175 matches
-
engleze reprezintă o piedică în adaptarea acestor împrumuturi la normele fonetice și grafice ale limbii române. În acest sens menționam cuvântul clovn pronunțat adesea clown, deși s-a adaptat la normele fonetice și grafice românești. În altă ordine de idei anglicismele pătrunse în limba vorbită se ortografiază fonetic: blugi (engl. blue jeans). În concluzie anglicismele reprezintă o realitate, iar atitudinea vorbitorilor și a specialiștilor trebuie să fie una rațională, cântărind atât avantajele cât și dezavantajele. Ultimele sunt reprezentate de construcțiile pleonastice
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
limbii române. În acest sens menționam cuvântul clovn pronunțat adesea clown, deși s-a adaptat la normele fonetice și grafice românești. În altă ordine de idei anglicismele pătrunse în limba vorbită se ortografiază fonetic: blugi (engl. blue jeans). În concluzie anglicismele reprezintă o realitate, iar atitudinea vorbitorilor și a specialiștilor trebuie să fie una rațională, cântărind atât avantajele cât și dezavantajele. Ultimele sunt reprezentate de construcțiile pleonastice, pe când avantajul este constutuit de faptul că anglicismele nu au determinat o alterare a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
blugi (engl. blue jeans). În concluzie anglicismele reprezintă o realitate, iar atitudinea vorbitorilor și a specialiștilor trebuie să fie una rațională, cântărind atât avantajele cât și dezavantajele. Ultimele sunt reprezentate de construcțiile pleonastice, pe când avantajul este constutuit de faptul că anglicismele nu au determinat o alterare a limbii române, ci au contribuit la permanentă ei înnoire și reconstrucție, la nuanțarea ei semantica și stilistica, la modernizarea lexicului. Adoptarea în vorbire a acestor termeni corespunde unor necesități de expresie atât culturale, sociale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92811]
-
1989, reîntoarcerea la un sistem democratic a fost marcată de reformarea instituțiilor și a legislației după model european, în paralel cu adoptarea unui stil managerial și a unor elemente de viață caracteristice societății americane, favorizând pătrunderea masivă în limbă a anglicismelor. Toate popoarele moderne sunt produsul unui amestec de rase. La noi însă, multiplicitatea raselor și influențelor care au plămădit poporul de astăzi a fost mai mare ca oriunde. S-a zis că aici a fost coridorul de circulație al popoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
substantivelor străine întrebuințate ca atare în limba română", în Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu (AUI, XXXVII− XXVIII), p. 171−176. Avram, M., 1994, " Un pronume cu multe variante: demonstrativul de diferențiere", în LLR, 3-4, p. 5-7. Avram, M., 1997, Anglicismele în limba română actuala, București, Editura Academiei Române. Avram, M., 1999, "Comentarii lingvistice despre "politica" și probleme conexe", în LR, XLVIII, 3-4, p. 181-192. Avram, M., 2003, "Considerații asupra dinamicii limbii și asupra studierii ei în română actuala", în: Până Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, All. Stoichițoiu-Ichim, A., 2006, Aspecte ale influenței engleze în română actuala, București, Editura Universității din București. Stoichițoiu-Ichim, A., 2006a, Creativitate lexicala în română actuala, București, Editura Universității din București. Stoichițoiu-Ichim, A., 2007, "Anglicisme "la modă" în limbajul modei", în: Până Dindelegan (coord.), p. 581−598. Stoichițoiu-Ichim, A., sub tipar, "Din nou despre anglicisme "la modă" în limbajul modei", în: Până Dindelegan (coord.). Suchianu, I., 1895, Gramatică limbii românesci cu bucăți din autorii români
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Editura Universității din București. Stoichițoiu-Ichim, A., 2006a, Creativitate lexicala în română actuala, București, Editura Universității din București. Stoichițoiu-Ichim, A., 2007, "Anglicisme "la modă" în limbajul modei", în: Până Dindelegan (coord.), p. 581−598. Stoichițoiu-Ichim, A., sub tipar, "Din nou despre anglicisme "la modă" în limbajul modei", în: Până Dindelegan (coord.). Suchianu, I., 1895, Gramatică limbii românesci cu bucăți din autorii români moderni, București, Tipografia Curții Regale F. Göbl. Șăineanu, L., Încercare asupra semasiologiei limbii române, ed. de L. Vasiluță, Timișoara, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
scz” adică „scuze”, cu 40 la sută mai scurt și... avantajat de apropierea tastelor s.c.z în partea de jos-stânga a claviaturii. Asta poate explica de ce, față de viața reală, pe bara de mesaje oamenii se scuză foarte des! Unele anglicisme au rămas, ca fiind mai scurte, și nu le văd detronate: „np” (no problem în sensul de „nu face nimic”) sau „oops” uneori scris cu un singur „o”. La fel „tu” a rămas „u” de la forma fonetică a prenumelui „you
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
o anexă a bărbatului, identificându-se cu el, ca în „interviul exclusiv” intitulat Femeia de lângă Mircea Cărtărescu. Sexul frumos și cititor trebuie să cunoască musai romgleaza, acel jargon fițos în care sunt concepute majoritatea articolelor din revistele gen: cu multe anglicisme, cu belșug de prefixe și sufixe care induc superlativul: „Tips & Tricks: Supervacanța” sau „De la noi pleci cu un look cool și o vestimentație trendy”. O altă revistă găzduiește: „Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu”. Evident că bieții de ei nu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mijlocii și superioare în cartiere odinioară populare. Nu burghezii, care au moștenit un patrimoniu familial important, vin să locuiască în Bastille, și încă și mai puțin în Goutte d'Or. Noțiunea de "gentrificare" are inconvenientul major de a fi un anglicism, dar prezintă în același timp avantajul de a desemna, în literatura anglo-saxonă, "un fenomen deopotrivă fizic, social și cultural aflat în desfășurare în cartierele populare, în cadrul căruia o reabilitare fizică a imobilelor degradate însoțește înlocuirea muncitorilor de către pături de mijloc
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Rodica Zafiu Cu sensul și în construcțiile în care apare tot mai des în presă, participiul abuzateste, fără îndoială, un anglicism. E identic în formă cu participiul verbului a abuza, intrat mai de mult în română ca împrumut din franceză; mai vechiul participiu nu era însă folosit adjectival, iar verbul nu era tranzitiv, ci se construia obligatoriu cu prepoziție (a abuza
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
100 de copii"; „a agresat sexual", realitatea.net). În relatarea aceluiași fapt, presa franceză a recurs mai des la termenii viol și agression; în cea italiană, verbele preferate au fost molestare, violentare și abusare di... Ca de obicei, în română anglicismul a fost preluat fără prea multe ezitări. Problema verbului a abuza este, totuși, ambiguitatea: participiul abuzat are neapărat nevoie de precizări, în lipsa cărora poate crea confuzii. Cuvântul acoperă realități destul de diferite, de exemplu în titlurile „Mii de bărbați, abuzați de
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
omniprezentul ,soro"? Cu adevărat dificilă este, însă, situația franțuzismelor stâlcite (,sanfaso", ,alevoa", ,musiu"). Redate în limba de origine, efectul e corectiv și - prin asta - anulator. Propunerea de mediere a Magdei Jeanrenaud e o admirabilă soluție funcțională: folosirea omoloagă a unor anglicisme. Artificiul celei de-a treia limbi este, de altminteri, intuit de traducători, care transpun pe ,domnule musiu" în ,monsieur gentleman". ,Moartea autorului", decretată zgomotos de structuraliști, se repercutează într-o autonomie fără precedent a traducerii, teoretizată de Gideon Toury ca
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
validată de ediția din 1982 a DOOM și este confirmată de ultima ediție (2005) a dicționarului. Pronunțarea șmidiaț continuă totuși să circule, fapt inevitabil atîta vreme cît tendința culturală actuală este de a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată este însă chestiunea adaptării morfologice: cuvîntul mass-media este un caz tipic de neconcordanță între sens și formă, situație greu tolerabilă în sistemul gramatical al limbii române. Forma este ușor asimilabilă femininului singular articulat (ca și nutria); al doilea
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
o anexă a bărbatului, identificîndu-se prin el, ca în "interviul exclusiv" intitulat "Femeia de lîngă Mircea Cărtărescu". Sexul frumos și cititor trebuie să cunoască musai romgleaza, acel jargon fițos în care sînt concepute majoritatea articolelor din revistele gen: cu multe anglicisme, cu belșug de prefixe și sufixe care induc superlativul: "Tips & Tricks: Supervacanța" sau ,De la noi pleci cu un look cool și o vestimentație trendy". O altă revistă găzduiește: ,Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu". Evident că bieții de ei nu
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
comentarii precum "fata mea știe engleza la perfecție... nu știu de ce au picat-o la facultate!". Situația nu s-a schimbat radical, chiar dacă noua generație cunoaște infinit mai bine engleza tehnică, economică și politică, iar Internetul și televiziunea au introdus anglicisme și sintagme care au ridicat nevelul general "de conversație". Din cauza acestei înțelegeri limitate, în media românească continuă exaltarea vechilor traduceri - în lipsa feedback-ul necesar din partea nativilor. "La aniversară", se invocă reflex numele lui C. M. Popescu (moartea sa tragică în adolescență
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
Rizul. Orânduiră și muscalii pă Grigorie Orlov și pă Abreșcov" (p. 111). Abundența turcismelor apărute ca efect al familiarității cu terminologia politică a epocii și care au dispărut apoi i-ar putea liniști pe cei îngrijorați azi de abuzul de anglicisme din diverse domenii de specialitate. Al doilea fragment pe care l-am ales e total diferit, din punct de vedere lexical și stilistic: " Am răspunsu cu multă smerenie că: «Un prințip plin dă jale și un prințipat plin dă întristăciune
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
fixează sînt semi-generice și se repetă tipologic: în jurul aproape fiecărui bloc se găseau Vulpița, Ursache, Lupache, Negruța (nume sugerate de culoare, formă etc.). Animalele cele mai predispuse să primească nume - animale de companie, în formula "oficială", pet-uri, cu un anglicism antipatic, pentru că prin pluralul tipic neutru le obiectualizează, sau animăluțe, cu diminutivul cel mai simpatic, caracteristic limbii populare și familiare, sînt adesea prezentate pe forumuri din internet; exemplele de mai jos provin de pe forumul motociclism.ro. Din examinarea eșantionului destul de
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
limbile non-romanice, statutul lor de "termeni internaționali" etc. Comparația pe care romanistica a propus-o dintotdeauna - ca instrument filologic, de reconstrucție etimologică - poate deveni azi și un mijloc de politică culturală în domeniul limbilor și al comunicării. Ca și dicționarul anglicismelor în Europa (coordonat de Manfred Görlach), pe care l-am prezentat acum cîțiva ani în această rubrică, dicționarul latinismelor și volumul care îl însoțește nu sînt de fapt destinate doar filologilor. Ele oferă cea mai bună orientare pentru cei care
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
sensuri mai generale ale etimoanelor englezești; calea de preluare nu este însă cea clasică, ci aceea, mai ocolită, a jargonului tehnic, care lasă urme în conotațiile ironice ale cuvintelor. Evident, nu totdeauna e posibil să stabilim cît din circulația unui anglicism se datorează "computerezei" și cît altor limbaje și registre stilistice. Majoritatea verbelor la care ne vom referi în continuare nu sînt, desigur, cuprinse în dicționarele noastre curente. Verbul a cancela (din engl. to cancel), extrem de utilizat în "ferestrele de dialog
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
fenomenului, acum 30 de ani, de Gr. Brîncuș, care a observat că în „perioada de acomodare” a neologismelor tiparul dominant este cel regulat (cu -ez), iar ulterior, în funcție de multe alte criterii formale și stilistice, tinde să reapară oscilația. Într-adevăr, anglicismele recente sînt azi masiv încadrate în tiparul -ez (accesez, formatez, printez), în vreme ce la împrumuturile mai vechi oscilația persistă și se înregistrează chiar tendințe de impunere a formelor (mai „elegante”) fără -ez. Aceste tendințe sînt ilustrate și de două studii recente
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
Așadar, limba se degradează (temă de veșnice lamentații populare), singura cauză a deteriorării fiind (din perspectiva purismului etnicist) invazia de termeni străini. Până aici nimic neobișnuit; mai neclar e modul în care „folosirea subtitrării” ar introduce „cuvinte noi”. Ideea că anglicismele actuale ar pătrunde în limbă prin coloana sonoră a filmelor e greșită - adeverindu-se doar în cazul limitat al unor formule de salut, a unor exclamații sau - mai ales - imprecații, intrate ca atare în limbajul tinerilor. De altfel, aceste câteva
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
slang sunt preluate nu doar din filme, ci și din muzică, iar în ultima vreme mai ales din jocuri și din infinitatea de materiale audio-vizuale disponibile pe internet, care îi pun pe tineri în legătură cu variate ipostaze ale limbii vorbite. Cele mai multe anglicisme apar în texte publicistice sau de specialitate, fiind introduse pe cu totul alte căi decât cele cinematografice, prin preluarea sau transpunerea unor terminologii sau prin prestigiul „cuvintelor la modă”. Simpla expunere la filme în limba originală nu produce daune în
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
îl banară și pe FMTV?" (forum.softpedia.com); "te banară ăshtia din nou? sau uitashi parola?" (forum.computergames.ro). Ultimele exemple pot reprezenta autentice uzuri regionale, dar și (chiar mai probabil), formulări glumețe, parodice, imitînd uzul oltenesc al timpului verbal. Anglicismele recente preluate din limbajul internetului se răspîndesc rapid, jargonul utilizatorilor de calculatoare trecînd ușor în registrul colocvial comun. Verbul a bana nu pare a fi intrat deocamdată în circulația mai largă, de pildă în limbajul presei, dar e foarte posibil
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]