72 matches
-
a recurs la măsuri susținute, într-o ofensivă diplomatică de reafirmare a poziției în domeniul apărării și dezarmării: Duma și Consiliul Federației au ratificat Tratatul START 2 (aflat în strânsă legătură cu tratatul ABM care interzice semnatarilor desfășurarea sistemelor naționale antibalistice), iar deputații ruși au votat Tratatul de interdicție totală a experiențelor nucleare (CTBT). De asemenea, Consiliul Securității a adoptat o nouă doctrină militară care a și fost semnată de președintele Vladimir Putin, și care prevedea folosirea armei nucleare în caz
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Fort Greely, Alaska, radarul de la Cobra Dane (Insulele Aleutine), radarul din Marea Japoniei, radarul de avertizare din Marea Britanie au generat o nouă expunere de forțe a Federației Ruse. Astfel, Ministerul Apărării a anunțat succesul testării (29 noiembrie 2004) unui sistem antibalistic modernizat, într-un poligon din fosta republică sovietică Kazahstan 388. De asemenea, adjunctul șefului Statului Major al armatei ruse, Iuri Baluievski, a făcut referiri la un nou tip de armament dezvoltat de armata rusă, care poate face față sistemelor de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în discursul din Parlamentul Rusiei (noiembrie 2008) privind starea națiunii, președintele Dmitri Medvedev a atras atenția că Rusia va desfășura rachete Iskander cu rază scurtă de acțiune în portul Kaliningrad de la Marea Baltică pentru a neutraliza, dacă e necesar, orice sistem antibalistic din Europa. D. Medvedev susținea că echipamentele electronice ruse vor bloca sistemele americane și că armata rusă pregătește contramăsuri adiționale. Tot de pe teritoriul aceleiași regiuni vestice, se va realiza reprimarea radioelectronică a noilor obiective ale scutului antirachetă al SUA, programate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de costuri 413. Anterior summitului de la Lisabona, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a efectuat o vizită la Moscova (03.11.2010), cu acel prilej declarând că summit-ul va marca începutul colaborării cu statul rus în domeniul protecției antibalistice, cooperare ce va presupune, derularea de aplicații mixte în teatrele de operațiuni militare, ulterior, interacțiunile putând fi extinse până la crearea unei protecții antibalistice de amploare 414. Anders Fogh Rasmussen a propus construirea unui acoperiș comun de securitate, prin realizarea de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu acel prilej declarând că summit-ul va marca începutul colaborării cu statul rus în domeniul protecției antibalistice, cooperare ce va presupune, derularea de aplicații mixte în teatrele de operațiuni militare, ulterior, interacțiunile putând fi extinse până la crearea unei protecții antibalistice de amploare 414. Anders Fogh Rasmussen a propus construirea unui acoperiș comun de securitate, prin realizarea de schimburi de informații sisteme separate într-o arhitectură comună, fără a impune o structură de apărare antirachetă specifică pentru Rusia. Totodată, a precizat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unilaterală a problemelor defensive, prin desfășurarea scutului național antirachetă 429. În aprilie 2004, purtătorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, a anunțat că Alianța Nord-Atlantică intenționează să integreze propriul sistem de apărare antirachetă scutului american în scopul creării unui sistem antibalistic european, iar secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat, la sfârșitul Summitului informal al miniștrilor de Externe din statele membre NATO, care a avut loc la Tallinn, în 2010, că Alianța este pregătită să înceapă un dialog transparent
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dorește asigurări că noul sistem nu poate intercepta rachetele balistice intercontinentale rusești 465. La cea de-a 46-a Conferință de Securitate de la Munchen, vicepremierul Serghei Ivanov, a afirmat, de asemenea, că Moscova așteaptă de la Washington explicații în privința noului scut antibalistic. De asemenea, el a reamintit despre propunerea Rusiei făcută SUA privind evaluarea, în comun, a eventualelor amenințări cu rachete și, în caz de necesitate, de a acționa în mod concertat pentru a preveni aceste atacuri. Serghei Ivanov a mai comunicat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
așteptate clarificări și că se dorește o analiză comună a problemei scutului antirachetă au apărut, frecvent în declarațiile oficialilor ruși, unii dintre aceștia (de pildă, reprezentantul Rusiei la Bruxelles, Vladimir Cizhov) neexcluzând o viitoare contribuție a Rusiei la sistemul defensiv antibalistic 467. Reacțiile analiștilor politici și ale experților militari au fost, însă, mai nuanțate decât luările de poziție oficiale, aceștia căutând să confere explicații gestului României, de la motivații până la efectele deciziei de a amplasa interceptori pe teritoriul țării. Alexandr Hramcihin, expert
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
rațională, pericolul fiind generat de factorii iraționali. Pasul imediat următor este de a prezuma că, în absența unui context care să facă posibilă o strategie de tipul MAD, este nevoie de un sistem de apărare, defensiv. Prin amplasarea de sisteme antibalistice, se intenționează să se prevină sau să se limiteze atacuri provenite din partea unor state precum Iranul. Însă nu toți actorii scenei internaționale cad de acord asupra caracterului defensiv al acestor sisteme, Federația Rusă considerând, de pildă, că scutul antirachetă îi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
rapidă a capacităților balistice în afara cercurilor marilor puteri impune luarea în considerare a altor scenarii în care un potențial adversar și-ar utiliza capacitățile pentru a ataca teritoriul național. Franța se pronunță pentru un răspuns specific european, considerând că protecția antibalistică poate fi abordată în cadrul parteneriatului strategic cu Marea Britanie, iar Parisul trebuie să-și sensibilizeze partenerii în ceea ce privește deținerea de mijloace în materie de apărare antirachetă, Italia fiind deja alături de partea franceză în realizarea sistemului SAMP/ T. Senatorii Xavier Pintat, Daniel Reiner
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Guido Westerwelle (31 octombrie -01 noiembrie 2010), care s-a pronunțat pentru un sistem antirachetă comun al statelor membre NATO cu Rusia. De asemenea, cu prilejul unui discurs susținut în Bundestag (11 noiembrie 2010), ministrul german a declarat că scutul antibalistic nu este îndreptat împotriva statului rus, subliniind că Alianța dorește să-și sporească securitatea cu ajutorul Moscovei. Neue Zurcher Zeitung, Agerpres, 1 noiembrie 2010, www.europalibera.org, 11 noiembrie 2010) 418 Agerpres, 6 decembrie 2010. 419 Hillary Rodham Clinton, "Să asigurăm
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unei Rusii care încearcă să joace în continuare rolul de putere majoră. Să ne amintim de opoziția sa față de integrarea țărilor baltice și a României și Bulgariei în NATO, precum și a nemulțumirii manifestate față de intenția Statelor Unite de a plasa rachete antibalistice pe teritoriile Cehiei și Poloniei. Putem să spunem că aceste reacții anticipează conflictul militar recent din Georgia și arată cât de hotărâtă este Moscova de a nu pierde controlul strategic și militar asupra fostelor sale republici din est și din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
luptă 35612200-9 │Elicoptere de luptă antisubmarină 35612300-0 │Elicoptere de sprijin 35612400-1 │Elicoptere militare de transport 35612500-2 │Elicoptere de căutare și salvare 35613000-4 │Vehicule aeriene fără pilot 35613100-5 Vehicule aeriene de luptă fără pilot 35620000-6 │Proiectile 35621000-3 │Rachete strategice 35621100-4 │Rachete antibalistice strategice 35621200-5 │Rachete balistice intercontinentale 35621300-6 │Rachete balistice lansate de pe submarin 35621400-7 │Rachete balistice cu rază intermediară de acțiune 35622000-0 │Rachete tactice 35622100-1 │Rachete aer-aer 35622200-2 │Rachete aer-sol 35622300-3 │Rachete antinavă 35622400-4 │Rachete antisubmarin 35622500-5 │Rachete antibalistice tactice 35622600-6 │Rachete
CPV din 28 noiembrie 2007 VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE (CPV)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202813_a_204142]
-
strategice 35621100-4 │Rachete antibalistice strategice 35621200-5 │Rachete balistice intercontinentale 35621300-6 │Rachete balistice lansate de pe submarin 35621400-7 │Rachete balistice cu rază intermediară de acțiune 35622000-0 │Rachete tactice 35622100-1 │Rachete aer-aer 35622200-2 │Rachete aer-sol 35622300-3 │Rachete antinavă 35622400-4 │Rachete antisubmarin 35622500-5 │Rachete antibalistice tactice 35622600-6 │Rachete ghidate antitanc 35622700-7 │Rachete suprafață-aer 35623000-7 │Rachete de croazieră 35623100-8 │Rachete de croazieră lansate din aer/de la sol/de pe mare 35630000-9 │Nave spațiale militare 35631000-6 │Sateliți militari 35631100-7 │Sateliți de comunicații 35631200-8 │Sateliți de observație 35631300-9 │Sateliți
CPV din 28 noiembrie 2007 VOCABULARUL COMUN PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE (CPV)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202813_a_204142]
-
întâlnit cu liderii sovietici, inclusiv cu Brejnev, la Moscova. Aceste discuții despre limitarea armelor strategice au dus la două tratate de control al armelor: SALT I, primul pact de limitare cuprinzătoare semnat de cele două superputeri, și Tratatul privind rachetele antibalistice, care au interzis dezvoltarea sistemelor concepute pentru interceptarea rachetelor. Acestea au avut scopul de a limita dezvoltarea rachetelor antibalistice costisitoare și ale rachetelor nucleare. Nixon și Brejnev au proclamat o nouă eră a „coexistenței pașnice”, și au stabilit noua politică
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
tratate de control al armelor: SALT I, primul pact de limitare cuprinzătoare semnat de cele două superputeri, și Tratatul privind rachetele antibalistice, care au interzis dezvoltarea sistemelor concepute pentru interceptarea rachetelor. Acestea au avut scopul de a limita dezvoltarea rachetelor antibalistice costisitoare și ale rachetelor nucleare. Nixon și Brejnev au proclamat o nouă eră a „coexistenței pașnice”, și au stabilit noua politică a „destinderii” (sau cooperare) între cele două superputeri. Între timp, Brejnev a încercat să reînvie economia sovietică, care era
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
-ul a ajuns la paritate cu SUA în cazul anumitor categorii de arme strategice și, în aceste condiții, s-a arătat disponibilă să discute limitele desfășurărilor acestor categorii de arme. Uniunea Sovietică a dorit să oprească dezvoltarea amplasării de rachete antibalistice și să mențină posibilitata de plasare a rachetelor cu focoase multiple. Tratativele sovieto-americane pentru limitarea armelor strategice SALT au început în noiembrie 1969 la Helsinki. Acordul temporar semnat la Moscova în mai 1972 îngheța nivelurile de desfășurare ale rachetelor balistice
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
1969 la Helsinki. Acordul temporar semnat la Moscova în mai 1972 îngheța nivelurile de desfășurare ale rachetelor balistice intercontinentale și reglementau problema rachetelor balistice lansate de pe submarine. În afară de aceste înțelegeri, a fost semnat și un tratat de limitare a rachetelor antibalistice. Tratatele SALT erau privite în occident ca o oficializare a conceptului „de distrugere mutuală asigurată” (sau de „intimidare reciprocă”). Atât SUA cât și URSS își recunoșteau vulnerabilitatea reciprocă la distrugerea cu arme nucleare, indiferent care era puterea care ar fi
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
că 70% din defensiva distrusă se va repara dacă va fi distrusă în luptă. Totuși dacă defensiva va fi distrusă de rachete interplanetare (RAI) aceasta nu va fi reparată. Pentru a-ți proteja defensiva împotriva rachetelor interplanetare se folosesc rachetele antibalistice (RAB). Fiecare RAB distruge un RAI. Lunile se formează după ce flota a fost distrusă, rămășițele flotei distruse se acumulează pentru a forma o lună. Cu cât mai multe nave sunt distruse cu atât mai mare e șansa de a se
OGame () [Corola-website/Science/304176_a_305505]
-
ai Conferințelor Pugwash au coincis cu Criză Berlinului, Criză rachetelor cubaneze, invazia Cehoslovaciei de către țările Pactului de la Varșovia, și Războiul din Vietnam. Organizația a furnizat lucrări de fond pentru Tratatul Interzicerii Testelor Parțiale (1963), Tratatul de Neproliferare (1968), Tratatul Rachetelor Antibalistice (1972), Convenția Armelor Chimice (1993). Mihail Gorbaciov a admis influență organizației asupra să atunci când era conducător al Uniunii Sovietice. [1] Pe măsură ce relațiile internaționale s-au dezghețat și pe măsură ce au apărut mai multe canale de comunicare, vizibilitatea Organizației Pugwash a scăzut
Pugwash Conferences on Scienceand World Affairs () [Corola-website/Science/318920_a_320249]
-
Ford, păstrând funcția de Secretar de Stat (1974-1977). Lucrând pentru Nixon în plin Război Rece, Kissinger propune și promovează politica de "destindere" cu Uniunea Sovietică. De asemenea, negociază tratatele de limitare a înarmării strategice (SALT I) și cel al rachetelor antibalistice. În iulie și octombrie 1971, Kissinger face două vizite secrete în China, purtând discuții cu Premierul Zhou Enlai și pregătește întâlnirea istorică din 1972 între China și Statele Unite ale Americii, întâlnire ce marchează o incredibilă, pentru acea perioadă, "normalizare" a
Henry Kissinger () [Corola-website/Science/298249_a_299578]
-
calitatea de stat membru al NATO, UE, ONU și OSCE. O importanță deosebită a fost acordată implementării măsurilor stabilite prin parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite ale Americii, cu cele două dimensiuni importante ale sale, proiectul scutului antibalistic de la Deveselu și dezvoltarea Nodului multimodal și Centrului de tranzit de la Mihail Kogălniceanu", a subliniat ministrul. Anul 2014 a fost cel mai bun an bugetar pentru armată din 2008 și până în prezent "În anul 2014, susținerea financiară asigurată de Guvernul
Mircea Dușa: Comandamentele NATO din România vor funcționa în București by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103666_a_104958]