63 matches
-
prin ograda lor" (E. Simion). În volumul al doilea, se relatează evenimente la care participă Niculae Moromete. Marin Preda are vocație narativă, reprezintă epicul pur, narează interesat de amănunt, gest, mimică. E o proză de analiză a unui scriitor realist, anticalofil, precis în relatare, concis în stil, care apelează mereu la stilul indirect liber, nu exclude imaginativul și fabulosul, mitologia realismului, enigmaticul. Ilie Moromete se schimbase. Din el rămăsese "doar capul lui de humă arsă". Cei care l-au dușmănit, s-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este inexistentă fiindcă el însuși, copil fiind, nu a beneficiat de aceste stări de beatitudine, simțindu-se, dimpotrivă, copleșit și agresat de tot ceea ce îl înconjoară. Restrângând raționamentul doar la repudierea frumosului, avem aici o explicație psihanalitică a teoretizărilor sale anticalofile. Cât privește misoginia sa, am mai amintit că, până la punerea în scenă a piesei Suflete tari (1922), el a tot nutrit speranța că își va întâlni mama. După acest moment, consideră că orice căutare este zadarnică. Puseele sale misogine se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și de cazurile exemplare de conștiință nu poate avea nimic în comun cu meandrele inconștientului. Aserțiunea e doar în parte valabilă, multe dintre teoretizările eseistului nu se regăsesc în registrul ficțional al operelor sale. E suficient să amintim de doctrina anticalofilă, fervent susținută în eseul Amintirile colonelului Grigore Lăcusteanu și amărăciunile calofilismului ca și în subsolul romanului Patul lui Procust, dar care nu se poate susține la nivel stilistic în beletristica sa. Admirator fără rezerve al fenomenologiei lui Husserl, el se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
parodie convențiilor lui). Avem de-a face cu o poezie și o proză decadentă second hand, față de care se insinuează un spirit critic, decelabil prin ecart ironic, printr-un ludic provocator, prin cultivarea unei poetici a antisublimului, a unui antisentimentalism anticalofil și a unei deconstrucții parodice a unei anumite estetici. Felul în care este tratat un personaj precum Salomeea servește ca turnesol mutațiilor estetice care au loc. Cel care-i forjează o mitologie modernă, decadentă prin definiție, este Oscar Wilde (prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
juvenilă, scrisă nu fără un patos al lucidității, de pe vremea studenției, scoasă din sertar silit de împrejurări". Debutul balzacian al romanului, amintind, în același timp, de scrierile marilor prozatori interbelici, Rebreanu, Călinescu sau Camil Petrescu, mai ales, ca și caracterul anticalofil al scrisului, pe care îl subliniază scriitorul însuși, prin mărturisirea preferinței pentru arta care are în vedere, în primul rând, "structurile interne ale lucrurilor, "dezbrăcate"" de deșertăciunea formelor care, în scris, devin detalii "inutile"", atestă înrâurirea pe care o are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru pitorescul exterior, pentru cultul aproape exclusiv al expresiei. “Corespondeța holbaniană încheagă astfel, în întregul ei, un <<dosar>> existențial, ca în sensul stendhalian în care îl definea Camil Petrescu în Patul lui Procust, adică bazat pe o transcriere directă, exactă, anticalofilă. Epistolele acestea scurte și dinamice, aproape telegrafice adeseori, aruncate fugitiv, mai ales pe cărți poștale, într-un stil lapidar, câteodată impropriu, alteori extrem de colorat și pitoresc, dezvăluind o stare ciudată, dureros întoarsă spre sine, veșnic neliniștită, în permanentă schimbare de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
a lui Andrei Bodiu) se află sub semnul conceptului de "albatrosism": punerea literarului sub auspiciile autenticității, orientarea spre realism prin preluarea unor tehnici ale avangardei (fără gratuitățile nihiliste ale acesteia), discursul care are în centrul său banalul cotidian și atitudinea anticalofilă. Printre ecourile acestei poetici în literatura contemporană, autoarea remarcă: neîncrederea în limbaj, refuzul hiperculturalizării discursului, renunțarea la certitudini și la ideea de perfecțiune, preferința pentru o reflectare a prozaicului, autoreferențialitatea și transformarea lumii în text, conceperea actului poetic ca exercițiu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
albatrosism, care, considerăm, se definește prin punerea literarului sub semnul autenticității, prin orientarea spre realism, prin preluarea unor tehnici ale avangardei, dar prin evitarea unei utilizări gratuite, printr-o poezie care are în centru banalul, prozaicul și printr-o atitudine anticalofilă. Printre ecourile acestei poezii în literatura contemporană am putut remarca perpetuarea neîncrederii în limbaj, refuzul hiperculturalizării poeziei, renunțarea la certitudini și la perfecțiune, preferința pentru o poezie a prozaicului (cu dispariția bardului care cânta nostalgia absolutului), autoreferențialitatea și transformarea lumii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
limbile de origine (limba greacă, limba latină) elementele compuselor savante utilizate în majoritatea limbajelor specializate aveau atributul transparenței, asigurat de deschiderea/ transparența codului comun al limbilor istorice. Prin compunere, știința a creat formațiuni motivate, care însă diminuează transparența denotantului (calofil, anticalofil, filantrop). III.10.1. Transparență și traductibilitate: metafora de Internet Studiile contrastive sunt în măsură să evidențieze gradul de traductibilitate, transparența metaforei terminologice (D. Butiurca, 2014) în limbajul specializat. Relația dintre lexicul comun și lexicul specializat din domeniul Internetului în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
minut", iar lui Eliade, la vestita arestare a guvernului, îi spusese furios: "- O să te tai, câine, să te învăț să mai dai asemenea proclamații!" Lăcusteanu e savuros prin prudhommismul lui și prin automatismul frazei sale care a și stârnit entuziasmul anticalofililor. Memorialistul e satisfăcut că maică-sa a fost înmormîntată cu "o pompă demnă" de rangul ei, iar sabia răposatului său fiu o depune într-o odaie cu recomandarea de a se "păstra în veșnicie". În căsătorie e circumspect, principiul lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reușita autoarei de a vorbi despre lucruri intime și delicate pe un ton de firesc omenesc, epurat de exprimări liricoide, ca și de inutile cruzimi realiste. Povara existențială se simte mai bine printr-o asemenea frazare de proces-verbal, exact și anticalofil. Mai ales că prozatoarea nu aspiră la etajări și extrapolări simbolice, meditații amare pe marginea condiției umane. Ea își alege de la bun început o anume nișă: propriul curs biografic, din care decupează secvențe legate de actualele episoade traumatice. Dacă viața
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
Svoboda moare într-o zi întunecoasă și umedă de noiembrie, cauzând primele frământări sufletești ale protagonistului, în timp ce Apostol Bologa moare simbolic în zorii unei zile de primăvară „cu ochii însetați de lumina răsăritului”. Stilul literar al lui Liviu Rebreanu este anticalofil, lipsit de podoabe. Partizan al romanului obiectiv, Rebreanu considera că „sinceritatea e calitatea de bază a scrisului adevărat... Prefer să fie expresia bolovănoasă și să spun, într-adevăr, ce vreau decât să fiu șlefuit și neprecis de altfel, cred că
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
mai mult decât simple întâmplări dar păstrându-și concretețea, chiar atunci când comentariile problematizante le înlănțuie, le storc semnificații. Detașat și participativ patetic, având curajul de a apela la locuri comune și situații tipice, pe care le valorifică superior prin contextualizare, anticalofil și total imun la barochismul stilistic invadator, Marin Preda pare deținătorul, păstrătorul și vatorifieatorul uneia din cele mai bogate experiențe existențiale și capacități ficționale dintre prozatorii miaituri de lazd, acționând pe filiera realismului clasic. Fără îndoială, Marin Preda a deschis
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]