54 matches
-
1883-1918), scopurile statului fiind supraviețuirea și realizarea aspirațiilor iredentiste pe seama vecinilor săi. Cadrul mai larg de securitate este reprezentat de alianța cu Puterile Centrale (din 1883) și cu puterile Antantei (din 1916). Instrumentul militar a fost centrat pe realizarea scopurilor anexioniste, precum și pe prezervarea existenței statului, În condițiile multipolarizării susbsistemului de relații internaționale, În care devin din ce În ce mai implicate Germania, Franța și Marea Britanie (Ionescu, 2002). 3. Păstrarea României Mari (1918-1940). Subsistemul este multipolar, cu marile puteri având o implicare destul de scăzută În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acorduri, pe care se sprijinea securitatea țării. Prinsă între Germania și Uniunea Sovietică, România nu mai avea nici o posibilitate de manevră diplomatică în menținerea integrității teritoriale, în condițiile în care și Ungaria, și Bulgaria își manifestau tot mai insistent pretențiile anexioniste. Cele două mari puteri, una nazistă și alta comunistă, își dădeau mâna pentru sfâșierea României. Pactul de la 23 august 1939 a ridicat U.R.S.S. la nivelul de putere continentală, trecându-se imediat la atacarea Poloniei, atât de la vest, cât și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
părți din continentul european și având În granițele lor milioane de români. Acesta era și motivul pentru care dinastia străină nu trebuia să aparțină uneia din casele domnitoare ale imperiilor limitrofe. Erau evitate, În acest fel, mai vechile lor tendințe anexioniste. În aceste condiții, cea mai bună soluție a părut să fie Înscăunarea unui domnitor care, funcționând pe principiul „regele domnește, dar nu guvernează”, să exercite prin prerogativele acordate și prestigiul personal o influență pozitivă asupra mediului politic, să mențină stabilitatea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
dădea o replică istoricului sovietic Adamov, amintindu-i în batjocură că din moment ce URSS-ul nu poate fi o țară naționalistă, nu poate invoca drepturi asupra Basarabiei prin acțiuni diplomatice sau militare. Iorga explica apoi că "autorul sovietic manifestă clar tendințele anexioniste și naționaliste ale țarilor". Mai mult, Adamov ignora documentele fundamentale privind Basarabia, folosite de Rakovski și de "venerabilul Karamzin". Iorga sublinia faptul că Adamov îi ignora lucrările sau, dacă le menționa, dădea citate eronate. În timpul guvernului lui Iorga, ororile colectivizării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]