88 matches
-
și cea mai compactă suprafață calcaroasă din țara noastră, 807 kmp. Din punct de vedere geografic, comuna Carașova se încadrează în munții Banatului, fiind cuprinsă în Depresiunea Carașovei, flancată la est de Munții Semenic, limitată la sud de prelungirea Munților Aninei, spre vest de Munții Dognecei, iar spre nord de Depresiunea Ezerișului, împreună cu care formează Culoarul Depresionar Caraș- Ezeriș. Această depresiune a luat naștere datorită eroziunii diferențiale, exercitată pe roci cu durități diferite, are aproximativ 2,5 km lungime și aproximativ
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
proluviale, pe platourile calcaroase; - terra-rosa formate pe un substrat calcaros; Solurile azonale se împart în : - solurile hidromorfe, soluri gleice în lunca râului Caraș; - erodisoluri, pe suprafețe foarte înclinate, formate prin îndepărtarea orizonturilor superioare, mai ales pe versanții vestici ai munților Aninei; - protosoluri antropice, pe halde de steril, gropi de gunoi, sau dispuneri de material pământos de la diferite lucrări de construcții. Solurile au un scăzut conținut de humus, fiind slab aprovizionate cu azot, fosfor mobil și bine aprovizionate cu potasiu. Poziția geografică
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
post-glaciare. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Și pentru faună, acest ținut cu un climat aparte reprezintă limita nordică a arealului de răspândire a multor specii. Din cercetările efectuate în Munții Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciațiunilor care a permis supraviețuirea unor specii terțiare ca: Amphimellania holandri dintre nevertebrate și Cobitis elongata dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere și opilionide, urmate de colembole
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
ei începuturi ca un centru industrial. Orașul se află în apropierea paralelei 45. Este înconjurat de dealuri ca Tâlva Mare, Tâlva Mică, Colilia, Prisaca, Dealul Mare, Lup, Rol, Marila, de o înălțime mai mică, relieful înalt fiind reprezentat de Munții Aninei. Situându-se în sud-vestul țării, Oravița se bucură de influența climei mediteraneene. Aici iernile sunt mai blânde, primăverile mai timpurii, verile mai lungi, toamnele mai plăcute. Totuși în anumite perioade ale anului, se face simțit vântul „Coșava” care uneori ajunge
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
vechi teatru din Banat, construit în anul 1817 și care astăzi adăpostește Muzeul Culturii Cărășene. Viaductul de cale ferată este un element de arhitectură specific acestor locuri. Terasa curbată arată prezența unui relief colinar, localitatea aflându-se la poalele Munților Aninei. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul ca localitatea are rangul de oraș. Cum s-a arătat mai înainte, încă de la primele ei începuturi, Oravița s-a afirmat ca un centru industrial. În afară de aur, ca bogăție a subsolului acestui
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
avut denumiri diferite, o parte din ei fiind atașați Munților Semenic. În prezent această unitate muntoasă, în cadrul limitelor pe care le vom prezenta, este cunoscută sub numele de , după orașul cu același nume care se află in centrul lor. Munții Aninei, cu înălțimea cea mai mare în vârful Leordiș (1160 m), au o suprafață de 770 kmp. si o formă alungită pe direcția NNE-SSV. În cadrul lor, cea mai mare suprafața (600 kmp) o ocupă calcarele care se întind și în Munții
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
în Munții Locvei, pană la Dunăre, fiind cea mai mare și mai compactă suprafață calcaroasă din România (807 kmp). Deși au o înălțime mică, ei cuprind numeroase obiective turistice care sunt din ce în ce mai căutate de către drumeți. În partea de nord,Munții Aninei sunt despărțiți de culmile piemontane prelungi și joase (300-400 m.) de la bordura Semenicului și de Depresiunea Ezeriș de râul Bârzava. Limita de est este formată din două sectoare distincte: în primul sector Bârzava prin cursul superior și Poneasca, pană la
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
care domină dealurile amintite (cu 150-200 m.), începând din valea Minișului pană în valea Nerei. În partea de sud-vest, cheile adânci ale Nerei, cuprinse între confluența pâraielor Bresnic (la est) și Beu (la vest) cu Nera, formează limita dintre Munții Aninei și cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oraviței și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munților Aninei care le domină (cu 200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
cuprinse între confluența pâraielor Bresnic (la est) și Beu (la vest) cu Nera, formează limita dintre Munții Aninei și cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oraviței și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munților Aninei care le domină (cu 200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară în lungul unei mari dislocații tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște limita vestică este pusă in evidența de ruptură de
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște limita vestică este pusă in evidența de ruptură de panta dintre munte și Depresiunea Lupacului, după care ea urmează vaile Lupacul Mic și Bârzăvița pană la confluența acesteia cu Bârzava. Munții Aninei, cu înalțimea lor maximă în vârful Leordiș (1160 m.), au trăsături geomorfologice caracteristice, ca o consecință a alcătuirii lor geologice. Roca predominantă este calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
calcarul dispus în sinclinale și anticlimale cu a direcție NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structură, constă din culmi și văi paralele, înscrise pe direcția structurii geologice, și din întinse podișuri calcaroase "ciuruite" de doline. La nord-vest și nord, în Munții Aninei apar gresii și conglomerate care alcătuiesc dealul Bucitul (622 m.) și ramificațiile sale; în est culmea Certej-Pușcașu Mare, paralelă cu valea superioară a Bârzavei și valea Poneasca, este formată din șisturi cristaline și granit. La est de localitatea Doman se
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Între aceste culmi se află mai multe podișuri carstificate dintre care amintim: Râvniștea Mare, Colonovăț, Ceresnâia, Cârneala, Ponor și altele. La sud de valea Minișului culmile sunt mai puțin numeroase, dar aici se află cele mai mari înalțimi din Munții Aninei. Astfel, în vest se desfașoară culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite cât și a tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile Carașului), Carașova, Lisava, Ciudanovița, Aninei și pe valea Minișului. Abrupturile stâncoase, pereții aproape verticali insoțiți la bază de o trenă de grohotișuri rezultate din dezagregările active sunt caracteristice pentru Munții Aninei. Râurile au săpat în calcare chei spectaculoase printre care se remarcă Cheile Carașului (19
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile Carașului), Carașova, Lisava, Ciudanovița, Aninei și pe valea Minișului. Abrupturile stâncoase, pereții aproape verticali insoțiți la bază de o trenă de grohotișuri rezultate din dezagregările active sunt caracteristice pentru Munții Aninei. Râurile au săpat în calcare chei spectaculoase printre care se remarcă Cheile Carașului (19 km.), Cheile Nerei (18 km.), Cheile Minișului (14 km.), Cheile Gârliștei (9 km.), Cheile Buhuiului (8 km.) și altele. Un rol foarte important în modelarea calcarelor
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
km.), Cheile Gârliștei (9 km.), Cheile Buhuiului (8 km.) și altele. Un rol foarte important în modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toată gama formelor carstice de suprafață și de adâncime. Râurile care străbat Munții Aninei aparțin bazinelor Bârzavei, Carașului și Nerei. Bârzava izvorăște din Munții Semenic și curge spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea și Beul cu Chichiregul. Toți însă străbat
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
numai calcare și formează chei sălbatice. Din pricina calcarelor rețeaua hidrografică a fost dezorganizată, multe ape pierzându-se în adâncime prin ponoare. În cursul lor subteran au dat naștere la numeroase peșteri, unele din ele constituind importante atracții turistice. Deși Munții Aninei nu au înălțimi prea mari, în cadrul lor se observă etajarea principalelor elemente climatice, ca o consecința a interdependenței condițiilor de circulație a maselor de aer cu cele ale reliefului în special. Astfel, temperatura medie anuală prezintă variații de la 8°C
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
face în sens meridian, cea mai mare frecvența având-o vântul dinspre sud (peste 22%). În condiții speciale se declanșează un vânt local, Cosava, care atinge viteze mari (uneori 50 m/s) doborând copaci și dezvelind case. Vegetația din Munții Aninei se etajează în funcție de altitudine și climă. Anumite condiții locale au permis existența unor originalități în vegetație. Zona muntoasă este ocupată în general de vegetația domeniului forestier. Astfel, în culmea Certej - Puscașul Mare, la est și vest de Munții Aninei , se
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Munții Aninei se etajează în funcție de altitudine și climă. Anumite condiții locale au permis existența unor originalități în vegetație. Zona muntoasă este ocupată în general de vegetația domeniului forestier. Astfel, în culmea Certej - Puscașul Mare, la est și vest de Munții Aninei , se întâlnesc păduri de amestec - fag, molid si brad. Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul superior al Minișului. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
de vegetația domeniului forestier. Astfel, în culmea Certej - Puscașul Mare, la est și vest de Munții Aninei , se întâlnesc păduri de amestec - fag, molid si brad. Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse pe culmea Certej -Puscașul Mare, la nord de Aninei și în bazinul superior al Minișului. În unele cazuri ele apar în amestec cu pădurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Pădurile de gorun apar sub formă de petice la sud de Reșița
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi, căprioare, iepuri, veverițe, salamandre si altele. Abrupturile calcaroase golașe adăpostesc vipere cu corn, iar în ape se află păstrăvi. În peșteri întâlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
în ape se află păstrăvi. În peșteri întâlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om, precum și urme de fosile ale animalelor care au trăit demult, cum ar fi ursul de peșteră, hiena de peșteră și altele. În ultimul timp Munții Aninei încep să-și capete faima binemeritată în ceea ce privește practicarea turismului, fapt favorizat printre altele și de a anumită echipare turistică. Pe lîngă aceasta, drumuri forestiere carosabile favorizează apropierea de obiectivele turistice, unele constituind chiar trasee turistice. Potecile marcate, altele în curs
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
urma de picior pietrificată în Peștera Ghețarul de la Vârtop, veche de 62000 de ani. Acum 40 000 de ani intră în Europa, Homo sapiens care l-a înlocuit treptat pe Omul de Neanderthal. În 2002, într-o peșteră din Munții Aninei, a fost descoperită o mandibulă veche de circa 40 000 de ani, un craniu aproape complet cu 14 000 de ani mai tânăr. Foarte inspirat ei au fost botezați Ion și Vasile. Civilizația s-a născut în peșteră, dovadă stă
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]