196 matches
-
unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei populare), au constituit un fond aproape inepuizabil descântecul exprimă animismul; sunt mai multe forme, femeile bătrâne mai descântă și astăzi, în Moldova, cu cuvinte sugestive: "ieși duh împielițat, din suflet curat duhuri ieșiți, duhuri pieriți, duhuri fugiți, din cap, de sub cap, din creieri, de sub creieri, din creștetul capului, până-n tălpile
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
decât cele știute. Tot țesând la pânza ei, Penelopa, îmbătrânită, a devenit "zgripțuroaică", probozindu-l pe Ulysse întors în sfârșit acasă. Lui Ovidiu însă (invocat în Către mare), îi face reverențe: "Poete, care dai vechime de două mii de ani versurilor mele". Animismul își are partea lui. Un ceasornic, întorcându-se "cu spatele la timp", moare, iar posesorul stă de veghe trei zile ca să vadă "cum continuă să-i crească părul și unghiile" (Cu spatele). II Practicant dezinvolt al versului liber, "anecdotistul" cu mască neclintită
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
logicii curente. Aceleași mecanisme în toate volumele în Detectivul Arthur (1970) și Julien Ospitalierul (1974) ori în Ruina unui samovar(1988); un alt volum, Adio, Robinson Crusoe, include în mare parte texte anterioare. Reprezentări vizuale, micro-spectacole în registru paradoxal, un animism al lucrurilor inerte toate introduc într-o expoziție de imagini mișcate. Poetul, un performeur în materie de mutații, jonglează cu "bile de puf", trăiește în "bulion" sau în "cărămidă" și e "bucuros ca un cristal"; o fată îmbrățișează "un șarpe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cea mai dubioasă a acestei viziuni este că piața se autoorganizează și este ea însăși producătoare de ordine economică. Și, așa cum vom vedea în analiza următoare, pretinde că este creatoarea de sisteme și modele de economie. Lăsând la o parte animismul acestei viziuni, trebuie să spunem că piața nu are funcții de organizare decât în sensul sublimării fordiste a materialismului, adică în situații de extremă, în sensul de centrifugare a elementului conștient creator de piață. Ea „organizează” ritmul și cadența transformării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
proximitatea domeniului vieții artificiale, nu mai poate fi redus la înțelesul de absență a viului sau a fizicului organic. Automatizarea caracteristică mașinilor automate se întâlnește cu animarea, nu doar în înțelesul de animație sau de desen animat, ci și de animism, redefinind procesele mișcării și ale însuflețirii (animaă prin combinarea dintre domeniul viului și inginerie. Artificiul și automatul continuă să se manifeste în rețelele cibernetice de comunicare în cadrul cărora se observă o combinare între intervenția umană și automatizarea browser-elor și a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atunci când se află cu tine sau promovează interesele cercului său de cunoscuți, ai putea să crezi că în iubirea voastră există și o doză mare de egoism. Egoismul e natural Cât timp e foarte mic, copilul are gândirea dominată de animism, sincretism și egocentrism. Gândirea animistă însuflețește obiectele ca și cum ele ar avea voință proprie. Ba chiar copilul face uz de personificare, atribuind obiectelor sau animalelor trăsături umane, cum ar fi capacitatea de a purta o discuție. Gândirea sincretică, primitivă în esența
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cunoaștere de sine, prin autoerotism, și abia după aceasta se trece la un partener apt de a fi cunoscut, cum ar fi o rudă ori un înlocuitor al părinților, învestite cu o bună imagine, încredere și putere. Pe lângă egocentrism și animism, gândirea copilului este marcată și de sincretism, adică de ten dința de a judeca pornind de la concluziile altora. Aceasta face din copil o persoană naivă în aparență, iar din partenerul sexual foarte tânăr un partener în aparență naiv. Două feluri
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
apariție / 47 2)Cultul mitic și credința teologică / 56 3)Preștiința mitică și știința psihologică / 60 4)Ilustrarea preștiinței psihologice a limbajului simbolic / 69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze ale politeismului / 108 1.Prevalenta semnificației agrare / 108 2.Prevalența semnificației etice / 115 II.Monoteismul / 126 3.EPOCA POST-MITICĂ /137 A)Sistematizarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mitică și știința psihologică / 60 4)Ilustrarea preștiinței psihologice a limbajului simbolic / 69 5)Era mitică și istoria vieții culturilor / 73 2.EVOLUȚIA SIMBOLULUI "DUMNEZEU" / 81 A)Perioada premitică: Animismul / 81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze ale politeismului / 108 1.Prevalenta semnificației agrare / 108 2.Prevalența semnificației etice / 115 II.Monoteismul / 126 3.EPOCA POST-MITICĂ /137 A)Sistematizarea dogmatică / 137 Mitul divinității trinitare / 143 B)Religie și Filosofie / 153
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pedeapsă) este important să înțelegem veritabilul sens psihologic îl acestei simbolizări metafizice și al moralei comune tuturor miturilor. Investigația își propune să discearnă mai întîi condițiile în care a apărut simbolul "spirit-divinitate" (spiritualitate-sublimare) și să urmărească apoi evoluția istorică de la animism la păgînism și în final la monoteism. Ea va analiza in continuare simbolul suprem al miturilor, "Dunnezeul unic", a cărui semnificație nu poate fi sesizată decît conturîndu-l cu celălalt simbol metafizic, "sufletul nemuritor" și cu responsabilitatea sa (libertatea). Această cercetare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
însă decît în cazul necunoscutului esențial, în perioada pre-mitică, animistă, cele două funcții se întrepătrund. Luptînd împotriva spaimei față de necunoscutul esențial, imaginația explicativă se manifesta și pentru a diminua spaima față de mediul înconjurător, insuficient ținută în frîu de inventivitatea intelectuală. Animismul premitic se caracterizează prin încercarea de a învinge pericolele din mediul ambiant grație unei implorări primitiv religioase și magice. Etapele acestei evoluții vor fi studiate amănunțit pe parcursul acestui studiu. Epoca mitică se caracterizează prin faptul că lupta contra spaimei esențiale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să demonstrăm că evoluția istorică a umanității și etapele trecute ale acesteia se caracterizează în mod esențial prin producerea unei simbolizări tot mai lucide referitoare la misterul evident al vieții, reprezentat imaginativ de divinitate. Punctul de plecare al evoluției este animismul și multipele lui "spirite" și divinitățile multiple ale miturilor păgîne, iar faza finală este conceperea simbolului "Dumnezeului unic", "Spiritul" vieții. 2.Evoluția simbolului "Dumnezeu" A) PERIOADA PREMITICĂ: ANIMISMUL Spiritualizarea perfectă a spaimei nu devine posibilă decît în perioada cea mai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al vieții, reprezentat imaginativ de divinitate. Punctul de plecare al evoluției este animismul și multipele lui "spirite" și divinitățile multiple ale miturilor păgîne, iar faza finală este conceperea simbolului "Dumnezeului unic", "Spiritul" vieții. 2.Evoluția simbolului "Dumnezeu" A) PERIOADA PREMITICĂ: ANIMISMUL Spiritualizarea perfectă a spaimei nu devine posibilă decît în perioada cea mai evoluată a epocii mitice. La început, spaima nu este încă deloc sublimată-spiritualizată; ea nu este decît implorată. Implorarea aceasta a spaimei constituie trăsătura marcantă a perioadei animismului premitic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
PREMITICĂ: ANIMISMUL Spiritualizarea perfectă a spaimei nu devine posibilă decît în perioada cea mai evoluată a epocii mitice. La început, spaima nu este încă deloc sublimată-spiritualizată; ea nu este decît implorată. Implorarea aceasta a spaimei constituie trăsătura marcantă a perioadei animismului premitic și magic. Animismul poate fi considerat drept o viziune teoretică (chiar dacă bazată în întregime pe sentimentul spaimei), iar magia pare o aplicare practică a acestei viziuni. Obiectivul animismului este aflarea cauzei evenimentelor, adică expli-cabilitatea lor. Ceea ce obligă viziunea cauzală
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a spaimei nu devine posibilă decît în perioada cea mai evoluată a epocii mitice. La început, spaima nu este încă deloc sublimată-spiritualizată; ea nu este decît implorată. Implorarea aceasta a spaimei constituie trăsătura marcantă a perioadei animismului premitic și magic. Animismul poate fi considerat drept o viziune teoretică (chiar dacă bazată în întregime pe sentimentul spaimei), iar magia pare o aplicare practică a acestei viziuni. Obiectivul animismului este aflarea cauzei evenimentelor, adică expli-cabilitatea lor. Ceea ce obligă viziunea cauzală, chiar iar și pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît implorată. Implorarea aceasta a spaimei constituie trăsătura marcantă a perioadei animismului premitic și magic. Animismul poate fi considerat drept o viziune teoretică (chiar dacă bazată în întregime pe sentimentul spaimei), iar magia pare o aplicare practică a acestei viziuni. Obiectivul animismului este aflarea cauzei evenimentelor, adică expli-cabilitatea lor. Ceea ce obligă viziunea cauzală, chiar iar și pe cea mai primitivă în care cauzele sînt imaginate ca fiind intenții secrete -, să se manifeste este organizarea misterioasă a lumii și stabilitatea ei, manifestate chiar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cele din urmă o valoare reală, o putere transformatoare asupra constelației motivante a vieții psihice. Aceasta este însăși definiția puterii imaginative, nemagice și magice. Cultura aceasta, oricît de primitivă ar fi ea, este deci consecventă, stabilizată, închisa asupra ei înseși. Animismul constituie un prim efort de învingere a spaimei prin înțelegere, care, oricît de ilogică și de imaginativă ar fi ea, este totuși deja veridică din punct de vedere psihologic, deoarece acționează asupra motivațiilor intime. În animism și în magie se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
închisa asupra ei înseși. Animismul constituie un prim efort de învingere a spaimei prin înțelegere, care, oricît de ilogică și de imaginativă ar fi ea, este totuși deja veridică din punct de vedere psihologic, deoarece acționează asupra motivațiilor intime. În animism și în magie se află un element primitiv conștient (cercetarea cauzelor) al explicației utilitare, alături de un element supraconștient al explicației (lupta împotriva spamei). Nu am putea niciodată insista suficient asupra distincției necesare dintre intelectul utilitar și spirit, principiu cultural, și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a acestui pericol, care se manifestă în momentul cel mai decisiv al evoluției. Mutația conștientului în conștiință creează omul, ființa capabilă nu numai să simtă spaima sacră, ci să o și învingă prin spiritualizare-sublimare, a cărei primă manifestare istorică este animismul, forma cea mai prmitivă a religiozității. Animismul proiectează animarea singurul său mijloc de explicație nu numai în mediul înconjurător cu existență reală, ci și în inexistența de după moarte. Conform procedeului oricărei explicații magice, chiar și omul mort rămîne de fapt
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
momentul cel mai decisiv al evoluției. Mutația conștientului în conștiință creează omul, ființa capabilă nu numai să simtă spaima sacră, ci să o și învingă prin spiritualizare-sublimare, a cărei primă manifestare istorică este animismul, forma cea mai prmitivă a religiozității. Animismul proiectează animarea singurul său mijloc de explicație nu numai în mediul înconjurător cu existență reală, ci și în inexistența de după moarte. Conform procedeului oricărei explicații magice, chiar și omul mort rămîne de fapt animat. Comprimarea aceasta magică și animistă referitoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dezrădăcinat din psihicul uman. Ea constituie în continuare pericolul interpretării dogmatice a tuturor religiilor evoluate, cu toate că acestea sînt bazate pe expresia pur simbolică a miturilor, care, la rîndul ei, conform sensului ei ascuns, a reușit să depășească realismul magic. Pentru animism, morții continuă să trăiască trupește. Ei duc o viață de umbre în afara lumii și pot reveni ca să-i bîntuie pe cei vii sub formă de fantome. Ei sînt spirite vii intenționate ale lumii de dincolo, care se pot întrupa și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de primitiv ai fi el, pentru că este centrul de cristalizare al vieții sociale și culturale. Omul hoardelor și al triburilor primitive se deosebește esențial de animal prin spaima față de misterul vieții și morții. Încă în epoca preistorică și premitică a animismului, spaima față de moarte s-a aflat la originea unor credințe religioase inseparabil legate de imperativul etic. Prima imagine a unei divinități a fost strămoșul-tată divinizat după moartea lui. Potrivit credinței animiste, strămoșii mai ales Patriarhii triburilor (ai caror membri erau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
demni de strămoșii divinizați în speranța că după moarte vor putea fi și ei admiși în lăcașul celest. Imperativul etic supraconștient motivant și legat de imaginea strămoșului-tată divinizat, avea însă pentru omul primitiv al epocii animiste o semnificație foarte precisă. Animismul este credința în intențiile bune sau rele răspîndite peste tot în natură și proiectate în final în sfera supranaturală a unei vieți după moarte. Intențiile animante erau considerate ca fiind bune sau rele, după cum erau favorabile sau defavorabile existenței tribului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din generație în gene-Itție actelor de voință ale strămoșilor, povestite și, în cele din urmă, ipostaziate de legende, pentru a intra la rîndul lor după moarte în legenda nemuririi. Cultul animist al strămoșilor divinizați constituie baza religiozității. Strămoșul-tată divinizat de animism va deveni în epoca mitică Tatăl-Spirit, Dumnezeu-Tatăl, toate ființele omenești fiind fiii Lui, demni sau nedemni, în funcție de intențiile motivante care îi animă. Legendele fabuloase ale animismului sînt prefigurarea poveștilor mitice. În era mitică, accentul importanței nu mai este pus pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în legenda nemuririi. Cultul animist al strămoșilor divinizați constituie baza religiozității. Strămoșul-tată divinizat de animism va deveni în epoca mitică Tatăl-Spirit, Dumnezeu-Tatăl, toate ființele omenești fiind fiii Lui, demni sau nedemni, în funcție de intențiile motivante care îi animă. Legendele fabuloase ale animismului sînt prefigurarea poveștilor mitice. În era mitică, accentul importanței nu mai este pus pe curajul fizic, care presupunea totuși existența curajului etic încă din epoca animistă. Curajul etic subiacent, lupta intrapsihică împotriva motivațiilor subconștinte, opuse intențiilor supraconștiente simbolizate de divinități
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]