919 matches
-
la nivelele respective (cu afectarea hemodinamicii locale); modificările bruște ale rigidității țesuturilor perivasculare. Explorarea in vivo a leziunilor aterosclerotice precoce a început prin studii morfologice (evidențierea îngroșării parietale în zonele cu stress de forfecare redus - Zarins, 1983) continuând cu studiile angiografice (evaluarea ZDF - zones of delayed contrast filling - și a ER - edge roughness Smedby, 1993). Toate aceste cercetări au dobândit coordonate noi odată cu implicarea în cercetare a analizei computerizate a fluxurilor (“a treia cale în cercetare”, T. Yamaguchi). Identificarea leziunilor aterosclerotice
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
o valoare prag de 0.01 cm-1 (corespunzând unei raze de 100 cm, situație în care importanța razei asupra mecanicii fluidelor este neglijabilă). Semnul lui k a fost utilizat pentru a determina direcția curburii 11. Având acces la două proiecții angiografice ortogonale este posibil teoretic să se compună vectorul de curbatură 3-D dar nu a fost clar cum s-ar putea face în acest caz separarea curburilor interne și externe 11. {i în acest studiu ca și următorul pe care îl
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
definiția arbitrară a segmentului arterial patologic, fiind un model liniar ce prezice prin ecuații de regresie modificările în rugozitate ale fiecărui segment vascular. O altă metodă de cuantificare a modificărilor aterosclerotice utilizează combinarea informațiilor oferite de geometria și densitometria determinate angiografic, calculul bazându-se pe reprezentarea grafică a ariei de secțiune în funcție de distanță de-a lungul vasului (placa va apărea aici ca o depresiune)10 - fig. 6.4. Algoritmul aplicat testează toate valorile q în intervalul (-10 mm, +10 mm). Pentru
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
suficient de bun ca accesul pacienților la DSA, CT și RMN să devină, cât mai repede cu putință, foarte facil. Noi autorii am observat că „shunt-ul” (scurtcircuitul arterio-venos) este caracteristic meningioamelor maligne (deși nu în toate cazurile se poate evidenția angiografic !) aflate într-un anumit stadiu de evoluție, stadiu în care vasele de neoformație de tip imatur, sinusoide și/sau rectilinii, fără structuri elastice sau musculare dar cu terminații nervoase (amielinice ?), capilare sau precapilare, formează o rețea anarhică care, dezvoltată în
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
uneori, artera stilomastoidiană. 5. A. tiroidiană superioară, din care nasc artera laringiană superioară și artera cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care naște artera sublinguală. RAMURI TERMINALE ALE A.C.E.: 1. A. temporală superficială, care are colaterale foarte subțiri, aproape invizibile angiografic, și ramuri terminale: ramura anterioară sau frontală și ramura posterioară sau parietală. 2. A. maxilară internă, care dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
4. Segmentul M4 (parietal, terminal al arterei Sylviene); 5.5. Segmentul-M5 (temporal) cu ramurile: M5a-A.-temporală-anterioară M5b-A. temporală posterioară (care poate avea originea și în segment M4). Între segmentele M1 și M2 se formează unghiul sylvian (bine evidențiat pe imaginile angiografice de față). A. în candelabru, cu originea în M2 sau M3, are numeroase variante ale ramurilor sale: a. orbitofrontală, a. perirolandică sau precentrală, a. rolandică sau centrală și a. parietală anterioară. Grupul arterial sylvian (a. parietală posterioară, a. pliului curb
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de malignitate: I. CRITERII DE BENIGNITATE - deplasări arteriale importante; - păstrarea calibrelor normale ale arterelor deplasate; - păstrarea caracterului fiziologic al circulației: arterio-capilaro-venoasă; - absența sau raritatea vaselor de neoformație (și care, atunci când există, sunt situate în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și care, atunci când există, sunt situate în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii și prin comparație cu imaginile RM și CT. CAPITOLUL VI ANGIOGRAFIA-CAROTIDIANA-CLASICA TEHNICA-SELDINGER Acest capitol este un omagiu adus pionierilor angiografiei. 1. Scurt istoric în folosirea substanțelor de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în centrul tumorii); - procesul tumoral cu limite angiografice nete. II. CRITERII DE MALIGNITATE - deplasări arteriale mai reduse; - existența anomaliilor vasculare arteriale; - SHUNT-uri arteriovenoase; - vase de neoformație numeroase, mai ales la periferia tumorii; - limite angiografice ale procesului tumoral imprecise. Aspectele angiografice trebuie interpretate cu rezerva relativității acestor criterii și prin comparație cu imaginile RM și CT. CAPITOLUL VI ANGIOGRAFIA-CAROTIDIANA-CLASICA TEHNICA-SELDINGER Acest capitol este un omagiu adus pionierilor angiografiei. 1. Scurt istoric în folosirea substanțelor de contrast iodate în investigația aparatului cardiovascular
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
S.(ram terminal, superficial și extern, continuând A.C.E.) C.III. A.O.(ram din A.C.E. care are originea pe fața posterioară a A.C.E. aproape de emergenta A.F.) Pe lângă descoperirea surselor de aport arterial pentru meningioamele de convexitate, angiografic, se mai evidențiază la nivelul acestora: 1. Central, o zonă necrotică (aparent avasculară) care era, inițial, hipervascularizată; 2. O zonă intermediară, reprezentată de o rețea vasculară densă, legată de vasele trombozate din centrul tumorii; 3. O zonă peritumorală, de remaniere
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
dispariția sau scăderea importantă a indicelui oscilometric; arteriografia constituie examenul cel mai valoros pentru stabilirea diagnosticului de localizare a leziunii arteriale, cu condiția să poată fi efectuată în urgență. În cazul leziunilor arteriale viscerale singurul examen edificator este arteriografia. Explorarea angiografică va fi efectuată obligatoriu pentru verificarea permeabilității axului vascular după refacerea chirurgicală. radiografia segmentului lezat pentru depistarea leziunilor scheletice responsabile de accidentul traumatic vascular. ECHO-doppler, examen computer tomografic (CT) cu sau fără substanță de contrast etc. 12.4.2.5
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Cu toate acestea, studiul Euro Heart Survey a arătat că femeile beneficiază într-o măsură mai redusă de metode de diagnostic non-invazive/invazive, precum și de metode de tratament (revascularizare sau tratament medicamentos), chiar și în prezența unei boli coronariene documentate angiografic [4, 18]. Bărbații cu angină pectorală au o „șansă” mai mare pentru a efectua investigații suplimentare (test de efort, ecocardiografie, ecografie de stres, angiografie) și revascularizare (chiar și comparativ cu pacientele cu boală dovedită) [22, 23]. La femeile cu angină
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
propriu-zisă [44]. Și toate acestea în condițiile în care, așa cum am arătat mai sus, pacientele prezintă foarte frecvent de fapt o afectare a arterelor coronare mici [34]. La pacienții cu infarct miocardic nu s-au descris diferențe semnificative în ceea ce privește caracteristicile angiografice, deși femeile tind să aibă într-un procent mai ridicat artere nestenozante (4,4% vs 1,9%) [45]. Tratamentul cardiopatiei ischemice Studiile demonstrează că există importante discrepanțe între sexe în ceea ce privește managementul clinic al bolii coronariene, astfel încât și în prezent se
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de conversie la femeile cu angină pectorală de efort stabilă, precum și a inhibitorilor de enzimă de conversie, statinelor și beta-blocantelor la cele cu sindroame coronariene acute [60, 61]. Cu toate acestea, într-un studiu efectuat în Suedia, odată formulat diagnosticul angiografic de cardiopatie ischemică, nu au mai existat diferențe între sexe, tratamentul realizându-se conform ghidurilor [60]. Pe de altă parte, în Canada, conform rezultatelor unui alt studiu, pacientele rămân în continuare subtratate [61]. Femeile primesc terapie de reperfuzie într-o
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
un prognostic mai bun pe termen lung. Totuși, există și studii în care s-a arătat că sexul masculin reprezintă un factor independent asociat cu riscul pe termen lung de deces și de reinfarct, chiar și după ajustarea în funcție de severitatea angiografică a leziunilor [18]. Mortalitatea femeilor cu sindroame acute coronariene fără supradenivelare de ST este similară cu cea a bărbaților sau chiar mai mare [17]. Femeile cu infarct miocardic cu supradenivelare de ST se prezintă mai târziu la spital, cu simptome
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mai frecventă moartea subită care apare la pacientele fără istoric de boală coronariană [4]. Astfel, două treimi dintre femeile incluse în studiul Framingham, care au prezentat moarte subită cardiacă, nu au fost diagnosticate cu cardiopatie ischemică, iar 10% au avut angiografic artere coronare normale [30]. Incidența morții subite este scăzută la ambele sexe la pacienții sub 45 de ani [4], iar după depășirea acestei vârste, incidența se dublează cu fiecare decadă [4]. Dacă la bărbați cauza morții subite e reprezentată mai
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
teste toxicologice determinarea unor medicamente, pentru diagnosticul diferențial al comei. 2. Alte explorări necesare: • determinarea gazelor sanguine • dozarea creatinkinazei-MB și troponinei pentru diagnosticarea unui infarct miocardic, complicație a intoxicației acute cu oxid de carbon (chiar la pacienți cu coronare normale angiografic); • determinarea creatinkinazei serice și a mioglobinuriei pentru diagnosticarea rabdomiolizei toxice; • radiografie toracică - pentru evidențierea eventualelor complicații pulmonare, a edemului pulmonar toxic; • electrocardiogramă; • CT cerebrală - ne ajută să facem diferențierea comei oxicarbonice de alte cauze ale comei, În special cele neurologice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
hemoragiilor interne exteriorizate, sursa sângerării este adeseori evidențiată prin mijloace endoscopice: rinoscopie, laringoscopie, esofagogastroscopie, bronhoscopie, colonoscopie, cistoureteroscopie. În sângerări de mai mică importanță, cu punct de plecare în vase de calibru mic și mijlociu, ca și în angiodisplazii, rolul explorărilor angiografice selective este foarte important, fie ca angiografii simple, fie ca angiografii izotopice. Pentru hemoragiile interstițiale (în organe și țesuturi), sunt importante examenele imagistice: echografie, CT, RMN, cu sau fără substanță de contrast (de exemplu Omnipaque®). 11.3.2. SINDROMUL UMORAL
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
mari. Microvascularizația în degerătură a fost studiată prin microangiografie (Bellman și Adams Ray, 1956). Deși spasmul arteriolelor și venulelor există, nu este suficient pentru a explica descreșterea fluxului în colapsul progresiv microvascular. Acești autori au postulat faptul că defectele apărute angiografic sunt cauzate de factori locali și de asemenea probabil de către trombi. Deoarece modificările observate în leziunile prin frig sunt similare celor văzute și în alte stări inflamatorii, Robson și Heggers (1981) au spus că ischemia progresivă din degerături este dată
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
pot necesita intervenția chirurgicală. Aceasta constă În identificarea și ligatura arterei principale, excizia fistulelor anevrismale cu ligatura și secțiunea tuturor ramurilor arteriale aferente și venoase eferente. 6. Necroza hepatică Este o complicație rară și apare mai frecvent după tratamentul embolizant angiografic, când un ram arterial la distanță de sursa hemoragiei este obstruat, antrenând astfel ischemia parenchimului din amonte. Alte cauze posibile de necroză hepatică sunt reprezentate de: - ligaturi arteriale intempestive În timpul actului operator;suturi parenchimatoase În masă, grosiere ce strâng și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
6-11]. TEHNICA EXAMINĂRII RM permite, în prezent, obținerea de imagini de înaltă calitate ale pancreasului, având avantajul de a putea asocia secvențelor convenționale, evaluarea imagistică neinvazivă a căilor biliare și pancreatice (colangiopancreatografie RM) precum și evaluarea vasculară prin realizarea unor secvențe angiografice a căror calitate este apropiată angiografiei convenționale (AngioRM) - bilanț complet printr-o singură metodă imagistica („all-in-one”) [12, 13]. Pentru atingerea unei calități optime, este necesară îndeplinirea unor condiții tehnice obligatorii: aparat cu câmp magnetic înalt (cel puțin 1,5 T
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
nerezecabili [26]. Această clasificare a fost acceptată în SUA de către AJCC și NCCN, în baza consensului Asociației Americane Hepato-Pancreatico-Biliare [20, 27, 28]. Variantele anatomice vasculare ale arterelor și venelor sunt importante în stabilirea rezecabilitații. Evaluarea acestora este posibilă pe achiziția angiografica postcontrast. Variantele anatomice venoase care ar putea crea dificultăți sau face imposibilă reconstrucția venoasă includ prezența unor vene jejunale cu drenaj înalt la nivelul venei mezenterice superioare, în vecinătatea confluentului splenomezenteric [29]. Variante anatomice arteriale care pot face rezecția imposibilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
20). 18.4.2.5. Inhibitorii de glicoproteină IIb/IIIa (GP IIb/IIIa) Utilizarea inhibitorilor de GP IIb/IIIa, în lipsa fibrinolizei, nu a determinat creșterea ratei de reperfuzie miocardică. Asocierea inhibitorilor GP IIb/IIIa și fibrinoliticelor a determinat îmbunătățirea rezultatelor angiografice și electrocardiografice la pacienții cu vârste peste 70 de ani, dar fără beneficii clinice și cu o creștere a evenimentelor hemoragice majore,comparativ cu terapia fibirinolitică singulară. La vârstnici, din cauza complicațiilor hemoragice majore, se recomandă evitarea acestei asocieri. Cea mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
scoruri de risc, specifice pentru mortalitatea cardiovasculară la vârstnici. Scorul VA/UWV (Veterans Affairs/University of West Virginia angiographic diagnostic score) a fost dezvoltat pentru a fi folosit la pacienul vârstnic în scopul stabilirii prognosticului cardiovascular pentru un anumit profil angiografic, incluzând următorii parametri: frecvența cardiacă de vârf, subdenivelarea ST, vârsta, apariția anginei pectorale, existența diabetului zaharat (DZ) sau a hipercolesterolemiei (22). La pacienții clasificați ca având risc scăzut pe baza informațiilor clinice și a testării de efort, nu există dovezi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
valoare peste 1 a raportului TA sistolice la 3 minute, respectiv la 1 minut în perioada de recuperare post efort. Rezultatele au arătat valoarea predictivă a întârzierii declinului valorii sistolice a TA post efort pentru boala coronariană severă la evaluarea angiografică (28). Un studiu care a inclus 2.546 de pacienți de sex masculin, adresați pentru testarea de efort, a creat un scor prognostic pentru mortalitatea de cauză cardiacă incluzând ca variabile independente: prezența antecedentelor de insuficiență cardiacă congestivă sau de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]