268 matches
-
mare parte, se doresc expresive sau strălucitoare. Aceste adjective sînt cel mai adesea foarte ironice sau, mai rău, depreciative: observatorul nu se poate abține să nu rezume viziunea să asupra bisericii utilizînd termenul de "habotnici". Acest termen are o conotație anticlericala, pe care observatorul nu trebuie să o ia în calcul. Dar dacă acest termen era folosit de o persoană observată sau intervievata, cercetătorul trebuie să-l redea fără ezitare, încadrîndu-l între ghilimele. • Dificultățile utilizării limbajului propriu mediului. Nu trebuie să
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
a lui Proudhon, aveau în comun ideea că Revoluția Franceză fusese dezastruoasă pentru Franța și că statul-națiune, căruia i se asociase sistemul democratic liberal, a fost o monstruozitate. Odată cu instalarea celei de-a Treia Republicii cu guvernele ei iacobine și anticlericale și cu influența masivă din partea francmasoneriei, regionalismul francez a luat o întorsătură politică (deseori implicându-i și pe regionaliștii culturali) prin înființarea câtorva mișcări care pretindeau o autonomie regională mai puternică. În Bretania, una dintre cele mai catolice regiuni ale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
femei.410 Figura târgoveței aparține astfel și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de-a doua povestire ar părea, la o primă analiză, o critică severă la adresa clerului catolic corupt, incapabil de a-și urma vocația sacerdotală, dedându-se întru-totul plăcerilor vieții, autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeia urzește un plan atât de iscusit, folosindu-se și de credulitatea unui călugăr, încât reușește să-l aducă alături pe bărbatul îndrăgit. Teatralitatea ei este impecabilă, intuiția remarcabilă, iar imaginația de-a dreptul debordantă. Eroina se dovedește un spirit anticlerical, este o bună cunoscătoare a slăbiciunilor oamenilor Bisericii, o adulterină fără remușcări și fără moralitate, de aceea mai puțin scuzabilă. Ceea ce-i imputa soțului nu era lipsa virilității, ci a unei origini sociale nobile, meșterul țesător fiind prea burghez pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femei.410 Figura târgoveței aparține astfel și tradiției comice a epocii medievale, dar și celei satirice clericale.411 Povestirea pe care târgoveața o rostește ne introduce într-un timp mitic, de basm, când zânele locuiau pe pământ. Nota ironică și anticlericală nu lipsește: farmecul lumii precreștine, păgâne este risipit de invazia de monahi și frați cerșetori, a căror moralitate poate fi pusă sub semnul întrebării. Pierderea unei lumi a tainelor și a frumuseții aduce după sine o undă de melancolie 412
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de-a doua povestire ar părea, la o primă analiză, o critică severă la adresa clerului catolic corupt, incapabil de a-și urma vocația sacerdotală, dedându-se întru-totul plăcerilor vieții, autorul încercând să ofere un tablou cât mai realist, nota puternic anticlericală apropiindu-l pe Giovanni Boccaccio de spiritele laice renascentiste: „de la cel mai mare până la cel mai mic preoții păcătuiau cu toții prin desfrânări trupești; și nu doar întru cele rânduite de fire, ci chiar și-n desfrânarea sodomiei, fără a cunoaște
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeia urzește un plan atât de iscusit, folosindu-se și de credulitatea unui călugăr, încât reușește să-l aducă alături pe bărbatul îndrăgit. Teatralitatea ei este impecabilă, intuiția remarcabilă, iar imaginația de-a dreptul debordantă. Eroina se dovedește un spirit anticlerical, este o bună cunoscătoare a slăbiciunilor oamenilor Bisericii, o adulterină fără remușcări și fără moralitate, de aceea mai puțin scuzabilă. Ceea ce-i imputa soțului nu era lipsa virilității, ci a unei origini sociale nobile, meșterul țesător fiind prea burghez pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
melanjului de stiluri ajunsese la o hipertrofiere extremă: aceste predici sunt în același timp grosolan populare, creatural realiste, savante și edificatoare conform interpretării figurative a scenelor biblice. Melanjul de stiluri a fost preluat de către umaniști, mai ales în scrierile lor anticlericale, polemic-satirice, din spiritul predicii medievale târzii și în primul rând din atmosfera care înconjura, în bine ca și în rău, ordinele populare de călugări cerșetori; din aceeași sursă l-a luat, într-o formă mai pură ca toți ceilalți, Rabelais
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
următoarele trei criterii: denumire, ideologie sau organizare. Anumiți cercetători continuă să susțină că termenul liberal este un cuvînt ce îmbracă aceeași accepțiune atît în Scandinavia (unde cuprinde partide dintre cele mai religioase) cît și în Italia (unde desemnează un partid anticlerical). De asemenea, ei consideră că termenul democrație creștină este același și atunci cînd desemnează drepta în Germania, centrul în Italia și stînga catolică și sindicală în Belgia. Alți cercetători, mai avizați, au încercat să dispună partidele pe axa ideologică, simbolizată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și cel secundar, și o subfamilie: aceasta din urmă rezultînd din impactul produs de revoluția internațională asupra clivajului capitaliști / muncitori. 1. Clivajul Biserică / Stat. Rezultat al revoluției naționale și deci de origine culturală, clivajul Biserică / Stat îi opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sînt deținătorii influenței politice și sociale a Bisericii, în timp ce anticlericalii sînt adepții separației Bisericii de Stat, ca și a secularizării vieții sociale. În acest tip de clivaj doar două familii politice își găsesc originea specifică. Pentru clericali, democrația creștină
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
impactul produs de revoluția internațională asupra clivajului capitaliști / muncitori. 1. Clivajul Biserică / Stat. Rezultat al revoluției naționale și deci de origine culturală, clivajul Biserică / Stat îi opune pe clericali anticlericalilor. Clericalii sînt deținătorii influenței politice și sociale a Bisericii, în timp ce anticlericalii sînt adepții separației Bisericii de Stat, ca și a secularizării vieții sociale. În acest tip de clivaj doar două familii politice își găsesc originea specifică. Pentru clericali, democrația creștină este moștenitoarea luptelor politico-religioase din trecut. Pentru anticlericali, găsim o familie
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a Bisericii, în timp ce anticlericalii sînt adepții separației Bisericii de Stat, ca și a secularizării vieții sociale. În acest tip de clivaj doar două familii politice își găsesc originea specifică. Pentru clericali, democrația creștină este moștenitoarea luptelor politico-religioase din trecut. Pentru anticlericali, găsim o familie de partide care poate fi numită laică, seculară sau chiar radicală căci Partidul republican radical și radical-socialist constituiau, la începutul secolului, cea mai mare mîndrie a lor. Clivajul Biserică / Stat, care nu trebuie confundat cu un război
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un sub-clivaj. În ordinea importanței lor politice în Europa, aceste familii de partide sînt: partidele muncitorești și aliații lor, partidele patrimoniale, democrația creștină, autonomiștii, centraliștii, ecologist-agrarienii, anticlericalii și, în sfîrșit, producătorii. Diferite capitole sau părți din capitole sînt consacrate acestor familii de partide, în funcție de importanța lor electorală. Vom insista asupra partidelor bine dezvoltate în țările membre ale Uniunii Europene și în special asupra formațiunilor puțin cunoscute de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de partid cu majoritate absolută, decît SPD; ocupă postul de cancelar după 1971. În 1958, partidul austriac (SP() a renunțat la austromarxism și la anticlericalism pentru a se situa pe poziții reformiste. Acest partid care altădată a fost cel mai anticlerical dintre toate partidele muncitorești, nu a ezitat să prezinte drept candidat la președinția Republicii un vechi conducător al Mișcării Catolice studențești. Trebuie să subliniem faptul că dacă SP( practică un reformism moderat, Austria posedă, după război, un sector naționalizat foarte
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
din 1995 făcînd să urce în prima linie partide de mîna a doua, adesea fără importanță. PS foarte bine organizat și, în urma renunțării liberalilor la anticlericalism, mediator important al "grupului" laic, a neglijat restructurarea lui. Partidul Muncitoresc Socialist Luxemburghez, moderat, anticlerical și guvernamental este contestat atît ca mediator al laicilor de către democrați cît și ca expresie a clasei muncitoare de către social-creștini. D) Dizidențele de dreapta. Tentativele făcute de partidele socialiste pentru a-și moderniza doctrina au dăunat aripii lor social-democrate. Dar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de acest tip, Rete, o rețea antimafia, un fel de extremă-stînga morală, membru al "polului progresist", slab din punct de vedere electoral cu excepția Siciliei dar influent intelectual. La cealaltă extremitate a spectrului politic de stînga se aflau partidele laice, chiar anticlericale, rămase ostile partidelor burgheze. În Franța, Mișcarea Radicalilor de Stînga, MRG, care regrupează radicalii fideli "Programului comun" din 1973 și alianței PS-PCF, s-a golit treptat de substanță pentru a se transforma în sindicat de aleși care depinde de raportul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în Parlament. Aspectul cel mai amuzant al programului fondator al lui Glistrup va rămîne, fără îndoială, doctrina privind apărarea națională: înlocuirea armatei daneze printr-o înregistrare care declară "noi ne predăm", în rusește bineînțeles. CLIVAJUL BISERICĂ / STAT: PARTIDELE CLERICALE ȘI ANTICLERICALE Confuzia creată de denumirile "dreapta" și "stînga" se datorează în principal influenței conflictului dintre Biserică și Stat. Pentru mulți istorici, catolicul socialist A. de Mun, neobosit apărător al cauzei muncitorești, va fi iremediabil încadrat la dreapta. Dimpotrivă, Emile Combes, ale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
acest partid, cu rădăcini slabe, n-a cunoscut niciodată succesul fraților săi belgieni sau italieni. Dacă partidele creștin-democrate au devenit prin excelență partide de guvernare, în Belgia, Italia și în Țările de Jos, nu același lucru putem spune despre cele anticlericale. De fapt, partidele specific anticlericale au fost înfrînte de dezvoltarea partidelor muncitorești care, în țările catolice mai puțin în Irlanda -, au preluat o parte din obiectivele lor. Redusă doar la o dreaptă a curentului "laicist", majoritatea partidelor anticlericale au preferat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
n-a cunoscut niciodată succesul fraților săi belgieni sau italieni. Dacă partidele creștin-democrate au devenit prin excelență partide de guvernare, în Belgia, Italia și în Țările de Jos, nu același lucru putem spune despre cele anticlericale. De fapt, partidele specific anticlericale au fost înfrînte de dezvoltarea partidelor muncitorești care, în țările catolice mai puțin în Irlanda -, au preluat o parte din obiectivele lor. Redusă doar la o dreaptă a curentului "laicist", majoritatea partidelor anticlericale au preferat să se reorienteze. Dintre cele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
despre cele anticlericale. De fapt, partidele specific anticlericale au fost înfrînte de dezvoltarea partidelor muncitorești care, în țările catolice mai puțin în Irlanda -, au preluat o parte din obiectivele lor. Redusă doar la o dreaptă a curentului "laicist", majoritatea partidelor anticlericale au preferat să se reorienteze. Dintre cele două familii de partide care au produs clivajul Biserică / Stat, numai democrația creștină mai există ca forță politică importantă. De aceea, ea va constitui obiectul principalelor analize, mai ample, din acest capitol. I.
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cînd împreună cu liberalii, cînd cu socialiștii sau cu toți la un loc. Din 1944, social-creștinii au participat la toate guvernările cu excepția guvernului de coaliție format din toate partidele laice impus în 1945 de "Question Royale" și de coaliție între partidele anticlericale. Aceștia au condus toate guvernele, cu excepția perioadei 1947-1949, cînd a fost lider P. H. Spaak, și a anului 1973, cînd a condus E. Leburton. După federalizarea Belgiei, CVP, Partidul Popular Creștin Flamand, deține postul de prim-ministru. În Austria, după
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
va surprinde nici pe cititorii belgieni și nici pe cei italieni. Ea se bazează pe trăsăturile structurale clar observabile, și nu pe denumirile partidelor, nici pe alianțele transnaționale care depind, cel mai adesea, de alegerile tactice și oportuniste. II. Partidele anticlericale Existența partidelor a căror singură rațiune de a fi este aceea de a se opune Bisericii, puterii și valorilor sale, constituie un fenomen care, acum, ține de domeniul istoriei. Liberalii belgieni, italieni și luxemburghezi își vor găsi aici originile, precum și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
francez. În Franța, Spania și Portugalia, anticlericalismul a constituit coloana vertebrală a republicanismului care s-a organizat de o manieră hegemonică atunci cînd democrația creștină reprezenta o forță marginală într-un catolicism controlat de dreapta. În aceste trei țări, republicanismul anticlerical reprezintă un "spațiu" părăsit, fiind ocupat de către PS pe fondul unui consens slab. Versantul anticlerical al clivajului Biserică / Stat nu a întîrziat să fie atacat de conflictul de clasă atunci cînd autoritatea Bisericii își menținea enoriașii în sindicatele creștine. Nașterea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a organizat de o manieră hegemonică atunci cînd democrația creștină reprezenta o forță marginală într-un catolicism controlat de dreapta. În aceste trei țări, republicanismul anticlerical reprezintă un "spațiu" părăsit, fiind ocupat de către PS pe fondul unui consens slab. Versantul anticlerical al clivajului Biserică / Stat nu a întîrziat să fie atacat de conflictul de clasă atunci cînd autoritatea Bisericii își menținea enoriașii în sindicatele creștine. Nașterea socialismului a împrăștiat orice vis privind legătura laică cu democrația creștină. Doar democrații luxemburghezi au
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]