1,527 matches
-
egal, cu fostul meu profesor, d. Pompiliu Constantinescu. Dar despre faptul că am scris din vanitate am vorbit pe larg an Nu. Astăzi disprețuiesc prea sincer pe toți literații și neliteratii, ca să mai pun accentul pe vanitatea literară. Mai scriu ansa din deprindere; dintr-un obicei prost; dintr-un viciu contractat din copilărie. Și am să mai scriu pentru că, neputând face politică și nefiind filosof, trebuie să-mi trec timpul cu ceva până la moarte, ca s-o uit și ca să nu
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
scrisului sau acceptase un termen scurt ne lasă impresia că el consideră a avea anca foarte putin de lucrat la carte. Cum Sub pecetea tainei este o narațiune cu sertare, autorul ar mai fi putut-o ămbogăti cu alte episoade, ansa ținând seama de ăncetineala cu care scria, de termenul pe care-l acceptase, ănclinăm a crede că intenționa să sfârșească românul cu episodul Lenei Ceptureanu, dus an acel moment ăntr-un punct ănaintat. O ănsemnare văzută de Perpessicius conținea trasarea de
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
cu care ține să consemneze elementele de realitate, ușor de controlat de oricine prin prozaismul lor voit." Stilistic, Alexandru George observa, ca specific ultimei creații mateine lapidaritatea și ritmul alert, direct - deci, am spune, supunerea la gen? - fără să uităm ansa, am aminti noi, ca, prin ănsăsi vocea conului Rache, românele polițiste sunt luate an derâdere, pentru strictul lor determinism - vezi vorbele legate de sâmburele de cireașă! Desigur, Mateiu năzuia la mai mult. Trama polițista al interesa doar și numai că
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
trebuie va curma viața pașnicului funcționar. an realitate tiran domestic - forțase prin șantaj mâna viitoarei soții - el ași asigura venituri ascunse prin trafic de timbre rare. Crimă ăndelung pregătită, răzbunare la rece, târzie, ca an Năpasta. Tur de forță, desigur, ansa un dublet la textul matein, cu străpungerea tainei. Sarcina celor doi exegeți mateini - Radu Albala și Alexandru George - continuatori ai ultimului episod din Sub pecetea tainei, a fost, la alegere, mai ușoară sau mai grea. Vom opta pentru cea de-
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
ar fi fost dejucate, cu singură excepție an care vizitatorul n-ar fi fost chiar monarhul Bulgariei. Insinuări din text trimit la necunoscută din fotografie - mai cu seamă schimbarea de sex a celui de-al doilea vizitator, din paragraful final. ansa rămânem neapărat an domeniul ipotezelor. Polițistul, care nu se ăndoieste a-l fi identificat pe bandit, stă numai an cumpănă alegerii celei mai potrivite tactici de a-l ăndepărta, si pentru totdeauna. Pentru aceasta, simpla lui deconspirare ar ajunge, dar
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
la Hesse. Din punctul său de vedere, cultura se ămparte an două: diaristica și beletristica. Diaristica ar alcătui doar o bază documentara, necesară tuturor textelor, fie că ajung a o converti artistic, fie că nu... Simțul comun nu poate exclude ansa jurnalul din zona an care-și dau mâna literatura an sens larg și literatura an sens restrâns. El face parte din tiparele curente prin care scriitorul se poate rosti, monitorizăndu-se, după pofta inimii și după... ănzestrarea de care dispune. Livius
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
exilat dintr-o țară, din lume, din orice. Despre el vorbește frază, nesincera an plan personal". Deci e pusă pe tapet sinceritatea. E adevărat că malițiosul Wilde spunea: "Puțină sinceritate e periculoasă, iar o doză mare e cu totul nefasta". ansa nu există o sinceritate mai adâncă, una de ordinul revelației profunzimilor, aptă a se integra estetic prin chiar substanță să? E neapărat nevoie să opunem, histrionic, "adevărul" și "minciună" pentru a evidenția scriitura, stilul, poza etc. pe care le poartă
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
-a de Brahms. Abila distribuire de intensități, raporturi interesante ăntre masivitate și cursivitate. Muzicianul ănfruntă cu o anume lipsa de experiență, să spunem dificultate?, spiritul bachian (Ciaccona) care impregnează nu numai finalul, ci și structurile complicate ale primei mișcări. ăntelege ansa cam ce este melancolia de toamnă despre care tot vorbim când vine vorba despre Brahms. Vom mai auzi, probabil, numele oaspetelui spaniol (din Țară Bascilor) care a ănteles să se alăture necazurilor Filarmonicii, acceptând banderola albă purtată de toți instrumentiștii
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
rafinamente de scriitura caracterul ei circumstanțial, cu toate ca Mozart nu s-a dezbrăcat anca de cutumele cumva obligate. Repetiții multe, da; dar și surprize. De aici pivotul ordinii pe care o manevrează Horia Andreescu, mozartian prin vocație și dedicație. Este clar ansa, orchestră de cameră Radio nu are instrumentele care să sune așa cum muzicienii ănteleg că trebuie să cânte. an altă ordine de idei, succesul tinerei pianiste japoneze Hiroko Sakagami an unicul concert de Mozart ănscris an "Memorialul" Dinu Lipatti atestă o
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
Dinu Lipatti). ăncheiem săptămâna inaugurărilor cu...Simfonia a IX-a de Beethoven. Câți dintre noi nu și-ar putea reconstitui o biografie personală structurată pe audițiile, nenumărate, ale opusului cu mult mai complex, măi extraordinar decât celebritatea lui! E frumos ansa când un șef de orchestră, acum Iosif Conta, sărbătorește 75 de ani de viață cântând această simfonie pentru el și pentru noi. Orchestră Radioteleviziunii (astăzi Orchestră Națională Radio) a fost o falanga puternic individualizata an anii cei mulți pe care
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
totodată sofisticate, cu imens potențial teoretic și filozofic: vecinul, podul și drumul, taciturnul. Camartin glosează și pe temele "grele", consacrate, precum cele legate de religie și toleranța culturală, ori de xenofobie, evoluția limbilor, tabuuri culturale, semnificația unei culturi populare. Mie ansa cel mai mult mi-au plăcut eseurile despre ceea ce numeam un cotidian intercultural. Simmelian an subtilitate, dar mai agreabil stilistic prin ănsăsi forță formulei la care apelează, Iso Camartin elaborează o rafinată hermeneutica interculturală reflectând la rostul și morală celor
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
tschilovers, ceea ce ănseamnă an graiul lor atât "de pe cealaltă apă" cât și "prostii". Nu e nevoie de un studiu de imagologie (deși cât de util ar fi!) ca să intuiești că fiecare limbă are astfel de verdicte lingvistice pentru alteritate. Există ansa și o fascinație a alterității, pe care tot prin prisma depărtării o putem percepe, tot trăgând cu ochiul dincolo de graniță, nu trecând pe nesimțite un hotar invizibil. Iso Camartin povestește cum, ăn copilărie, a văzut pentru prima oară, pe malul
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
pildă, accelerația gravitațională, care se simplifica atunci cand mărimile fizice că spațiul său viteza se exprimă sub formă de rapoarte. ^Legile lui Galilei^ din manualele școlare de mecanică nu au fost scrise de Galilei; contribuția lui la determinarea acestora a fost ansa hotărâtoare." Un singur "abuz" de rigoare, semnalat și de H.R.Patapievici an postfața, este cel din capitolul "Divagații literar-artistice", ăn care autorul reproșează lui O. Paler, autorul unei Apărări a lui Galilei moralismul, dar și faptul că ași construiește arbitrar
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
prozatori (Paul Bailey). Au rămas an afara acestei rapide clasificări: Helen Vendler - preda poezie engleză și americană la Harvard, Helmut Bouheim și Claus Henning - ambii implicați an sistemul Consiliului Britanic și Graham Parkes - specialist an opera lui Nietzsche. Fiind vorba ansa despre personalități cu manifestări culturale pe cât de importante, pe atât de diversificate și nuanțate, etichetele au un rol pur orientativ. Pentru a face o (dureroasă) selecție din materialul imens pe care aceste discuții ni-l furnizează, am ales câteva dintre
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
iminentă (Thomas Healy), fie că specifice universităților de mai mică anvergură (Terry Eagleton). Kevin L. Cope alege o exprimare categorica și picanta: ă"studiile culturale" au ajuns un fel de "marxism academic" de genul celui practicat de gherilă latino-americană" având ansa drept protagoniști profesori universitari cu grade didactice luate la Yaleă. Canonul, a cărui susținătoare este autoarea ănsăsi, este bine "aparat" de Andrew Sanders, autor al celei mai recente istorii literare engleze de tip Oxford (tradusă an română de Mihaela Anghelescu-Irimia
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
traducere românească, semnată de Radu J. Bogdan și cu un studiu introductiv apartinăndu-i lui Mircea Flonta, la momentul oportun. Poate că ar trece neobservată, mai ales că există o traducere anterioară de prin anii '70, daca nu mă ănsel (uitată, ansa, mă tem), ori poate pentru că numele lui Kuhn e deja și la noi inflamat de conotații steril negative, cat si păgubos pozitive. Dacă nu ar sta pe rafturile librăriilor laolaltă cu infamele manuale, poate că i-aș propune o altă
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
cum găndeai că fizician modern. Tot astfel ai poți citi pe Boyle, Newton, Lavoisier ori Dalton. ăntămplător, am facut acest experiment cu Kepler și pot spune că am devenit o kepleriană ferventa, oricat de ridicol ar suna. Uneia ca mine, ansa, nici nu ai e foarte greu (nefiind vreodată fiziciana), pe cată vreme an cazul lui Kuhn, cum spuneam, metamorfoza e oarecum suspectă, căci pur și simplu nu poți să ștergi brusc dogmă disciplinei an care ai crescut, pentru a o
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
pentru a o ănlocui cu aceea anterioară. Chiar conform raționamentului lui Kuhn din această carte, nu poți naviga an sens invers prin timp și gandire. De aceea, istoria conceperii Structurii revoluțiilor științifice mi se pare mai curand anecdotica. Importantă este, ansa, teza centrală a acestui volum, cumva inspirată de anecdota cu pricina: că istoria științei nu e un continuum uniform, ci o serie de paradigme distincte, fiecare cu problemele ei, cu metode și concepte, cu eroi și răzvrătiți, si ca răzvrătiții
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
tarziu au fost radicalizate de anumiți sociologi britanici, un fel de cluburi, ăn care anumite probleme șanț considerate interesante și relevante, altele nu, unele metode acceptabile, altele nu, unele concepte valabile, altele nu. Folosesc cuvantul club conștientă de insolenta lui, ansa ca metaforă nu mi se pare deplasat: Kuhn susține că o paradigmă impune un anumit model comportamental intelectual pe care membrii ei al interiorizează pana cand el pare firesc și adevărat an sens transcendent, cu toate că reflectă acordul lor intersubiectiv, nu
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
iubita culcata alături an dispreț/ de orice sfarsit..." (Semne). Ioan Tepelea vădește o natură sensibilă, ănclinată spre tonul elegiac. Așa se explică simplitatea patriarhala a unora (destul de numeroase) secvențe ale lirismului sau, care, ca și biosul ilustrat anatomic și fiziologic (ansa la un nivel nu neapărat mai superficial al contactelor imaginarului cu sine), reflectă o nostalgie a elementarității. Poetul orădean face parte din randul acelor autori care ăncearcă a integra an mecanismul voit modern al imaginii simțămintele bucolice, reminiscențele agreste. Efectul
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
murit/ dar degeaba/ a fost ca si cum aș fi stat ăntins pe o prispa/ pentru ăntăia dată și fără nici o urmare.../ Sigur nimeni nu m-a ăntrebat ce-am visat/ de ce somnul nu m-a atins cu adevarat/ pentru totdeauna(?) Nimeni ansa n-a uitat/ cum timpul an care m-aflam ași pierduse orice/ ănteles!// Oirce contur.../ Iată-mă așadar plin de mine și tot singur/ un pic mai stăpăn pe o așezare de vorbe" (Așezare de vorbe). Sau cu o remarcabilă
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
ăncoace, mult ănaintea apariției acestui volum de debut ăntărziat, aceeași apreciere o făcuseră, ăn presă, ducând o efectivă bătălie, N. Davidescu, F. Aderca și B. Fundoianu. ăncăt Ralea, ăn 1927, prelua numai un punct de vedere demult afirmat, conferindu-i ansa autoritate. Dar pentru că veni vorba de Ralea critic literar e drept să se observe că laudă, de obicei, scrierile autorilor din constelația Vieții Românești (Jean Bart, Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Sadoveanu, Brătescu-Voinesti, firește G. Ibrăileanu) dar rostește opinii partizanal negative despre
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
poeții români și-au scris versurile pe pereții celulelor, ai subsolurilor și mansardelor, pe tencuielile apartamentelor din prefabricate, pe zugrăveala camerelor din cămine și blocuri, si, mai nou, ironic derizoriu și realist, pe vărul veceurilor acelorași ănchise ăncăperi. Se pare ansa că acum, la sfârșitul mileniului, ănchisorile au devenit nerentabile. Lagărele comuniste s-au dovedit bugetofage, n-au mai produs decât literatura. Pe deasupra, tot mai mulți autori au murit din tutun, din vodca, din amor, simțind că-i părăsesc puterile de
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
stănescian aruncat an haosul timpului. Cu totul altceva așteptau "patriarhii" proletcultului victorios de la tânărul poet intrat atât de promițător an cetatea literară a vremii nimbat cu mitul prerafaelit al unui "nou Labis", măi angelic și mai seducător. Nimic mai străin ansa structurii artistice a lui Nichita Stănescu decât poetica stihială a "magmei arzătoare" labisiene. Epoca avea ăntr-adevăr nevoie de un mit al poetului tânăr dar una din cele mai persistente erori ale criticii noastre este suprapunerea acestor două mituri ale vremii
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
a fi al său și al celorlalți. O făcea ca si cum ceilalți ar fi fost ănsetati de așa ceva, iar ei, sufocați de cotidian, terorizați de istorie și lipsiți de speranțe, chiar erau. Fără de evenimente senzaționale sau de "rupturi" cu puterea, fascinantă ansa an "spectacolul" ei exemplar, existentă socială a lui Nichita Stănescu a devenit, ăncet-ăncet, o institutie, iar viața sa personală un bun public. Că nu a rupt public pactul cu regimul politic l-a costat pierderea premiului Nobel an 1980. an
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]