KorAP: Find »[drukola/base=antibioterapie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...19 >

461 matches

Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206

posibilitatea (destul de frecventă) de asociere streptococ + stafilococ, impune folosirea unor antibiotice active pe ambii germeni ca: Eritromicina (bacteriostatic pe stafilococ și bactericid pe streptococ) sau Nafcilina (bactericid pe ambii germeni). La bolnavii care prezintă afectarea stării generale, febrili, este indicată antibioterapia pe cale i.m. sau i.v. Datorită posibilității de asociere la stafilococ și/sau streptococ și a altor germeni (mai ales gramnegativi), acești pacienți vor putea beneficia chiar și de asocieri de antibiotice: Nafcilină + Carbenicilină („penicilină pentru Proteus și Pseudomonas

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
de condițiile de producere a traumatismului) se poate adăuga și Metronidazolul. În afectarea renală severă, de elecție este Doxiciclina (tetraciclină activă pe stafilococ, streptococ și gram-negativi). După unii autori [3], în ciuda riscului de a încuraja o suprainfecție, este preferabilă o antibioterapie agresivă la bolnavii cu infecții grave. vaccinarea antitetanică se va efectua obligatoriu când leziunea inițială are potențial tetanigen. combaterea durerii se va efectua cu analgetice neopioide de tipul analgeticelor-antipiretice (algocalmin, ibuprofen etc). local se vor aplica comprese umede (prișniț) cu

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
etc). local se vor aplica comprese umede (prișniț) cu cloramină, soluție Dackin, Rivanol®. Bolnavul trebuie să beneficieze de o bună supraveghere (în cazuri grave chiar de mai multe ori pe zi), pentru a surprinde răspunsul la tratament, mai ales la antibioterapie (lipsa răspunsului la aceasta, impune schimbarea antibioticului)! Sub tratamentul conservator evoluția poate căpăta una din următoarele două posibilități:remiterea completă a fenomenelor inflamatorii, diminuarea tendinței de difuziune și apariția puroiului care impune imediat intervenția chirurgicală. 10.1.8.2. Tratamentul

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
ischemia care poate agrava leziunile deja existente. intervenția propriu-zisă constă în incizie și drenaj. Acestea sunt în funcție de leziune fiind descrise ulterior pentru fiecare formă în parte. Îngrijiri postoperatorii: Se aplică măsurile descrise la tratamentul conservator, cu unele precizări: la instituirea antibioterapiei beneficiem de o informație utilă (până la sosirea rezultatului antibiogramei) și anume, aspectul puroiului: stafilococul generează un puroi cremos, gălbui, inodor, streptococul puroi fluid, filant cu tentă verzuie sau lush ,inodor, E.colli puroi galbenverzui, fetid miros de „varză stricată”, anaerobii

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
o limfangită localizată dezvoltată în țesutul celular subcutanat al degetelor, apărută după un traumatism minor. Agentul etiologic este streptococul. Clinic: zonă de congestie dureroasă spontan și la palpare. Starea generală este neafectată. Tratamentul este conservator, constând în prișniț local, eventual antibioterapie (Penicilină sau Eritromicină per os). 10.2.1.2. Panarițiul flictenular Este o colecție purulentă dezvoltată între derm și epiderm, acesta din urmă fiind decolat; rezultatul este o flictenă care prezintă în jur un halou congestiv. Poate apărea pe orice

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
în „buton de cămașă” (flictena fiind doar porțiunea superficială care comunică printr-un orificiu mic cu o zonă de necroză profundă care impune excizie și drenaj). Sub pansamente zilnice, umede, vindecarea se produce în circa 710 zile. Nu este necesară antibioterapia. 10.2.1.3. Panarițiile unghiale 10.2.1.3.1. Panarițiul periunghial (paronichia) Reprezintă o infecție dezvoltată la nivelul repliului unghial pe care-l interesează parțial sau total (în „potcoavă”,”turniola”). Etiopatogenie: Cel mai frecvent agent etiologic este stafilococul

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
o flictenă cu conținut purulent. Tratamentul este chirurgical în majoritatea cazurilor (Fig.10.5) și constă în decolarea tegumentului de pe unghie cu sau fără extirparea bazei unghiale sub anestezie locală și pansamente umede. În cazul drenajului corect, nu este necesară antibioterapia, cu excepția cazurilor cu limfangită și/sau afectarea stării generale. 10.2.1.3.2. Panarițiul subunghial Este determinat de acumularea subungheală a puroiului în urma inoculării directe (înțepături) sau prin difuziune de la un panarițiu periungheal. Se poate dezvolta la baza sau

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
adiacente. În lipsa tratamentului evoluția este spre complicații: evacuarea spontană a puroiului cu cronicizare și apariția unui botriomicom sau propagare spre profunzime cu interesarea falangei osoase și osteită. Tratamentul constă în excizie parțială sau totală (enucleerea) unghiei, lavaj cu soluții antiseptice. Antibioterapia sistemică poate fi necesară în primele 48-72 ore. La primele pansamente, pentru a evita lipirea compreselor de patul unghial, se vor folosi ungvente (de exemplu Tetraciclină) sau tul gras. 10.2.1.4. Panarițiul antracoid Reprezintă infecția foliculilor piloși de pe

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
fețe laterale ale falangei. Tegumentul necrozat se excizează, defectul restant urmând a fi acoperit cu lambouri cutanate de vecinătate (homosau heterodigitale, „de la distanță” etc.). Beneficiul drenajului lamelar este discutabil, după unii autori fiind chiar contraindicat [5]. Îngrijirile postoperatorii constau în: antibioterapie, imobilizare, pansamente zilnice. 10.2.2.3. Panarițiul falangei proximale Această localizare are caracteristică tendința de difuziune spre spațiul comisural cu care falanga I comunică la baza sa; ambele sunt în raport direct cu teaca fibroasă prin care trec tendoanele

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
țesuturilor necrotice fără a atinge osul, dacă radiologic nu s-au constatat sechestre; în această situație examenul radiologic va fi repetat la 7 zile pentru a surprinde eventuala formare a unui sechestru. Prezența sechestrelor impune chiuretarea lor și supraveghere radiologică. Antibioterapia este indicată în toate cazurile, conform antibiogramei (până la sosirea acesteia se începe cu un antibiotic cu penetranță bună la nivelul osului, de exemplu Lincomicina); se asociază obligatoriu imobilizarea pe atelă circa 2-3 săptămâni. Vindecarea este de durată mai mare, în

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
și difuziunea infecției la alte regiuni. Complicația este semnalată de diminuarea durerii, reapariția posibilității de extensie a degetului, însă starea generală se agravează, iar local apar semnele extinderii infecției. Tratamentul. În caz de dubiu asupra prezenței puroiului se începe cu antibioterapie și imobilizarea degetului pe atelă. Dacă după 48-72 ore, simptomatologia nu cedează, se recurge la tratament chirurgical constând în incizia sinovialei sub anestezie generală, antibioterapie locală și sistemică, imobilizare pe atelă. Dacă după deschidere persistă semnele inflamatorii, înseamnă că puroiul

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
apar semnele extinderii infecției. Tratamentul. În caz de dubiu asupra prezenței puroiului se începe cu antibioterapie și imobilizarea degetului pe atelă. Dacă după 48-72 ore, simptomatologia nu cedează, se recurge la tratament chirurgical constând în incizia sinovialei sub anestezie generală, antibioterapie locală și sistemică, imobilizare pe atelă. Dacă după deschidere persistă semnele inflamatorii, înseamnă că puroiul nu se evacuează în totalitate, existând colecții etajate care trebuie abordate separat prin incizii suplimentare. 10.3. FLEGMOANELE MÂINII Flegmoanele mâinii sunt infecții dezvoltate în

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
fără prezența unei flictene cu conținut purulent. Uneori se constată tendința la difuziune spre antebraț și edem pe fața dorsală a mâinii și interdigital. Tratamentul constă în incizie în zona de maximă fluctuență sub anestezie loco-regională sau axilară; se asociază antibioterapia. 10.3.1.2. Flegmonul superficial dorsal Se manifestă prin congestie, edem voluminos, exacerbarea durerii la extensia degetelor. Este determinat frecvent de streptococ, explicând tendința la difuziune a infecției. Interpretarea semnelor locale și generale impune maximă atenție pentru diferențierea de

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
de edemul reacțional al infecției altei regiuni a mâinii precum și de alte afecțiuni cu manifestări asemănătoare (vezi 10.1) Datorită tensiunii locale, apar fenomene vasculare evoluând spre apariția de flictene, ulcerații, necroze tegumentare. Tratamentul este conservator până la apariția fluctuenței, cu antibioterapie pe cale parenterală, imobilizare. Apariția puroiului reclamă incizie la nivelul zonei de maximă tensiune, orientată longitudinal și paralelă cu tendoanele și debridarea fundurilor de sac. 10.3.2. FLEGMOANELE PROFUNDE 10.3.2.1. Flegmonul lojei tenare (flegmonul Dalbeau) Se dezvoltă

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
al nervului median) și către antebraț prin canalul carpian. Tratamentul constă în incizie sub anestezie generală. În localizările profunde, retrotendinoase, se impune o contraincizie dorsală în spațiul II interosos cu drenaj transfixiant (unii autori recomandă de principiu această contraincizie [5]). Antibioterapia și imobilizarea sunt obligatorii. 10.3.2.3. Flegmonul lojei hipotenare Se prezintă prin toate semnele inflamației localizate la nivelul acestui spațiu. Se poate complica cu un flegmon digitocarpian. Incizia este paralelă cu axul mâinii, asociindu-se antibioterapie și imobilizare

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
contraincizie [5]). Antibioterapia și imobilizarea sunt obligatorii. 10.3.2.3. Flegmonul lojei hipotenare Se prezintă prin toate semnele inflamației localizate la nivelul acestui spațiu. Se poate complica cu un flegmon digitocarpian. Incizia este paralelă cu axul mâinii, asociindu-se antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.4. Flegmonul comisural Se dezvoltă la nivelul unui spațiu interdigital. Este consecința unui clavus infectat, a unui panarițiu al falangei proximale sau a rupturii tenosinovitei. Clinic, pe lângă semnele inflamației localizate la nivelul unui spațiu comisural

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
un aspect caracteristic este depărtarea degetelor adiacente în „V”. De primă intenție, incizia va fi efectuată pe fața dorsală a mâinii în axul acesteia; dacă drenajul este incomplet se practică contraincizia palmară respectând puntea tegumentară a comisurii. Se completează cu antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.5. Flegmoanele tecilor sinoviale digito palmaro-carpiene (tenosinovitele palmare supurate) Acestea sunt tenosinovite ale degetelor 1 și 5. La baza determinismului acestor infecții stau particularitățile anatomice ale tecilor sinoviale ale degetelor 1 și 5 care se

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
întreaga mână și spre antebraț cu reluarea mobilității degetului, dar cu agravarea stării generale. Tratamentul este chirurgical când se constată prezența colecției. Inciziile pot fi multiple pe teaca respectivă, iar în cazuri grave se recurge la o incizie unică antebrahi-palmo-digitală. Antibioterapia pre-, intrași postoperatorie, precum și imobilizarea sunt obligatorii. Nu trebuie uitată posibilitatea unor infecții foarte grave a căror depistare precoce este esențială având în vedere mutilările ce pot rămâne în urma tratamentului sau chiar decesul. Includem aici: fasceita necrozantă, gangrena umedă, miozita

Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223

arsurile de gradul III și escarele de gradul lV detersate complet iar patul granular să fie deja constituit și să ofere premizele de a primi în zilele următoare grefa de piele. Poluarea microbiană a plăgilor granulare va trebui combătuta prin antibioterapie și topice specifice. Operația de acoperire după degranularea plăgilor prin plastie cu piele liberă despicata (PPLD) se va practică numai când culturile din secrețiile plăgilor sunt negative. Complicațiile stadiului ÎI: infecția locală și extensiva (infecții pulmonare, flebite și infecții urinare

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
acoperirea plăgilor. Poate fi exacerbata de anemie, nutriție inadecvată și infecție. La reanimarea hidroelectrolitică se adaugă medicația antienzimatică, cea de prevenire a hemoragiilor digestive (ranetidină, cimetidină, etc.) cea de susținere energodinamică și calorica ori cea impusă de apariția diverselor complicații. Antibioterapia este obligatorie la toate cazurile cu S² > 20-30% condusă după antibiograma. 15.8.2.2. Tratamentul tegumentelor arse Elementul cu ponderea cea mai mare în decizia tratamentului tegumentelor arse este profunzimea leziunilor Există două atitudini terapeutice față de tegumentele arse: stimularea

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
pneumoniei secundare, pneumotoraxului sau pleureziilor este obligatorie.Uneori repetarea bronhoscopiei (rigidă sau cu fibre optice) poate fi necesară pentru a dezobstrua căile aeriene. Nu există nici o dovadă, nici experimentală și nici c1inică, asupra beneficiului steroizilor în leziunile inhalatorii. De asemenea, antibioterapia profilactica nu va preveni infecția ci, mai mult, va crește riscul apariției organismelor rezistente. Suprainfecțiile trebuie tratate rapid prin antibioterapie țintită. 15.9.2. ARSURILE MÂINILOR Mâna considerată pe drept „prelungirea minții” fiind segmentul cel mai activ al corpului uman

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
dezobstrua căile aeriene. Nu există nici o dovadă, nici experimentală și nici c1inică, asupra beneficiului steroizilor în leziunile inhalatorii. De asemenea, antibioterapia profilactica nu va preveni infecția ci, mai mult, va crește riscul apariției organismelor rezistente. Suprainfecțiile trebuie tratate rapid prin antibioterapie țintită. 15.9.2. ARSURILE MÂINILOR Mâna considerată pe drept „prelungirea minții” fiind segmentul cel mai activ al corpului uman este cea mai expusă la traumatisme și prin urmare cea mai vulnerabilă la agresiunea termică. Arsurile profunde ale mâinii induc

Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

ore). Antibioticele vor fi administrate profilactic sau curativ, ori de câte ori condițiile locale (plăgi murdare, pierderi de substanță etc.) sau generale (boli cardiace, renale, diabet etc.) o justifică. Administrarea curativă a antibioticelor, chimioterapicelor în plăgile infecțioase (supurate sau nu) va fi rațională. Antibioterapia pe lângă unele beneficii implică și o serie de inconveniente precoce și/sau tardive pentru traumatizați (accidente toxice, alergice, selecția unor tulpini microbiene rezistente). Este bine ca de fiecare dată când se asociază tratamentul antiinfecțios să se precizeze indicațiile, posibilitatea de

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
fiecare dată când se asociază tratamentul antiinfecțios să se precizeze indicațiile, posibilitatea de succes și riscul calculat al tratamentului. Dacă infecția dintr-o plagă este determinată de germeni ce nu sunt sensibili la antibiotice ea nu va putea beneficia de antibioterapie, pentru acest motiv efectuarea antibiogramei și stabilirea sensibilității germenilor devine obligatorie. Sub protecția antibioticelor, se pot sutura plăgi vechi a căror evoluție este modificată, obținându-se deseori o vindecare normală. În anumite situații, suntem obligați să instituim tratamentul antiinfecțios într-

Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183

care intervin în apariția acestor afecțiuni sunt: procese imunologice, tulburări metabolice, substanțe toxice, malformații, traumatisme, neoplazii, etc. Netratate, vor evolua spre două sindroame: insuficiența renală cronică și acută cu prognostic rezervat. În vederea operației se vor efectua: hemodializă, antibioprofilaxie sau/ și antibioterapie, reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. În cazul uropatiilor obstructive sondajul vezical sau cateterizarea ureterală sunt salutare. Afecțiuni grave extrarenale pot determina prin pierderile masive de lichide sau blocarea acestora în spațiul III apariția insuficienței renale acute funcționale, când prima măsură terapeutică

Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]