64 matches
-
căruța de bătălie, cu două roți, se mai păstrează pentru alergări în arenă. În timpul lui Solon era o mică trupă de călăreți la Atena, iar în războiul peloponeziac cavaleria avea deja 1000 de oameni. Scări și șa nu existau în anticitate, ci numai chingă, frâu și cel mult o cergă. Tot așa era la greci și la teuctherii germani, ai căror cai Cezar îi găsește mici, urâți și cu coame lungi. Frâul era adesea un simplu căpăstru. Scara a fost cunoscută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu pas, renăscând cu puteri urieșești. Telegramele confecționate ad-hoc pe care le publică "romînul" după foi și pentru interese de bursă nu schimbă nimic din gravitatea sentenței Curții din Lipsca. [14 februarie 1881] ["CA PASĂREA PHOENIX... Ca pasărea Phoenix din anticitate care, prefăcută în cenușă prin flacări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut odinioară sub forma cestiunii Stroussberg și în alte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu pas, renăscând cu puteri urieșești. Telegramele confecționate ad-hoc pe care le publică "romînul" după foi și pentru interese de bursă nu schimbă nimic din gravitatea sentenței Curții din Lipsca. [14 februarie 1881] ["CA PASĂREA PHOENIX... Ca pasărea Phoenix din anticitate care, prefăcută în cenușă prin flacări, reapărea mai radioasă pentru a duce o viață cu atât mai trainică cu cât era lămurită prin foc, cestiunea căilor noastre ferate reapare, precum au apărut odinioară sub forma cestiunii Stroussberg și în alte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu despreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din noii cetățeni circumciși. Dar ceea ce știm e că aceste colonii de câte 2 - 3 roșii, comandați de guvernul central prin Moldova ca să se puiască ca viermii în carne putredă, ne aduc aminte de o stare de lucruri analogă din anticitate. Un învățat german, dr. Reinisch, în cercetările sale asupra Egipetului spune că acum 3700 ani, cultura acestei țări a avut o tranziție spre corupție, demoralizare și desfrânare. Cea dintâi cauză a corupției erau numeroșii negustori semiți: fenicieni, arabi, evrei, cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stare de lucruri ale cărei cauze sunt sociale și politice este o șarlatanerie demnă de un fanariot bătrân, dar nedemnă de o, nație care-și are mințile la un loc. Ce s-ajute terapia, arta de a vindeca, care, din anticitate și până azi, mai n-a făcut progrese, contra rezultatelor administrației Chirițopolilor, Mihăleștilor, Simuleștilor? Cu clistirul se reduc dările, se fac oamenii stăpâni pe echivalentul muncii lor, se face pășunea mai ieftină? Bleasturul va desființa ierbăritul pe gâște și găini
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sorginte sigură că Comisia Europeană nu se va întruni înainte de 22 noiemvrie curent. După cât se asigură puterile sunt în acord pentru a stabili, cu toată opoziția României, o Comisie Mixtă. Și cu toate acestea voim să sperăm încă. Daca în anticitate se putea apela, nu fără succes, de la Filip cel beat la Filip cel treaz, e și mai natural acuma de-a apela de la un ministeriu ce se duce la un ministeriu ce vine. Noul nostru, ministeriu nu va voi fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în care a ridicat în cer Parisul. Te salut, Parisule, a zis Victor Hugo, oraș gingantic, nu în numele meu, căci eu sunt nimic, ci în numele tuturor cari trăiesc, gândesc, iubesc și speră în această lume. Ceea ce a fost Atena pentru anticitatea greacă, Roma pentru cea romană, astăzi este Parisul pentru Europa, pentru America, pentru toată lumea civilizată. Astfel eu, un simplu călător, care are numai o parte a sa din dreptul comun, te salut, oraș sacru, cu iubire în numele tuturor orașelor Europei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
seamă odată cu neoplatonicienii, dobândise o dimensiune ce depășea înțelesurile simple ale matematicii, către implicații metafizice și mistice. Spiritualitatea creștină aducea în spațiul bizantin o înțelegere nouă în multe aspecte, dar mai ales în chestiuni care au preocupat peste tot lumea anticității târzii: înțelegerea naturii Divinității, raportul între aceasta și lume, soluționarea raportului unu-multiplu din perspectiva Ființei și a ființelor. Mesajul evanghelic fără a aduce un discurs aparte pe această temă, implică în mod constant o relație între un Fiu și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
studiul dialectelor moderne, pline de viață și avute în tot felul de material, câtă să ne serve că temelie, de unde să ne urcăm apoi din treaptă în treaptă, intru cât ne vor permite mijloacele, până la punctul cel mai îndepărtat al anticității, constatând pretutindeni după putință, în întregul unei familie linguistice, iar nu într-un singur segment, cele două atributuri fundamentale ale dialectelor etnologice: ne-ntrerupta continuitate dialectala și circulațiunea" (Hașdeu, 1881/1984, p. 110). Desigur, "lingvistică integrală coșeriană" reprezintă o teorie mult
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și nu mai putea constitui un temei absolut pentru o concluzie de ordin istoric. În vederea realizării unor astfel de sinteze, dar și cu intenția salvării de uitare a multor creații populare, lansează în 1893 un Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români. „Tradițiunile istorice” pe care le vizează îndeosebi sunt cele legate de daci și romani, legende, denumiri de locuri, obiceiuri păgâne, religioase sau laice, ritualuri magice. Chestionarul, completat cu o nouă broșură în 1895, este întocmit cu
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
colaborare cu Frédéric Damé), București, 1877; Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria, București, 1884; Note critice asupra scrierii d-lui A.D. Xenopol, „Teoria lui Rösler”, București, 1885; Monumente pentru istoria Țerei Făgărașului, București, 1885; Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, partea I, București, 1893, partea II, Iași, 1895; Aniversarea de patru secule de la moartea lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Domnii glorioși și căpitanii celebri ai Țărilor Române, vol. I: Regatul României, București, 1912; Dacia preistorică
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]