62 matches
-
de o satisfacție sardonică de neînțeles, de altfel la ora ceea, anunța că la Teatrul Național din Iași a fost scoasă din program piesa „Livada cu vișini” de Cehov. Motivul: Cehov era rus (!?!). Da, acesta era motivația acestei acțiuni complet anticulturale, chiar barbare aș putea spune. De abia mult mai târziu, mi-am dat seama de ce se ajunsese la o asemenea abordare a valorilor culturii mondiale și mai cu seamă a culturii naționale. Am înțeles târziu, dar totuși am înțeles, spre deosebire de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
exagerarea manifestărilor defectuase, a dorit să scoată în evidență pericolelele ce pot accentua și grăbi degenerare artei, declinul culturii și, inevitabil, al societății, al umanității. Cu toate acestea, analizând chiar și în manieră superficială manifestările cultural-artistice actuale, infestate de fenomenul anticultural kitsch, nu putem a ne abține să nu îi dăm dreptate. 2. KITSCH-UL - DIMENSIUNE ESTETICĂ POSTMODERNĂ Este de neconceput faptul că cineva ar putea apăra valori care nu îi sunt apropiate de propriile convingeri. Structura psihică a fiecărui individ
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
și beneficiari, direct interesați. Singurul vinovat — (un vinovat pe care niciodată și nimeni nu l-a putut trage la răspundere, fiindcă e un uriaș imbecil, permanent invizibil și niciodată ses izab il) ... este Statul însuși. Vastă impersonalitate — hotărât antiartistică și anticulturală, chiar atunci când își închipuie că hărnicește și părăduiește averea neamului pentru cauza cult urii și a artei. De la o vreme încoace însă, pare că se ivesc zorii unei redeșteptări. Deocamdată în public. În publicul acesta urban, până acum așa de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lor. Că bine mai începe, mi-am spus. Așa a și continuat. Barenboim nu a provocat furtună în Israel, încercînd să cînte un fragment din Tristan și Isolda? Cum așa? Să se cînte, pe pămînt ebraic, Wagner-fascistul? Nepermis, sacrilegiu! Arogant, anticultural n-au fost cele mai grave acuze. L-au amenințat cu boicot total: că nici o orchestră israelită nu va cînta cu Barenboim. "Pe noi nu ne interesează aicea...", a tăiat Turcitu. Cu chiu cu vai, mi-am dus la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Ceaușescu ordona represiunea. Frecvența extremă a textelor de deriziune "cizmarul" nr. 85, 90, 92, 102, 103, 114, 117), "analfabeta" (3, 47, 102, 103), "savanta" (88, 102), "docenta" (103) indică deasemenea, alături de exasperarea unei majorități importante a românilor față de o dictatură anticulturală prin chiar exponenții ei la vârf, și un anume spirit ludic, incompatibil cu adevărata violență revoluționară și dispus mai degrabă la acțiuni simbolice decât la represalii. De altfel, lozinca "Fără violență", și ea scandată cu disperare de manifestanți, apare relativ
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
constituit trăsătura de bază. Am cunoscut-o cu toții. A fost expresia cea mai caracteristică a omului nou în cultură, instrumentul cel mai docil și zelos al revoluției culturale. Va trebui cândva făcut portretul în mărime naturală și al acestei ființe anticulturale și subumane. II. îNTRE CONFORMISM ȘI LIBERTATE Argument Textele acestei secțiuni atacă frontal alte două teme extrem de sensibile. Sunt, de fapt, dilemele fundamentale ale epocii. Capitol, poate, cel mai dificil dintre toate. Sunt discutate două situații tipice regimului totalitar, prin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
joc de X, de Y că sunt sau ar fi mașini de făcut fișe, când numai cu fișe se poate scrie Istoria Românilor, a Transilvaniei, a literaturii române este mai mult decât o inepție: un document de mentalitate primară, profund anticulturală, subdezvoltată. N-am fost încă învățați, în genere vorbind, să muncim ani întregi în tăcere, închiși în bibliotecă, în izolare, nu în căutarea succesului imediat și cu orice preț, ci de perspectivă. Recunoaștem, pe de altă parte, și realitatea dură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o perioadă când și vechiul regim oficial și ideologia extremistă de dreapta, care-l combătea, defineau cultura în termeni convergenți și tot mai totalitari. Respectiv: centralizați, dirijiști și represivi. Regimul comunist totalitar a împins la ultimele consecințe acest sistem profund anticultural, cu grave urmări negative. Ce este cultura oficială ? Nu este neapărată nevoie să cităm, să spunem, pe Hannah Arendt sau pe alți politologi, de prim ordin, nimic de spus, pentru a defini cât mai exact și concis posibil esența acestei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de gândire ce trebuie continuat și amplificat. O condiție esențială a culturii alternative este, în concluzie, teoria și practica statului minimal. Statul gigantic, hipertrofiat, birocratizat, anchilozat, care impune pentru fiecare act cultural zeci și zeci de aprobări și avize, este anticultural prin definiție. Or, aceste structuri gigantice, inerte și structural represive, n-au fost încă dislocate, nici pe departe, după 1989. De îndepărtarea sau cel puțin de modificarea și diminuarea lor radicală depinde orice progres cultural real. Structurarea și ierarhizarea societății
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Și nu spiritul gregar, colectivist, conformist și restrictiv prin definiție. Campania împotriva individualismului liberalist în nici un caz o variantă locală a... protestantismului, dusă de Nae Ionescu și discipolii săi constituie o enormă eroare. Și, în același timp, o acțiune profund anticulturală. Suntem convinși, împreună cu un spirit liber al generației tinere, H.-R. Patapievici, că orice colectivism este deopotrivă prost (pentru că e bazat pe o fraudă epistemologică), mizerabil (pentru că nu poate genera decât sărăcie morală și materială) și demagogic (pentru că face un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
disociere literatură/poezie, bine conturată încă în perioada Renașterii și umanismului, ajunge acum la apogeu. Cei doi termeni sunt ca și până acum alternativi și sinonimi. Poezia însă se desprinde tot mai energic de literatură, adoptă o poziție tot mai anticulturală. Poezia începe să preia cât mai multe din funcțiile literaturii ca artă. Apare un termen nou de literatură poetică. În aceeași perioadă se produce și disocierea radicală dintre poezie și proză. Și vechea ideea de artă se precizează și se
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
gata de orice compromis, sunt copți pentru a capitula în fața fascismului (...). Manifestările sunt deci variate, dar din ele se încheagă critica de ansamblu a descompunerii unei părți a intelectualității burgheze. Într-o perioadă critică în care burghezia este, prin esență, anticulturală (...). Procedeele prin care romancierul dă individualitate personajelor sale - fie că e vorba de acelea care stau în focarul acțiunii, fie de cele secundare, apărând în răstimpuri dar caracterizate prin câte o trăsătură ce le fixează - ar trebui să fie studiate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]