138 matches
-
Bisericii, făcând o explicită referire la învățătura patristică despre „îndumnezeirea prin har (aus Gnade) a omului”. Invocând numele unor Augustin (353-430), Bernard de Clairvaux (1090-1153), Johannes Tauler (1300-1361), Jan van Ruusbroec (1293-1381), Dionisie Cartuzianul (1402-1471) sau Ioan al Crucii (1542-1590), Angelus Silesius își declină ascendența spirituală în marea tradiție a spiritualității creștine occidentale. Lăsând pe seama medieviștilor argumentarea cu probe istorico-filologice a filiațiilor existente între reprezentanții apuseni și răsăriteni ai aceluiași univers creștin, ne vom rezuma la sesizarea catolicității conștiinței „călătorului” nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dublu agent hermeneutic: mijlocește atât „întruparea” revelației în textele prorocilor și ale apostolilor, cât și interpretarea acesteia în mâinile teologilor inspirați. Slujitor al lucrării Pedagogului, îngerul este și un logoped nevăzut, venit în ajutorul celor chemați să predice Cuvântul divin. Angelus Silesius nu este, așadar, departe de această înțelegere. Teologia sa are inflexiuni apofatice atunci când caută să dezlege taina prin „multe și neobișnuite paradoxuri”: Dumnezeu este necuprins (Gott ergreifft man nicht, s. 25, s. 43), dar se lasă, totodată, „vrerii noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu o apoftegmă în registru parenetic de care depinde, în ultimă instanță, orice progres în viață, unde a nu urca înseamnă, de fapt, nu a sta pe loc, ci a retrograda: Stehen ist zurükke gehen (s. 302). Rațiunile pentru care Angelus Silesius a putut suscita interesul filozofilor nu sunt puține la număr. „Călătorul heruvimic” rămâne, din orice unghi l-am privi, o mostră perfectă de teologie mistică în care discursul de tip metafizic asupra dumnezeirii nu se poate regăsi. Provocând teologia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
slăvirea lui Dumnezeu din perspectiva economiei mântuirii. Dumnezeu îi apare misticului cu familiaritatea pe care psalmii biblici o emană. Freamătul viu al căutării Cuvântului se topește într-un limbaj alchimic. Precum Sf. Efrem Sirul sau Dionisie Areopagitul în lumea răsăritenilor, Angelus Silezius provoacă teologia simbolică cu metafore iconoclaste; Dumnezeu „este nimic și prea-nimic” (ist ein nichts und uebernichts, s. 111). Poetul aderă și la alte antinomii dogmatice: „Dumnezeu se întemeiază fără temei” (Gott gruendt sich ohne grund, s. 42). Este o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sfârșit, o privire filozofică poate întrevedea în Călătorul heruvimic refuzul înțelegerii Providenței prin prisma unui model cosmologic mecanicist sau determinist, cel pe care revoluțiile științifice ale veacului al XVII-lea l-au promovat, întărind ideologia „religiei naturale” și deismul antiteist. Angelus Silesius propune, pe urmele unui Grigorie de Nazianz sau Maxim Mărturisitorul, o recepție de natură poetică a condescendenței sofianice pe care Pronia divină o vădește în lucrarea sa cosmică: Gott ist mein spiel (s. 84), în timp ce oamenii îndumnezeiți devin „cei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Jocul, înțeles ca figură prin excelență a ceea ce Părinții greci numeau prin oikonomia, destituie orice primat al dualismului epistemologic „subiect-obiect” și promovează un model hermeneutic extrem-contemporan, acela al indeterminării. Multiple consonanțe ivite din respirația minții unificate a marelui mistic baroc Angelus Silesius devin probele actualității celor două mari discipline ale concretului: mistica și fenomenologia. Vasul răbdării și chipul blândețelortc "Vasul răbdării și chipul blândețelor" Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut Ioan 20, 29 Orice miracol îl înțelegi după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
taina Euharistiei, fără invocarea Duhului - adică în absența epiclezei - nu se poate vorbi despre prefacere. Conversația nevăzută cu Logosul presărat în câmpul creației și pământul Scripturilor seamănă cu arta grădinăritului. Euharistia este primăvara parfumată a grădinarului, care, precum trandafirul lui Angelus Silesius, crește și înflorește ohne warum... Grădinarul tâlcuitor de înțelesuri va fi fericit să adoarmă sub lumina lină de apus, a veșnicului „Soare al dreptății” (Maleahi 3, 20). Precum parfumul obținut din esențele tari, cunoașterea care înflorește din nuntirea minții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
căprui? Delores făcu o serie de gesturi: duse mâinile la piept și apoi la față, ca și cum ar fi jucat într-un vechi film de groază și s-ar fi apărat de vampiri. — Piei, Satană! Simte puterea Bisericii Pătrimii, a Templului Angelus și a surorii Aimee Semple McPherson! Eu nu voi mai răspunde la nici o întrebare până nu te vei prezenta cu un tribut bănesc adecvat. Piei sau riscă să putrezești în iad! Buzz își întoarse buzunarele pe dos, ca să arate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lipsa de talent, a fost distrus. Coleman a încercat să se înroleze în armată la două luni după Pearl Harbor. A căzut la examenul fizic din cauza unor probleme cu genunchii și a unui colon spastic. A distribuit invitații pentru Templul Angelus, a strâns destul de mulți bani ca să-și cumpere un nou saxofon alto și și-a petrecut ore întregi exersând game și improvizații care îi sunau bine doar lui. Delores nu-l lăsa să repete acasă, așa că s-a dus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
într-adevăr, istoricește vorbind, drept Ultima Cruciadă din Europa! lămurește problema Fratele. Războinicul omagiat, pentru biruința sa măreață, de către însuși Papa Calixt al III-lea! Oșteanul pentru care se trag și astăzi clopotele, în bisericile apusene, la vremea prânzului, de Angelus! E-he-hei, ați văzut că se poate, domnilor? ricanează Bursucul. Altă dată, rog insistent să fiu crezut pe veresie, fără garanții. Suplimentar, doresc să le informez pe domniile-voastre că, printr-un concurs fericit și providențial de împrejurări, Armele acestui vestit Atlet
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
patra putere: Caragiale (2011), Viitorul începe luni (2012). Romanul a apărut în 2011 în limba suedeză și este în curs de traducere în alte câteva limbi europene. În anul 2013, Ioana Pârvulescu a obținut Premiul Uniunii Europene pentru literatură. TRADUCERI: Angelus Silesius, Călătorul heruvimic / Cherubinischer Wandersmann (ediție bilingvă, 1999 și 2007), Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați (2002), Laurent Seksik, Consultația (2007), Rainer Maria Rilke, Îngerul păzitor (2007) ANTOLOGII: De ce te iubesc. Paradoxurile iubirii în poezia lumii (2006), Intelectuali la cratiță. Amintiri
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tot mai vizibilă. Caracterul latin al creștinismului daco-roman este vizibil chiar din terminologia de bază păstrată în limba română: biserică (basilica), a boteza (baptisare), creștin (christianus), cruce (crux), a cumineca sau a împărtăși (communicare), Dumnezeu (Domine Deo), Florii (Florilia), înger (angelus), Paște (Pascha), Rusalii (Rosalia), păgân (paganus), Sfânt (Sanctus) etc. Creștinismul a reprezentat, în zonele nord-pontice, o importantă fațetă a romanismului contribuind la desăvârșirea unor procese etnice de la mijlocul și din a doua jumătate a primului mileniu. Interesului Imperiului roman, manifestat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
infinit real", "mers al lui Dumnezeu în lume". "Spiritul în raționalitatea sa absolută", "ideea divină pe Pămînt" etc. este un lucru atât de extraordinar, încît viziunile în Dumnezeu ale Sfântului Ioan al Crucii sau paradoxele poetice despre divinitate ale lui Angelus Silesius îmi par simple banalități. Hegel e cel mai mare mistic al Germaniei, față de care Kant e simplu profesor, iar Boehme și Eckhart, maeștri în presentimente. Dialectica lui este justificarea definitivă a iraționalismului cu o mască raționalistă. Hegel vorbește la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
față de viață, este vorba de o profanare”. Epilogtc "Epilog" Parcursul lui Michel Henry se încheie printr-o reconsiderare a fenomenologiei Vieții ca manifest al purei gratuități. În bunătatea fundamentală a vieții - care crește „fără de ce?” (ohne warum, în cuvintele lui Angelus Silesius 1) - Henry identifică un alt răspuns la întrebarea anselmiană Cur Deus homo? În loc ca acesta să ofere o logică justificării divinului, tipică pentru tradiția ontoteologică incriminată de Heidegger, el celebrează mai degrabă misterul apofatic al „neînțelegerii” depline a mântuirii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Peter and William Cavanaugh (ed.), The Blackwell Companion to Political Theology, Blackwell, Oxford, 2005. Scrima, A., Timpul rugului aprins, ed. A. Manolescu, Editura Humanitas, București, 1996. Scruton, Roger, Vestul și restul. Globalizarea și amenințarea teroristă, Editura Humanitas, București, 2002. Silesius, Angelus, Călătorul heruvimic/Cherubinischer Wandersmann, traducere, note, variante și postfață de Ioana Pârvulescu, Editura Humanitas, București, 1999. Siluan Atonitul, Între iadul deznădejdii și iadul smereniei, trad. rom. de I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 19982. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sunt același lucru ca în comentariul la versetul din Luca: "Pavel se ridică de la pământ și, cu ochii deschiși, văzu nimicul"? Și de ce nu, alături de acesta, alte sublime expresii ale misticii speculative, de la Pseudo-Dionisie Areopagitul până la Ioan al Crucii și Angelus Silesius? Și atunci de ce să nu-l includem aici pe Charles de Bouvelles, care în plină Renaștere, în a sa Liber de nihilo (1509), se ocupa de acea "negație originară a creaturilor și a materiei" care este nimicul, folosind-o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
120, 242, 244, 294 Alcuin / 14 Alexandru al III-lea (papă) / 26 Alexandru al II-lea (țar al Rusiei) / 66 Amiel, H. F. / 81 Anaximandru / 16 Anders, G. (pseud. lui G. Stern) 116, 242, 289, 301 Andler, Ch. / 84, 302 Angelus Silesius / 15 Apel, K. O. / 282, 284, Arendt, H. / 25, 33, 302, 308, 309, 312, 314, 317, 319, 320 Aristotel / 144, 146, 148149, 153, 162, 172, 251, 263, 273, 277, 284 Aron, R. / 208 Augustin / 16, 26, 207, 235, 297
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
un mod de a fi natural (esse naturale), un mod de a fi material (esse materiale), un mod de a fi intențional (esse intenționale) și un mod de a fi imaterial (esse immateriale): (I.4.) Ad tertium dicendum quod unus Angelus cognoscit alium per speciem eius în intellectu suo existentem, quae differt ab Angelo cuius similitudo est, non secundum esse materiale et immateriale, șed secundum esse naturale et intenționale. Nam ipse Angelus est formă subsistens în esse naturali, non autem species
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
esse immateriale): (I.4.) Ad tertium dicendum quod unus Angelus cognoscit alium per speciem eius în intellectu suo existentem, quae differt ab Angelo cuius similitudo est, non secundum esse materiale et immateriale, șed secundum esse naturale et intenționale. Nam ipse Angelus est formă subsistens în esse naturali, non autem species eius quae est în intellectu alterius Angeli, șed habet ibi esse intelligibile tantum. Sicut etiam et formă coloris în pariete habet esse naturale, în medio autem deferente habet esse intenționale tantum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Mediu și-a restrâns sensul, denumind mai ales lichide care se găseau în corpurile organismelor vii (cf. umoare). Cuvinte din greacă Cuvintele care provin din greacă, la originea îndepărtată, sunt numeroase. Multe dintre ele au pătruns mai întâi în latină (angelus, blasphemare, bracchium, cannabis, castanea, charta, corona, marmor, pascha etc.), și, de acolo, s-au transmis limbilor romanice și altor limbi europene. Alambic are, la originea sa îndepărtată, cuvântul grecesc ámbix, care denumea un vas folosit la distilare. Araba a împrumutat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mulți asemenea îngeri; ei apar menționați prima dată în Biblie în cartea I: în Paradis, aceștia încearcă să-i împiedice pe Adam și Eva să mănânce din pomul vieții. Înger este un cuvânt moștenit de toate limbile romanice din lat. angelus. În latină, cuvântul este împrumut din greaca bisericească, ángellos, al cărui sens general de „trimis“ s-a restrâns la ideea de „trimis ceresc“; se pare că este un calc, copiere a sensului ebr. malakh „înger“ și „mesager“, care însemna încă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
braț“, charta „foaie de papirus; scriere, operă“ > rom. carte „scrisoare“, chorda „coardă (la un instrument muzical)“, corona „coroană“, marmor „marmură“, petra „piatră“), altele sunt împrumuturi populare târzii: cuvinte uzuale (masticare „a mesteca“, tumba „mormânt“), numeroși termeni creștini și iudeo creștini (angelus „înger“, blasphemare „a blestema“, pascha „paște“, sabbatum „sabat“), nume de plante (cannabis „cânepă“, castanea „castană“, cerasea „cireașă“), nume de animale (ballaena „balenă“), termeni tehnici (spatha „spată (la războiul de țesut); sabie“, stuppa „stupă“), nume de recipiente (ampulla „sticluță“ < amp(h
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
primul sens al fr. soupe. Cuvintele panromanice, care pun în evidență unitatea limbilor romanice, au și ele o viață destul de interesantă. În marea lor majoritate, acești termeni existau în latina clasică; alții, în schimb, apar numai în texte latinești târzii: angelus „înger“, camisia „cămașă“, carrus „car“, masticare „a mesteca“, mensurare „a măsura“, minare „a mâna“, taliare „a tăia“, titio „tăciune“ etc. Anumiți termeni nu apar nici măcar în textele târzii, ei au fost reconstruiți comparându-se reflexele lor din limbile romanice; aceștia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din vechea greacă În aceeași situație cu împrumuturile din substrat sunt și cuvintele din vechea greacă. Am arătat deja că multe dintre acestea au pătruns în latină și apoi, prin latină, s-au transmis tuturor limbilor romanice ca elemente latinești (angelus, bracchium). Există însă cuvinte vechi grecești care s-au păstrat numai în aria orientală a Romaniei. Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva: broatec
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vorbirea lor, limba latină curată, căci ce nu strică vremea în veacuri lungi? Unde trebuia să fie Deus, avem Dzeu sau Dumnedzeu, al mieu în loc de meus, așa s-a stricat limba; unde era coelum avem cierul; homo - omul; frons - frunte; angelus indzierul, dar în schimb nu avem nici un cuvânt care să nu amintească, fie prin început, fie prin terminație, fie prin mijloc, originea sa dintăi. Unele cuvinte au rămas chiar întregi: barba - barba, așa și luna, iar altele cu foarte mici
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]