150 matches
-
coduri normative scrise, pe relații interpersonale mai ales formale, pe eliberarea persoanelor de tirania tradițiilor și a cutumelor comunitare. Tranziția de la un tip de organizare socială la celălalt s-a asociat cu tulburări ale ordinii normative (numite de Durkheim stări anomice) și cu manifestări tipice pentru o patologie socială în creștere. Crima sau sinuciderea, lipsa de încredere sau cea de securitate personală, substituirea relației bazate pe status de către relația contractuală, disiparea și scăderea încrederii interpersonale sau diminuarea crescândă a controlului social
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
industriale sunt desuete, inoperante sau incompatibile cu funcționarea noii economii și a tehnologiilor ce-i corespund. Celelalte societăți în mod ineluctabil se îndreaptă spre aceeași direcție mai repede sau mai lent, mai devreme sau mai târziu. O astfel de stare anomică, așa cum o numea Durkheim, dispune însă de resurse de corectare, întrucât fie în mod natural, fie în mod spontan oamenii generează acele norme sau reguli ce corespund cerințelor de viață și muncă ale lor și evită sau se despart de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
birocratică a organizării sociale ce s-a asociat cu multiplicarea și standardizarea rolurilor sociale practicate individual. A doua categorie de probleme a vizat dezmembrarea comunităților și pierderea tradițiilor culturale, care au generat o dezagregare a identităților personale moștenite și stări anomice sociale și individuale tot mai extinse. Individul eliberat de comunitățile locale integratoare și de tradițiile acestora ne apărea prins, în perioada de consacrare a modernității, de o raționalitate tot mai birocratică (cf. Max Weber) și de o stare de anomie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
imaginației sociale și a reflexivității personale. Destructurarea ordinii birocratice de tip comunist a indus multe schimbări, printre care și cea a ordinii, clasificării și distribuției sociale a identităților și rolurilor. Consecința - neintenționată - a acestei destructurări a luat forma unei stări anomice generalizate și a unor indivizi anomici care și-au asumat roluri multiple și identități evanescente. Multiplicarea rolurilor și fluiditatea identităților se influențează reciproc și întrețin starea anomică atât la nivel social, cât și personal. Ceea ce este și mai semnificativ se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Destructurarea ordinii birocratice de tip comunist a indus multe schimbări, printre care și cea a ordinii, clasificării și distribuției sociale a identităților și rolurilor. Consecința - neintenționată - a acestei destructurări a luat forma unei stări anomice generalizate și a unor indivizi anomici care și-au asumat roluri multiple și identități evanescente. Multiplicarea rolurilor și fluiditatea identităților se influențează reciproc și întrețin starea anomică atât la nivel social, cât și personal. Ceea ce este și mai semnificativ se referă la un transfer al fluxului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
identităților și rolurilor. Consecința - neintenționată - a acestei destructurări a luat forma unei stări anomice generalizate și a unor indivizi anomici care și-au asumat roluri multiple și identități evanescente. Multiplicarea rolurilor și fluiditatea identităților se influențează reciproc și întrețin starea anomică atât la nivel social, cât și personal. Ceea ce este și mai semnificativ se referă la un transfer al fluxului de individualizare dinspre varianta consacrată „de sus (de la stat) în jos (spre cetățeni)” spre cea de tipul „de jos (de la individualități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corespund libertății de a practica tot mai multe roluri. O astfel de libertate se exercită în condiții de intervenție a unor constrângeri structurale și individuale și se asociază cu un management individual al practicării rolurilor multiple și adesea conflictuale, chiar anomice. Este vorba despre un management al timpului, al instrumentelor, al resurselor sau capitalurilor și al impresiilor, ce trebuie astfel instituite încât să releve sau doar să simuleze eficiența. Rolurile ocupaționale și cele asociate culturii divertismentului sau culturii relațiilor sociale nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structural, și cu un viitor ce trebuie explorat, întrucât bulversează relațiile interpersonale și societatea ca întreg. Construcția socială a realității depinde în mod hotărâtor și ineluctabil de indivizii care se confruntă cu căutarea propriilor identități și cu nevoia depășirii stărilor anomice. Procesele de căutare nu sunt însă mai puțin contradictorii, mai ales că aria lor de cuprindere include o diversitate de persoane cu istorii și subiectivități atât de diferite. Căutarea elitelor, ce ar oferi „de sus” sensuri de identificare pentru cei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și căderea în depresie. Maladia depresiei psihice, convertită în inacțiune, este de fapt reversul identitar al lipsei de construcție a sinelui și al lipsei de suport în protecția structurală dispărută. Cealaltă maladie e generată de confuzia valorică și de starea anomică specifice tranziției. Este maladia confuziei valorice. Știm că orice acțiune normală este condiționată de selecția și orientarea valorică, astfel că dezordinea în acțiuni este congruentă cu confuzia valorică tot așa cum fluxul convergent și eficient de acțiuni este congruent cu un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și eficient de acțiuni este congruent cu un sistem valoric coerent. În tranziție, nu există „putere exterioară” capabilă să introducă ordine și echilibru în sistemul valorilor și normelor. Singurul agent capabil să fixeze cadrul valoric coerent și să elimine redundanța anomică este individul însuși prin propria construcție identitară. Identitatea devine condiția acțiunii eficiente, calea de depășire a maladiei confuziei ce corespunde stării anomice și factorul generator de succese. Sinele individual, încrezător în propriile forțe, își construiește propria identitate, devine agent al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
echilibru în sistemul valorilor și normelor. Singurul agent capabil să fixeze cadrul valoric coerent și să elimine redundanța anomică este individul însuși prin propria construcție identitară. Identitatea devine condiția acțiunii eficiente, calea de depășire a maladiei confuziei ce corespunde stării anomice și factorul generator de succese. Sinele individual, încrezător în propriile forțe, își construiește propria identitate, devine agent al acțiunilor eficiente, pentru că altfel se pierde în meandrele tranziției. Din păcate, deocamdată, proporția celor întârziați în construcția identitară și afectați de maladia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu te aștepți. Reprezentanți foarte vocali ai tineretului universitar au regăsit gustul pentru Comuna din Paris (versiunea 1968) și neomarxismul ecologic („Apocalipsa după Al Gore”). La un pol, ierarhiile dispar, în timp ce, la celălalt, intransigenții exclud dialectica iertării. În acest context anomic și arbitrar, cum să mai încadrezi discuția despre colaboraționismul liderilor Bisericii Ortodoxe și - de altfel - ai celorlalte religii recepte din România comunistă? Dacă opera internă de ecarisaj în spațiul eclezial, politic, academic și cultural a eșuat lamentabil, care mai sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
grec s-a conformat criteriilor europene. Din acest punct de vedere, cred că, indiferent de anumite pulsiuni tribaliste ce pot reapărea În rândul electoratului În condiții de disperare socială, o dată prinși În angrenajul structurilor europene este destul de greu ca factorii anomici și iraționali să capete proeminență. Mircea Mihăieș: Întrebarea mea era legată de declarațiile total lipsite de nuanță ale lui Putin. Nu vreau să spun că În momentul de față Rusia este o putere militaristă, fățiș agresivă, dar nu face nici un
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
fiind de altfel, dacă ne gândim și la alte personaje de suprafață, un spațiu foarte ofertant pentru acel laborator (unii Îl numesc „criminal”) din domeniul financiar care acționează În momentul de față În România. Vladimir Tismăneanu: Haide să-l numim anomic. Mircea Mihăieș: Putem să-l numim oricum, important este că el există. Vladimir Tismăneanu: Anomic Înseamnă de fapt În afara legalității, a normelor, a unui nomos. Mircea Mihăieș: Au existat și unele secvențe de-a dreptul comice. Trebuie să aducem În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ofertant pentru acel laborator (unii Îl numesc „criminal”) din domeniul financiar care acționează În momentul de față În România. Vladimir Tismăneanu: Haide să-l numim anomic. Mircea Mihăieș: Putem să-l numim oricum, important este că el există. Vladimir Tismăneanu: Anomic Înseamnă de fapt În afara legalității, a normelor, a unui nomos. Mircea Mihăieș: Au existat și unele secvențe de-a dreptul comice. Trebuie să aducem În discuție un personaj-cheie al actualei guvernări, Șerban Mihăilescu. Pe de o parte, era acționar și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
istoric În care persoana trăiește. Ambele aspecte problematice pentru om vizează atât sensul acestuia, cât și pe cel al vieții sale: propriul său destin. Punându-și aceste Întrebări, omul crizei nu se mai recunoaște pe sine Însuși. Într-o lume anomică, absurdă, lipsită de valori, omul este lipsit de repere sau, ceea ce este mult mai grav, Înșelat de iluzia unor false valori. Lumea nu Îi mai oferă valorile autentice și nici omul nu mai are ce să ceară de la ea. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
faustică, generează ideea de suicid. Dar și angoasa existențială a omului modern duce la suicid. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre cele două forme și motivații ale suicidului? Suicidul faustic este fatalist, pe când cel al omului modern este anomic, dacă avem În vedere teoria lui E. Durkheim. Înainte de a fi o manifestare morbidă, suicidul este, În primul rând, o opțiune a persoanei, ca un act de refuz al vieții proprii. Este o decizie deliberată, În cazul lui Faust, și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
exilul sau Înstrăinarea are două dimensiuni: exilul exterior și exilul interior. Acestea sunt probleme În care sufletescul și moralul se Întâlnesc, fiind foarte greu sau poate chiar imposibil de separat Între ele. Într-o lume ostilă, nedreaptă, represivă, absurdă sau anomică, În care, chiar dacă este cetatea mea, eu nu mă recunosc ca apartenent, cu care nu mă mai pot identifica de care mă simt străin și oprimat, Îmi pot găsi totuși un refugiu interior. Eu mă pot pune la adăpost de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
proprii. Adaptarea la normalitate e destul de rapidă. Îmi dau seama că la noi acasă ceea e cel mai greu pentru cineva de din afară sau cineva mai boem față de sistemul de referință e în continuare să se descurce în condiții anomice în care de fapt reguli există și închiriem în continuare o groază, dar cui îi pasă de ele? Regula generală este că se descurcă cine poate și cine poate oase roade. Mă așteaptă două săptămâni „grele”: țin trei conferințe. Acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fi absolvit de ocara de elitism apelînd la un simplu search pe Google. Iată ce poate afla oricine printr-un simplu click : Termenul a fost introdus de sociologul francez Emile Durkheim în studiul său despre suicid. Acesta considera că suicidul (anomic) este provocat de o prăbușire a standardelor sociale necesare pentru reglementarea oricărui comportament. Cînd un sistem social este într-o stare de anomie, valorile și sensurile comune nu mai sînt înțelese sau acceptate, iar noi valori sau înțelesuri nu sînt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu mai există nici o reprezentare împărtășită a ceea ce este dezirabil. într-o societate ajunsă într-o astfel de stare, constată statistic Durkheim, un număr tot mai mare de indivizi ajung să se sinucidă. Se poate întîmpla însă ca această disperare anomică să se coaguleze social și să explodeze în afară, distrugînd astfel tot ce se află în jur, în loc să ducă la autodistrugere. Or, România - „pacientul” nostru - se află de ani buni într-o astfel de stare de anomie. Nu doar un
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
se află la antipodul determinismului și raționalismului pozitivist. În viziunea sa, logica raționalității, prevalentă în era modernă, cedează pasul în fața unei logici specifice comunității, pe care o denumește "ordinea emoționalului", dar care recunoaște Michel Maffesoli se exprimă adeseori prin manifestări anomice, violente, între care terorismul apare ca cea mai teribilă și devastatoare. În lectura emergenței postmodernității ca schimbare istorică de paradigmă societală (și sociologică), Michel Maffesoli identifică trei axe majore ale transmutației în ordinea morală a lumii: 1. relativismul generalizat (ca
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
care predomină un sentiment puternic de apartenență. Idealul comunitar are nevoie de simboluri exterioare, de imagini împărtășite pentru a traduce forța care îl structurează în interior. Dar vitalitatea acestor arhetipuri, pulsiune inconștientă poate, se exprimă foarte des într-un mod anomic. Miturile, poveștile și legendele sunt traversate de umbră. Această parte obscură se regăsește în "acțiunea" asupra corpului contemporan. Iar succesul tatuajului, al "piercing"-ului, ca și succesul lui Harry Potter sau al Stăpânului inelelor, reușesc să invalideze judecata de valoare
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a-fi-împreună prin ceea ce se oferă privirii și, deci, se oferă pentru ființă. Karl Jaspers face referire, în câteva dintre analizele lui, la "comunicarea existențială" ca fundament pentru orice cultură. Voi adăuga că aceasta este întotdeauna, în perioada sa de început, anomică. Contravine normelor stabilite, reînnoadă adesea relația cu vechile valori. Este șocantă, chiar provocatoare, prin aceea că nu mai ascultă de constrângerile acceptate în comun ale vieții sociale. Dar fără a dori să o canonizăm a priori, o astfel de anomie
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
legătura. Alunecare ce încurajează spre o atitudine lipsită de judecată. Să depășim tendința noastră obișnuită de a analiza în termeni de "bine" sau de "rău". Care ar trebui să ne incite să constatăm modul în care fenomene care pot părea anomice, și care cu siguranță sunt așa în raport cu normele stabilite, pot fi considerate ca fiind indiciile (index) cele mai sigure ale unei noi socialități în gestație. Nu este prima dată când astfel de indicii au sens. Printre numeroasele exemple istorice, putem
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]