84 matches
-
cu Renart de Bestourné al lui Rutebeuf, Le Couronnement de Renart și Renart le nouvel ale lui Jacquemart Gelee din Lille (1288) și, mai tîrziu, Renart le contrefait. Zugrăvirea caracterelor cedează puțin cîte puțin locul satirei politice și chiar religioase, anticlericalismul îndreptat mai ales împotriva ordinelor religioase semănînd cu cel al lui Jean de Meung, în a doua parte a Romanului trandafirului. Detaliul realist, glumele pline de veselie, ironia antife-ministă și anticlericală, satira aplicată eticii curtenești caracterizează și cele cam 150
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
astfel apogeul edificării naționale, așa cum Brissot le declară iacobinilor la 30 decembrie 1791, "avem nevoie de mari trădări; aici este salvarea noastră. Marile trădări nu le sînt funeste decît trădătorilor; ele vor fi utile popoarelor"183. Iată perspectiva din care anticlericalismul republican sau lupta modernă pentru laicitate reprezintă avatarurile ultime de desemnare național-de-mocratică ale dosarului absolut al răzbunării populare. E drept că folosirea acestui procedeu este ușurată de existența altui dușman, exterior de data aceasta. Dar chiar și în acest caz
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prima direcție, să fi fost mai puțin cucerite de acest fenomen, ca și, în general, țările protestante. Decreștinarea a fost aici mai redusă decât în țările catolice. Pot fi date două interpretări. Țările catolice supuse laicizării cad cu ușurință în anticlericalism și antireligie pentru că Biserica are oroare de laicizare. Pe de altă parte, unele ideologii s-au dezvoltat în partide politice organizate după modelul Bisericii catolice. Aceasta a reușit în încercarea de a propune credincioșilor săi atât comunitatea restrânsă a parohiei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
le travailleur comme il est en 1870 et ce qu'il peut être (mai ales studiul prealabil al lui Alain Cottereau, care dezvăluie ceea ce textul lui Poulot sugerează), Paris, Maspero, 1980. 51 Putem urma ipoteza lui Alain Cottereau, potrivit căreia anticlericalismul s-a răspândit cu atât mai mult în rândul elitei republicane cu cât Biserica se dovedea incapabilă să obțină obediența clasei muncitorești. 52 Alain Cottereau, art. citat, 1976, p. 213. 53 "[...] Statul, pentru că poartă în el ideea civilizatoare prin excelență
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestei măsuri. În regiunile în care influența politică a Bisericii este mare, inventarele bunurilor Bisericii dau loc unor grave ciocniri între fideli și forțele de ordine. Abia în 1924 s-au format asociațiile diocezane, cărora Roma le acceptă atunci constituirea. Anticlericalismul care cimenta Blocul își pierde principala rațiune de a fi. Socialiștii încetează, de altfel, să susțină guvernul și intră în opoziție în 1905, în timp ce se crează SFIO (Secțiune franceză a Internaționalei muncitorești), dominată de Guesde și Jaurès. Învingători în alegerile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acestei campanii pascale paradigma creștinului practicant care nu urmărea contestarea autorității ierarhice instituite de însuși Hristos, ci tocmai îndreptarea disfuncționalităților care tindeau să apară în viața Bisericii, prin promovarea unor măsuri anticanonice și antidogmatice, fără a putea fi acuzat de anticlericalism. În cadrul campaniei pascale, Sandu Tudor readuce în atenția opiniei publice mărturiile unor călugări athoniți care doreau să se rupă de Patriarhia română, considerată "eretică"27. Acțiunea concertată a ziarului "Cuvântul" este una benefică, în sensul în care generează două momente
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
politică în epoca regenerării naționale" surprinde dominantele acestui fenomen "sincron cu dufuziunea luminilor și cu puseul romantic din primele decenii ale secolului al XIX-lea" (p. 110). Dacă proiectul modernizării din lumea occidentală se fundamenta pe dimensiunea secularizării și a anticlericalismului, spațiul românesc aflat într-un evident defazaj civilizațional perioada Luminilor se prelungește la noi până la mijlocul secolului al XIX-lea era marcat de moștenirea bizantină și va dezvolta invariabil "un spirit mai atașat valorilor creștine, spirit activ și în momentele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
clerici își trag puterea de la suveran are drept corolar teza că tot ce poate face un cleric poate face și suveranul"65. Contestarea independenței religioase a clerului merge, la Hobbes, până la controlul interpretării Bibliei de către autoritatea civilă. Materialismul, contractualismul și anticlericalismul i-au adus lui Hobbes o serie de critici serioase atât din tabăra regalistă și anglicană (ar fi de notat criticile aduse de Filmer și de episcopul Bramhall), cât și din tabăra parlamentară și puritană (în special republicanii radicali precum
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
științifice, îi corespundea gândirii europene mai degrabă decât obiectului propriu-zis al noului tip de cercetare. Vechile asemănări renascentiste șipost-renascentiste ale lui Zoroastru cu Moise, bunăoară, se dezechilibrează în secolul al XIX-lea, mai ales în a doua jumătate, pe fondul anticlericalismului francez și al tinerelor teorii despre partiția raselor, în favoarea celui dintâi, obținându-se marea euforie a prestigiului originii ariene, indo-iraniene și mai ales iraniene. „Persia profitase de pe urma polemicilor îndreptate de enciclopediști împotriva Bisericii creștine; numele sonor și misterios al lui
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
despre Mallarmé și Valéry, corespund tiparului rar în care istoricii religiilor, depășindu-și propria specialitate, contribuie la înțelegerea producțiilor literare contemporane, nu le va găsi1. Pentru că, deși a scris despre etapa romantică și postromantică a orientalismului european, despre fuziunea dintre anticlericalismul francez și convertirea viziunii ariene în ideologie rasistă, Wikander nu a ajuns să publice nimic. Făcând o asemenea referință, Eliade se raportează mai degrabă la discuții, așa cum un alt celebru pasaj referitor la Mallarmé (care declarase „că un poet modern
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Paris, în luna iulie, de când datează și însemnarea substanțială despre cercetările lui Wikander cu privire la originile studiilor de orientalistică și indo-europenistică în Europa: „Stig Wikander ne povestește lucruri pasionante despre istoria «arianismului» în Europa. A regăsit originea ideii superiorității arienilor în anticlericalismul lui Jules Michelet și Edgar Quinet. Pentru că ei voiau să deprecieze (direct sau indirect) creștinismul, Michelet sau Quinet exaltau Vedele și «înțelepciunea ariană». Antisemitismul lor și al admiratorilor lor nu era decât o răsfrângere a anticlericalismului lor. Arianofilia lor era
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ideii superiorității arienilor în anticlericalismul lui Jules Michelet și Edgar Quinet. Pentru că ei voiau să deprecieze (direct sau indirect) creștinismul, Michelet sau Quinet exaltau Vedele și «înțelepciunea ariană». Antisemitismul lor și al admiratorilor lor nu era decât o răsfrângere a anticlericalismului lor. Arianofilia lor era de natură religioasă. Fratele celebrului sanscritist Eugène Burnouf, Émile, profesor la Nantes, a scris o istorie a religiilor în care demonstra importanța și vechimea Vedelor. Cartea a avut o enormă influență. Însuși Mallarmé a citit-o
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a religiilor în care demonstra importanța și vechimea Vedelor. Cartea a avut o enormă influență. Însuși Mallarmé a citit-o și afirma că Homer a ruinat poezia epică. Dar ce era înainte de Homer? a fost întrebat. Vedele, a răspuns Mallarmé. Anticlericalismul «arianizant» nu avea nici o legătură cu antisemitismul care s-a ivit mai târziu. Originile acestui curent antisemit se găsesc în Austro-Ungaria și în Germania celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea” - cf. Jurnal, 31 iulie 1965. „Stig
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
deținut calitatea de secretar al cenaclului până În iarna anului 1952, când s-a transferat la Liceul Național din Iași. La Cenaclul din Fălticeni Labiș a citit din creațiile sale ca Muncă voluntară și Gazeta de stradă, a ținut conferințe (despre anticlericalismul din opera lui Creangă), a prezentat frumoase culegeri de folclor. V. G. Popa </citation> <citation author=”POPA Vasile V. ” loc=”Galați” data =”17 oct. 1977”> Stimate domnule Dimitriu, Aseară am primit un telefon de la sora mea Angela, din Fălticeni. Se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Statului italian care nu favorizau concilierea. Multe legi emanate de guvern erau moderne și necesare: suprimarea anumitor servituți și privilegii ancestrale au fost bine văzute de mințile cele mai luminate ale catolicismului italian. Dar alte intervenții statale păcătuiau de un anticlericalism deschis și dușmănos: suprimarea Ordinelor religioase, interferențe în domeniul bisericesc și privarea Instituțiilor religioase de personalitate juridică. Pe scurt, a fost răvășită o orânduire bisericească seculară, cu fireasca dezorganizare și nemulțumire generală. Acestor intervenții din partea guvernului trebuie să le adăugăm
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de încastrări și incrustații artistice. Tipografia: înființarea unui atelier tipografic a fost visul dintotdeauna al lui don Calabria. El înțelegea importanța tipografiei sănătoase pentru propagarea Evangheliei și contrastarea influenței malefice a broșurilor defăimătoare la adresa Bisericii. Suntem într-o perioadă de anticlericalism aprins și de ateism activ. Acest vis al lui a devenit realitate printr-o combinație fericită. Exista la Verona deja o activitate pentru difuzarea presei bune. Fondatorul, don Giuseppe Zanetti, a numit-o «Mica Operă». Apăruse în 1891. Tipărea foi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
deținut calitatea de secretar al cenaclului până În iarna anului 1952, când s-a transferat la Liceul Național din Iași. La Cenaclul din Fălticeni Labiș a citit din creațiile sale ca Muncă voluntară și Gazeta de stradă, a ținut conferințe (despre anticlericalismul din opera lui Creangă), a prezentat frumoase culegeri de folclor. V. G. Popa 11 Fălticeni, 18 noiembrie 1975 Signor Eugenio, Aș avea nevoie de adresa lui Ovidiu Papadima. În cartea de telefoane n-am găsit-o. După cât știu, dumneavoastră o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bunurile (1834-1835) au inflamat situația. În acest context s-a dezvoltat un fel de presă confesională strâns legată de cauzele politice și s-au vehiculat idei privitoare la modul în care catolicii trebuiau să acționeze în mediul public prin intermediul presei. Anticlericalismul statului liberal a determinat adeziunea multor catolici la partea carlistă și astfel cele două grupări s-au luptat între ele, în cele trei războaie carliste 72. Cei mai importanți gânditori din acea perioadă au fost Jaime Balmes (1810-1848) care a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de exemplu, a fost stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială concepte religioase și au acceptat anumite aspecte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mirifica, dezvoltat mai târziu în Instrucția pastorală Communio et progressio. Analizând evoluția presei în raport cu realitățile politice din Franța, Spania și Italia, am putut observa că mijloacele media au contribuit la configurarea curentelor de opinie, oglindind în același timp situația societății. Anticlericalismul secolului al XIX-lea, de exemplu, a fost stăvilit de prestigiul public dobândit de anumiți catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială unele concepte religioase și au acceptat anumite
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Creangă în cursul propriei sale cariere de învățător, și mai ales cu susținerea acordată de către acesta teoriilor lui Titu Maiorescu privind reformarea învățământului românesc prin modernizare instituțională și profesionalizare. El însuși scriitor, Horia Gârbea discută textul ca dovadă a unui anticlericalism manifestat de Creangă (a cărui carieră preoțească se va fi sfârșit prin caterisire), adăugând: „Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat.” "Amintiri din copilărie" a început să devină o sursă de inspirație pentru diverși autori români
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
în același an de Al. Millerand. Se formează asociații ale foștilor combatanți, victoriile obținute erau celebrate, se desfășurau ceremonii fastuoase în Alsacia și Lorena. Ioana d'Arc este canonizata prin bunăvoința Papei, iar Artistide Briand a refăcut legăturile cu papalitatea, anticlericalismul fiind depășit. Situația economică era însă dificilă, șomajul și falimentul erau în creștere, iar mișcările muncitorești și grevele se multiplică și se radicalizează, guvernul reacționând abuziv prin folosirea interventei militare. În 1920 este organizată greva feroviarilor, organizată de CGT, dar
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
care, prin vocea cardinalului Poletti critică dur limbajul transgresiv care domnește în toate spectacolele cuplului de artiști. Teatrul lui Fo posedă caracteristica de a surprinde actualitatea chiar și în subiecte care par departe la prima vedere; o altă constantă este anticlericalismul, elemente evidenti în comedia din 1989 "Papa și vrăjitoarea" și în 1991 "Johan Padan la descoverirea Americilor". Scânteia este abrogarea de către guvern, a unei noi legi în privința traficului și consumului de droguri; ca întotdeauna structura este a farsei iar victima
Dario Fo () [Corola-website/Science/304654_a_305983]
-
germani împotriva războiului, el a participat, în septembrie 1867, la de la Geneva, congres pacifist unde a avut parte de o primire triumfală, și unde a propus un program vizionar în 12 puncte, care anticipa Societatea Națiunilor dar care șoca prin anticlericalismul său și prin tonul belicos. Între participanți, se numărau Arago și Bakunin. Intervenția acestuia din urmă s-a făcut în mod deosebit remarcată: „Garibaldi, care prezida, s-a ridicat în picioare, a făcut câțiva pași și a făut o plecăciune
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
20 de brigăzi cu în fața brigăzii prusace de în loc să vină în ajutorul condusă de , așa cum primise ordin. Foch pune astfel dezastrul Armatei Estului pe seama orgoliului lui Garibaldi. Dreapta, atât cea italiană cât și cea franceză, i s-a opus din cauza anticlericalismului său, iar francezii și pentru angajamentul său în luptele din 1849 și 1867, văzând în el un revoluționar satanic. Ei îi criticau și acțiunile din timpul războiului franco-german din 1870, considerându-l un impostor. Comisia parlamentară de anchetă l-a
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]