129 matches
-
încă mai pleacă) generația noastră. Îi întreb pe toți asta, pentru că date nu avem: Eurostatul nu știe să spună câte persoane cu vârste cuprinse între 30 și 35 de ani au plecat din România. Așa că încerc să mă lămuresc cu anecdotica și, desigur, să mă întreb periodic de ce n-am plecat și eu. Răspunsul meu e naiv și idealist și ușor bolnav de complex mesianic: poate reușesc să schimb ceva? Răspunsurile celor doi colegi, al fetei plecate încă din timpul liceului
Întâlnirea de 10+ ani: De ce (n-)am plecat din România? () [Corola-blog/BlogPost/338515_a_339844]
-
grafice inspirate, realizate într-o tehnică deosebită, se completează reciproc, desăvârșind mesajul. Prin cărțile sale, Theodor Răpan provoacă expresivitatea limbajului într-o deplină reciprocitate cu noblețea menirii de creator. Scriind complexitatea inepuizabilă a vieții trăite sau imaginate ca altceva decât anecdotica inconsistentă a realității, cultivă o relație specifică, de implicare, între părți și totalitatea cărților, între vers și orizontul de așteptare al cititorului. La confluența cu mitul labirintic, Poesia lui este configurarea simbolurilor anticipative și reconstructive. Neliniștita căutare de sine transformă
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi toți. Amin”. Eu cred că trebuie reținut și subliniat faptul că interesul cărții nu stă atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovnicească (de care am pomenit și mai sus): căci anecdotica se completează, se întregește și se transcende prin adevărate pagini de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul unora ca: Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Daniil Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Ioan Gh.
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi toți. Amin”. Eu cred că trebuie reținut și subliniat faptul că interesul cărții nu stă atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovnicească (de care am pomenit și mai sus): căci anecdotica se completează, se întregește și se transcende prin adevărate pagini de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul unora ca: Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Daniil Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Ioan Gh.
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
ultimul individ care face astfel de ..”experiențe”. Oamenii pot sau nu să urmeze un anumit model alimentar, scopurile , motivele fiind diferite. Este însă foarte adevărat că experiențele personale nu pot fi generalizate ci, poate, se pot constitui într-o evidență anecdotica, ce nu poate fi în orice caz generalizată. Ceea ce mă face totuși să reacționez este faptul ca sunteti medic. Și întreg articolul, care presupun că are ca scop să fie interesant pentru media, dovedește lipsa de cunoștințe în domeniul nutriției
Am fost vegan pentru o lună. Răspunsuri pentru critici () [Corola-blog/BlogPost/337891_a_339220]
-
poetului Lucian Avramescu. Face o tentativă de angajare la ziarul „Flamura Prahovei”, dar, nonconformist și neplăcându-i atmosfera cazonă din redacție, pleacă după numai trei zile la Buzău, unde este angajat la „Viața Buzăului”. Acolo trăiește momente ce țin de anecdotica profesiei (pe care le va rememora mai târziu în volumul Un mesteacăn rătăcit în câmpie, 2007) 1970, februarie: Debutează editorial cu volumul Obsesia păsărilor (versuri) în colecția „Luceafărul” (redactor de carte Nicolae Ioana, cu care, peste ani, va ajunge coleg
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi toți. Amin”. Eu cred că trebuie reținut și subliniat faptul că interesul cărții nu stă atât în faptele relatate, cât în deschiderea duhovnicească (de care am pomenit și mai sus): căci anecdotica se completează, se întregește și se transcende prin adevărate pagini de Filocalie contemporană, relevând cu prisosință că în temnițele comuniste, în jurul unora ca: Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Daniil Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Ioan Gh.
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
etc. Toate, însă, implicate, întrupate, în carnalitatea enunțului, sub veghea, mereu atentă, a emoționalității ideatice: Prin mine, în mine; fără mine Dar nu și în absența mea; nefiind vorba de marele Fără... Fiindcă: Eu sunt doar o ființă teoretică! * În anecdotica propriu-zisă a volumului, orizontalitatea este dată de călătoria, mai degrabă de rătăcirea, de deplasarea pluridirecțională, a insului pe Terra, de voiajurile sale din nord în sud și de la este la vest: Într-un sistem referențial afectuos; În onestitatea deplină a
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
p. 490). Treapta a IV-a, Adâncul. Nimicirea, Abaddon, este consacrată discontinuităților, accidentalului care se manifestă la exteriorizarea interiorității, în căutarea alterității pe paradigma mundană a Sinelui: „...acum, pe treapta a IV-a, intervine ȘOCUL la contactul cu EXTERIORITATEA. Cu anecdotica Samsarei. Acum are loc cunoașterea fenomenală, la suprafață, a Samsarei. Cunoașterea stării de spirit numită Samsara”, confirmă poetul (p. 493). Materialitatea disolută în diluvian (ploaia ca simbol) amenință legătura universală a principiilor fundamentale din cosmogoniile vedice, buddhiste și jainiste, familiare
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
citite, pentru că permit zborul planat al Suferinței până în contemporaneitate și dincolo de ea, ca o umbră amenințătoare a Nefericirii... Și, totuși... Și, totuși, am încredințarea că tocmai de aceea astfel de cărți trebuie scrise, și trebuie citite! Trebuie scrise fiindcă, dincolo de anecdotica lor individuală, de nota lor subiectivă, aceste cărți, ce ignoră în aparență beletristica, cumulează valențe documentare și de frescă socială, panoramând o lume vie, reală, lipsită de butaforie idilică, și inundată de o imundă suferință, față de care nu mai puțin
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
symposion „în cinstea lui Plato” și numele asociației). Modalitatea devine suspectă într-un mediu social ce se radicalizează politic. Fără longevitate în atare condiții, tânăra asociație e îndeobște apreciată ca „ultima tribună liberă” dinaintea scindării ireconciliable a vieții publice românești. Anecdotica legată de simpozioanele de la Fundație relevă cu precădere carențele de mentalitate ale publicului, ale presei și oficialităților. Turbulență și fanatisme la unii, măsuri de forță și cenzură la ceilalți. De două ori pe săptămână, lunea și joia sau miercurea și
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
satului natal și publicate în „Macedonia”), B. a scris versuri în manieră populară, cu prozodie caracteristică și tematică specifică. Unele se apropie de cântecele „de dragoste” sau de „înstrăinare”, altele aduc mult cu balada (Curnicea, de exemplu, seamănă cu Miorița). Anecdotica de tip cult este puțin prezentă, precum în Ficiorul crescut tu pădure; predomină succesiunea imagistică particulară doinei, precum în Călugărița, Dudia sau Picuraru cătră vruta lui. Renumele lui B. printre poeții dialectali a fost consolidat de poezia Dimândarea părintească; însuflețite
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
aceeași pagină, 121), „deținem informația de la un proeminent lider țărănist, care a ținut să-și păstreze anonimitatea doar În legătură cu acest episod” (nota 22, p. 301). Informațiile astfel „confirmate” sînt extrem de numeroase; oricît de „copleșitor” ar fi fost rolul jucat de „anecdotica politică”, după cum se exprimă autorii la pagina 122, credem că anecdotica are importanță pentru interpretarea faptelor istorice, fenomenele cu un „rol copleșitor” la care se face referire fiind, de fapt, manifestările unor relații interpersonale. În orice caz, multe dintre picanteriile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a ținut să-și păstreze anonimitatea doar În legătură cu acest episod” (nota 22, p. 301). Informațiile astfel „confirmate” sînt extrem de numeroase; oricît de „copleșitor” ar fi fost rolul jucat de „anecdotica politică”, după cum se exprimă autorii la pagina 122, credem că anecdotica are importanță pentru interpretarea faptelor istorice, fenomenele cu un „rol copleșitor” la care se face referire fiind, de fapt, manifestările unor relații interpersonale. În orice caz, multe dintre picanteriile citate astfel nu contribuie neapărat la Înțelegerea modului În care a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
adaptare” la ideologia autorității comuniste, încercări care rămân, totuși, fără urmări dezastruoase, schemele realismului socialist fiind biruite de verva lexicală, aceeași ca în primele cărți. Epica „romanelor” (ghilimelele îi aparțin lui Pompiliu Constantinescu) și povestirilor lui I. e săracă, firavă, anecdotica e comună, cantonată în sfera previzibilului, a obișnuitului (cu unele inserții de dramatism cam artificioase, chiar dacă plauzibile în sine) și se desfășoară după o tramă simplă. Elementele importante ale epicului, evenimentele - decese, ucideri, alte acte de violență, gesturi hotărâtoare - sunt
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
în „Universul” surprind instantanee care, în ochii gazetarului sufletist, au o anume relevanță. Altele sunt „reminiscențe” (Din alte vremi) sau istorioare („pățanii”), uneori nostime, mai adeseori fade, cu palide sclipiri de umor. Mici exerciții narative, ele caută să-și coloreze anecdotica prin conturarea câte unui profil (de pildă, „apașul gazetăresc”). Prozele din Schițe-filme (1913), fie glumețe (cu haz sărăcuț), fie duioase ca la carte, se nutresc din întâmplări mărunte, pe care nici surpriza din final, care vrea să spună că aparențele
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
care au investit - este adevărat, o sumă modică - în proiect, făcând astfel propagandă în favoarea proiectului și atrăgând și alți mici investitori. Dar, din nou, investitorii instituționali au respins proiectul, iar până la urmă acesta a murit din lipsă de finanțare. Dincolo de anecdotica din jurul proiectului, exemplar aici este faptul că, chiar și după 2000, un asemenea proiect a putut căpăta sprijinul formal și informal al puterii politice și al administrației nu datorită calităților, ci exclusiv datorită relațiilor dintre inițiatorii săi și conducătorii politicii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Păcatele sulgerului (1912), din care publicase fragmente în „Viața românească” (1906), R. își află materia epică în poveștile auzite, în copilărie, de la țărani, de la robii țigani din Căiuți, de la părinți, de unde caracterul neunitar al acestui așa-zis roman, care combină anecdotica și memorialistica, pasiunea de etnograf și darul natural de povestitor, fără a lipsi intenția critică, difuză aici, din primele sale studii. Apropiat de critică de Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon, romanul suferă o mutație importantă în privința structurii
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
au devenit dintr-o dată figuri tragice, rudimente ale unei mitologii abisale și personaje care-și trăiesc, sub imensa anvelopă a cerului, nesfîrșita tristețe a solitudinii. Întîlnind lumea halucinantă și copleșitoare a cîmpiei, Corneliu Ratcu nu s-a lăsat sedus de anecdotica ei diurnă, ci a încercat, de multe ori cu prețul unei insistențe utopice și cu un sentiment al zădărniciei, să citească în profunzimile ei mesajul unei existențe exemplare. Dar ceea ce a reușit să facă pînă acum continuă să rămînă acoperit
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
confecționată din stofa povestirii, lumea miraculoasă a lui S. e propice revenirii, timpul și spațiul fiind bântuite de stafii. O bună parte din tot ce se petrece în romane oscilează între iluzia teatrală, efectul optic și banala istorioară cu strigoi. Anecdotica din Treizecișitrei sau din De-a lungul fluviului se învârtește în jurul unor opreliști sau al unor stagnări, care tulbură normalitatea circulației libere, în ambele sensuri, în gând sau în faptă. În orașul Cantacuzina generalul Ion Leopold Margea instituie o blocadă
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
recurg la rândul lor la discursul reprodus, reluând spusele altor personaje, uneori pe ample porțiuni. Esențiale sunt nu atât tehnicile narative, cât viziunea de ansamblu, revitalizarea mitului și a simbolului, deschiderea către gândirea tradițională, filosofia implicită. Definitorii sunt și atmosfera, anecdotica episoadelor componente, esențializarea viețuirii anonime, „banale” și „derizorii”, descoperirea și revelarea a ceea ce criticii (Mircea Iorgulescu, Vasile Popovici) au numit „feeria cotidianului”. Aceasta este, de fapt, marea temă a prozatorului: beatificarea vieții mărunte, a existenței obișnuite, aparent nespectaculoase, săvârșită fără
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
acestui «scandal» rezultând din întâlnirea și din confruntarea vieții ca miracol și vieții ca suferință, sfâșiere și lamentare, vieții ca sărbătoare a sensului și sărbătoare sieși suficientă, și vieții ca «noroc» absolut și vieții ca lipsă de «noroc»” (Lucian Raicu). Anecdotica celor patru romane este bogată și simplă, puternică și pulverulentă, acțiunea lor e greu de rezumat în chip relevant. În esență, este vorba de marile evenimente ale vieții - descoperirea universului de către copil, dragostea, bucuriile și întristările de toată ziua, boala
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Lovinescu, Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Al. Claudian, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform didacticismului asumat al suvenirelor, în luminoase „modele de umanitate”, oferind „lecții de viață” filtrate de „esențe estetice și morale”. Ferindu-se de pitorescul ieftin, de anecdotica de colportaj, Z. evocă în „diapazon subiectiv”, sub semnul unei „alianțe spirituale”, oameni de seamă pe care a avut șansa de a-i întâlni, privindu-i sub două aspecte - în societate și în intimitatea lor sufletească. E o portretistică generoasă
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
Cuiva i se promite la un hotel internațional „o fată javaneză”, dar sub această denumire i se oferă o anume pernă (Fata din Java). Narațiunile de genul acesta includ situații comice sau dramatice, peisaje, descripții de mișcări ale naturii memorabile. Anecdotica e uneori cu tâlc. Improvizarea unui ospăț în plină stradă, din ceea ce nevoiașii dintr-o localitate aruncă în oală peste un bolovan pus la fiert, exemplifică urmările benefice ale oricărui act de solidaritate umană (Ciorbă de bolovan). Domolirea unor animale
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
larg fabuloasa opera practică. Nu este cert însă dacă „Socrate platonicul” este chiar „Socrate-cel-real”. Dar, începând cu Aristotel (Metaphysika) și continuând cu numeroși exegeți antici, medievali și moderni, cercetarea operei paideutice a lui Socrate pare să fi fost influențată de anecdotica superficială a lui Diogene Laerțiu (Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, V). Totuși, pot fi găsite intuiții subtile, deși fugare, cu privire la profunzimea gândirii pedagogice a lui Socrate la: W.D. Ross, „The
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]