Sub forță șocului vizual, auditiv, moral cred că ești aneantizat mai degrabă decît provocat creativ. Multe lucruri mi se par gratuite, ridicole. (În paranteză fie spus, se vorbește mizerabil astăzi pe scenă.) Rareori mi se întîmplă că un spectacol să-mi facă plăcere. Vorbesc despre ceea ce am văzut, firește. Să
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
după aceea se făcea rechizitoriul, și în cazul Muzeului... mai întîi s-a făcut repartiția și abia după aceea s-a început, printr-o sofistică sincopată și greoaie, inventarierea calităților arhitecturalo-metafizico-psihologico-etc.etc. ale locului, care, ca nisipurile mișcătoare, absoarbe și aneantizează tot ce-i intră în raza de bătaie. 6. Pentru că, în loc să se manifeste liber, așa cum i-ar fi stat bine, spiritul contemporan, ferecat zdravăn între zidurile ultimei cazemate staliniste, a început să vorbească, monoton și exclusiv, chiar despre... Ceaușescu, despre
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
fost astfel orientat încât să facă posibilă , în timpul comunismului, manifestarea spiritului critic. Nu doar în România literară s-a manifestat, desigur, spiritul critic, dar acum mă refer la revista noastră. În era dogmatismului compact, de după 1948, spiritul critic a fost aneantizat, eliminat din societate, din cultură, din orice domeniu, iar tentativelor de a-l resuscita nu li s-a dat nicio șansă. La o conferință a tinerilor scriitori, din 1956, Radu Cosașu și Nicolae Țic au venit cu ideea că literatura
Spiritul critic și „România literară“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6587_a_7912]
-
pe Mutt învățînd rapid de la primate regulile de circulație arboricolă, plimbîndu-se cu liana cu dexteritatea lui Tarzan și aterizînd corect la punct fix. Revenirea la mit conferă forță filmului, spiritul faustic al Irinei Spalko o va pierde, cunoașterea totală o aneantizează, cei care știu să evite capcana faustică, dar și pe cea mai veche, dar eficientă, a lăcomiei, se salvează. Restaurarea situației de echilibru catedratic oferă și o înțelepciune cuprinsă în Kabală, legată de desăvîrșirea formației intelectuale, întru cunoaștere a individului
Indiana Jones - ultimul cruciat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8433_a_9758]
-
deși înalt cleric, este echivalat cu diavolul și dictatorul, pentru că vrea să stârpească iubirea și vlăstarele ei, adică tot ce este venusian. Planetele, mult invocate în roman (p. 7), sunt privite ca tot atâtea potențe ale divinității, încât a le aneantiza acțiunea înseamnă a știrbi înseși posibilitățile de manifestare ale divinului. O lume închisă bate la ușă, cea a lui Saturn, părintele denaturat ce-și înghite copiii, metaforă (translatată de Culianu în trecut) a dictaturii. Împreună, membrii Academiei fac dovada că
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
Ca la Mallarmé, totul e destinat, calculat, blestemat să sfârșească într-o carte. "Conștiință și lumină", așa cum o vedem în rândurile finale, pesonajele iluzorii ale cărții dispar altfel decât universul care le-a generat, într-o explozie autoextinctivă. Ele se aneantizează făcând implozie, adică asigurându-și energia etern orbitoare și etern generatoare a luminii cuprinsă de flăcări. Îmi place Cărtărescu și pentru capacitatea unică de a reinventa romantismul. Nu luați în seamă limbajul adeseori tehnologic, de ultimă oră, desprins din goana
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
a-l reprezenta pe poet într-o nuditate mitică, adică reacționând exact așa cum reacționează aceiași "băieți" când descoperă într-un muzeu de antichități, în care au intrat ca să se adăpostească de ploaie, o statuie a Afroditei. în sfârșit, Cristian Preda aneantizează publicistica politică a lui Eminescu prin intermediul unor propoziții care au dinamica și jalnica eficacitate ale unei înjurături: "Eminescu trebuie contestat și demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de gândire politică. Din acest punct de vedere, el e realmente nul. Nu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
membrii comunității. În dozaje diferite, obsesia marginalului, a neînsemnatului traversează întrega colecție. Ea este prezentă și la fracturiștii ale căror povești de viață hiper-erotizate urcă la suprafața narativă tocmai ca expresii ale neadaptării la o realitate ce minimalizează individul și aneantizează elementele de diferență, de specific. În maniere atent personalizate, toți scriitorii îtinerei generații' sunt marcați de imediatul implacabil, pe care încearcă să-l trezească din încremenire, să-l readucă la ritmul unei trăiri ardente, sincopate, adevărate. Atunci. Acum Menționând "prezentul
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
ierarhie de valori), căci nici o clipă nu s-au gândit să-i substituie pe Marin Preda, Nichita Stănescu sau Nicolae Breban lui Liviu Rebreanu, Arghezi sau Camil Petrescu. Prin comparație, ne apare ca nerezonabilă tentativa unor critici de a-i aneantiza sau de a-i diminua considerabil pe Marin Preda sau Nichita Stănescu și de a-i înlocui cu scriitori postmoderni sau optzeciști. Adevărata miză, după cum ne învață istoria literară, constă în construcția unui nou canon (dacă se poate), iar nu
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
reuși cîndva, în trecut, poți să îți salvezi, acum, prin aceeași reușită proiectată à rebours, și propria viață și pe cea a prietenilor. Poți face ca inocenții să nu fie masacrați. E adevărat că pe dușmani nu poți să îi aneantizezi, dar reușești să faci ca măcar una dintre crimele acestora să eșueze. Acea crimă ce era pe cale de a fi pusă în act atunci/ acum. Tot ce face Harry Potter este să învețe din trecut. 3 . În fiecare volum din
Editura Timpul basmelor culte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15615_a_16940]
-
Emil Brumaru Interpretează Mircea Rusu Cu o înverșunare demnă de ridicarea unei catedrale, curios, viclean, dedat la descompus eternitatea, bruftuluiam, dezmembram, aneantizam orice orologiu. Ajuns la un monumental aparat cu pendulă (deja săltasem în copilărie), suit pe un taburet vopsit lilial în alb, înălțîndu-mă în vîrful picioarelor pirpirii, am spart mai întîi sticla groasă, șlefuită-n fațete creatoare de curcubeie neașteptate... mda
Nu vă lăsați momiți de orologii (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15152_a_16477]
-
românității, dacă nu bate un orologiu festiv, dacă nu sunt "iminente" datele comemorative, "Uitarea românească", fâsâitul lamentabil de după măreața explodare a "mămăligii", viermuiala în penibila uitare de sine a "românității" (care există, dacă nu facem tot posibilul să nu fie aneantizată definitiv și dacă nu suflăm, unii, din când în când, cenușa de pe jar). Coloana infinită" se distruge, în fond, într-o magazie, Enescu este o bună afacere din timp în timp, dar zace în luxosul muzeu în aer liber, cimitirul
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]