1,203 matches
-
substituțiilor" ar însemna, pînă la urmă, conturarea unei utopii: un perpetuum mobile funcțional! Nici măcar compusul chimic al lui Jekyll nu poate schimba, se pare, legile fizicii. Hermeneutica romanului lui Stevenson trebuie oricum, de aceea, parțial revizuită. Vechea banalitate critică a antinomiilor etice gravitînd în jurul aceleiași axe (centru) se impune reformulată din perspectiva deconstructivistă a multiplicării centralității, un aspect "ideologic" al textului, de subtilitate, cu încărcătură poetică (post)modernistă avant la lettre. Doctorul Jekyll, "matricea" (nucleul) insolitului experiment, își ia simbolic rămas
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
Mă restrâng aici la zonele separate, contrarii, albe sau negre, care nu desființează totuși unitatea individului. Vorbind de tandemul Malraux - Drieu La Rochelle, am pus accentul pe ceea ce îi unește pe cei doi autori, o legătură de fraternitate indestructibilă în ciuda antinomiei în idei. Se căutau unul pe celălalt pentru fondul de afectivitate, pentru noblețea sufletească în amiciție, deși erau conștienți de neîmpăcarea și adversitatea pe planul convingerilor. Ar fi trebuit să insist mai mult asupra carantinei programate în privința concepțiilor. Dacă omitem
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
încearcă fizicienii să înțeleagă cosmosul. Spuneam că mintea noastră nu poate concepe ca un lucru să aibă un început fără să aibă, mai devreme sau mai tîrziu, un sfîrșit. E de neconceput o altă posibilitate. Nici măcar Kant, cu a sa antinomie din Critica rațiunii pure, unde arată că este cu neputință să dovedești că lumea are sau nu are un început și un sfîrșit, nici măcar el nu a întrezărit o altă variantă. Să mai spun atunci că fizicienii, cu optica lor
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
metodic și legal" și, în acest caz, nu va mai fi nevoie nici de cenzură. Cât despre "criza" politico-ideologică, lui Sebastian i se înfățișează ca "o criză de tranziție", cu ciocniri care deocamdată se anulează prin foarte comode compromisuri: "nici o antinomie, nici o opunere flagrantă, nici o contrazicere definitivă (...) între două metode, între două realizări, între două sisteme de gândire și de practică". Păcatul mare este indecizia, uniformitatea, coalizările concesive, tergiversările echivalente cu sublima mediocritate. "Nici în domeniul politic (unde, cu o netă
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
numai atunci) Îl am În puterea mea, fără Însă a-l poseda”. Posesiunea, suspendând detențiunea, trebuie gândită conform conceptelor intelectuale, astfel fiind posibilă o legislație universal validă. Posibilitatea unei astfel de posesiuni raționale pure, minus detențiunea, are ca rezultat o antinomie, de aceea rațiunea omenească este constrânsă să deosebească posesiunea ca fenomen de cea care nu poate fi gândită decât cu ajutorul intelectului. Liberul arbitru nu ar putea fi respectat, decât dacă fiecare individ este reciproc constrâns, În ceea ce privește ceea ce este exterior al
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Înșine și poartă din acel moment marca unei libertăți absolute, ba chiar considerată drept o urmare a fenomenelor; adică, raportat la un principiu al naturii, fapta trebuie să ni se Înfățișeze ca fiind condiționată de către acest principiu. Tocmai aci rezidă antinomia, sau o refracție a ființei, În faptul că Încercăm și nu reușim să o eliminăm, În timp ce ea conține drama eternă și ireductibilă a existenței noastre. Găsim astfel subiectul plasat În fața problemei practice sau etice (quid agendum), problemă care, raportată la
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
politici. Prin urmare compromis nu înseamnă, în politica bine înțeleasă, compromitere a scopurilor și renunțare la morală. Putem concluziona potrivit concepției lui Petre Andrei, valabilă și astăzi, că „inferioritatea moralei politice din zilele noastre nu se poate explica deci prin antinomia teoretică dintre moral și politic, nici prin nivelul scăzut al masei, ci printr-o lipsă de înțelegere, din partea omului politic, a adevăratei sale misiuni, prin criza de morală a conducătorilor.” 3. Principalii «arhitecți» ai României postdecembriste La o privire mai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
le practică Gabriel Liiceanu sau Horia Roman Patapievici când îi citează pe Platon ori Heidegger. Geniul din Focșani îl tratează, de exemplu, pe geniul din Königsberg de la egal la egal, persiflându-l dezinvolt: „Kant: «De ce am făcut eu cele patru antinomii cu teze și antiteze egal demonstrabile?» Exact: oare de ce?... Poate că din plictiseală sau din greșeală...“ Dar Kant al românilor dă dovadă și de fairplay, lăudându-l pe Kant al germanilor când întâlnește câte o frază inteligentă în opera acestuia
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Machiavelli, ereditatea nu dă merite și nici cruzimea nu aduce glorie. Dacă acest cod al comportamentului princiar s-ar fi rezumat doar la capitolul XIX, ar fi fost suficient pentru a avea acțiunea completă de exemplaritate. El e construit pe antinomia bine-rău, demonstrîndu-se că pe ambele căi se poate ajunge la același rezultat: autoritatea. Căile succesului nu sînt identice și nici, întotdeauna, conforme cu morala. Cel care guvernează "își poate atrage ura oamenilor, atît prin fapte bune cît și prin fapte
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îngroapă morții, în vreme ce ultima și-i incinerează. Recte, în cel dintâi caz, persoana continuă să existe, chiar dacă la un nivel pur elementar, grosier, pe când, în cel de-al doilea, nici măcar cadavrul nu este prezervat, pentru a putea fi, ulterior, resuscitat. Antinomia material/imaterial traduce fidel invariantele cinematice din cele două lumi: în general (și utilizez expresia cu grăuntele de sare obligatoriu, fiindcă, la limită, se pot găsi contraexemple și pentru un caz, și pentru celălalt), America și Europa sunt pline de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dreaptă: contrariile liniilor drepte și curbe coincid în infinit. În secolul al XIX-lea, inventatorul teoriei mulțimilor Georg Cantor (mort în 1918), în concluziile sale despre categoria de "infinit" face referire la Cusano. Teoria sa despre mulțimi produsese în interiorul matematicii antinomii, paradoxuri, contradicții: anumite afirmații care au legătură cu conceptul de infinit pot fi, din punct de vedere matematic, atât demonstrate cât și refuzate. Pentru matematică acest lucru a avut ca și consecință criza fundamentelor ce durează și în prezent. Având
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe care ne purtăm greoiul trup, în care vremelnic locuiește scânteia divină: sufletul Cerul și pământul; lumina și întunericul, se întregesc unul pe altul, și sunt atât de strâns înlănțuite, în cât excluderea unuia din aceste două elemente, duce la antinomii și la o totală neînțelegere a existenței noastre. Dumnezeu, deci, Își începe opera creațiunii în "lumină" și, prin "lumină" se face, pentru întâia oară cunoscut făpturii Sale, care este "omul" și pe // care îl creează în urmă de tot, adică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să se sprijine pe o prealabilă distincție: destinul unui om se desfășoară în două planuri; lumea gîndirii speculative și lumea libertății. În planul gîndirii, spune danezul, regula terțului exclus poate fi încălcată prin sofisme logice. În schimb, în lumea morală, antinomiile rigide sunt obligatorii. Aici relativismele sînt dăunătoare și dătătoare de confuzie etică. În schimb, dacă disjuncțiile exclusive nu ar fi obligatorii (o faptă e sau bună, sau rea, sau corectă, sau incorectă), omul n-ar mai putea alege moral, ceea ce
Un răstignit pe crucea căinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7865_a_9190]
-
distinge poezia "dezordonat-mimetică" de cea "simbolist-ornamentală", mult mai matură și mai validă estetic. Mihai Zamfir oferă, în același timp, un credit deosebit prozei lui Macedonski, considerată a fi la fel de valoroasă ca și poezia. Poemul românesc în proză (1981) pornește de la antinomia dintre proza artistă, poematică și proza narativă. Traseul poemului în proză românesc e urmărit cu o detentă analitică incontestabilă, de la Asachi la Petru Creția, considerându-se că secolul al XIX-lea a fost "naiv", iar secolul XX a fost unul
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
începeau să fie repudiați oficial, din rațiuni de imunitate doctrinară. Miezul conflictului e de căutat în neputința teologilor de a gîndi geneza creștină în termenii filozofiei grecești. Mai precis, grecii semănau cu niște copii geniali care se dădeau în leagănul antinomiilor ireconciliabile, balansîndu-se neîncetat între două noțiuni contrare - potență și act, formă și materie, inteligibil și sensibil - cu o virtuozitate care, în ochii teologilor creștini, isca suspiciune. Altfel spus, ușurința cu care grecii puteau oscila între două concepte complementare fără a
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
păcat originar, pe care un mistic musulman îl tratează drept gravisim, printr-o sentență demnă, notează Cioran, de Meister Eckart: "Adevărul care nu distruge creatura nu e adevăr". Un adevăr de-o natură ambiguă, deoarece, pe de-o parte, mixează antinomiile atitudinilor față de credință, potențînd "ispita ateismului la credincios, veleitățile mistice ale raționalistului", iar pe de alta, relativizează însăși suferința, care, ca o condiție sacrificială, părea a oferi temelia expiatoare a conceptului: "Să crezi că suferința are o valoare în sine
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
s-ar putea să-l socotim de-a dreptul ca o variantă e erorii, la modul la care Nietzsche afirma că procesul gnoseologic presupune eroarea? Putem discerne în fapt eroarea fundamentală, pe care se bazează totul, scria filosoful german, (pentru că antinomiile nu pot fi gîndite), însă această eroare nu poate fi distrusă decît odată cu viața. (...) Organele noastre (care servesc vieții) sunt făcute pentru eroare. (...) Să iubim și să protejăm eroarea, ea este matricea cunoașterii". (va urma)
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
momente de beatitudine: "Am început să descifrez mesajul celest / de foarte mult timp aproape uitat: unirea / cerului cu pomul înflorit se poate înfăptui / doar prin fereastra sufletului meu ..." (O fereastră mică spre cerul înflorit la Breaza). Pe același trapez al antinomiilor se întîlnesc elogiile destinate prietenilor cu o sarcastică mustrare adresată unui confrate insațiabil de glorie: "ŤIntrați cu aplauze...ť / Un ordin al lui Adrian Păunescu / atunci cînd am participat și eu / La o emisiune a lui, la TV... // Așa ni
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
condiției geniului (solitudinea, nefericirea, superioritatea, neînțelegerea de către contemporani, inadaptabilitatea la regulile lumii meschine și prozaice) sunt anterioare scrierilor autorului Lumii ca voință și reprezentare, plutind, ca anonime locuri comune, în atmosfera timpului. Caragiale doar le sintetizează și le formalizează ca antinomii menite să sublinieze insolitul substanței genetice, precum și al cineticii aparte ce guvernează existența terestră a geniului romantic. În Nirvana are ca personaj Poetul romantic, nu pe Mihai Eminescu." (pag. 250) Față de regulile lexicografice, acesta e un abuz. Nu singurul din
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
să fie clare, precise și previzibile, ceea ce presupune, printre altele, și obligația legiuitorului de a reglementa un cadru normativ coerent în care normele edictate să se completeze și să se dezvolte reciproc într-un mod armonios, fără a crea antinomii între actul normativ care se constituie în sediul general al materiei și cele care reglementează aspecte particulare sau speciale ale acesteia. În lipsa unui cadru legislativ clar și coerent în privința identificării instanței competente din punct de vedere teritorial să
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
timp, o caracteristică esențială a statului de drept, înscrisă în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. În virtutea principiului menționat, ansamblul legislației trebuie să fie coerent, astfel încât să nu existe reglementări contradictorii cuprinse în legi diferite, iar posibilele antinomii intralegislative să fie evitate sau înlăturate în situația în care ar apărea. În acest sens, art. 17 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
-șef al Direcției Naționale Anticorupție fiind desemnat, prin modificările aduse succesiv Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002, atât ordonator principal de credite [art. 4 alin. (3)], cât și ordonator secundar de credite [art. 4 alin. (4)]. Având în vedere antinomia între două norme juridice, prevala ultima soluție adoptată, ce consacra calitatea procurorului-șef direcție de ordonator secundar de credite. În ceea ce privește situația procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism precizează că soluția
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
o mărturie a unui trecut nu foarte îndepărtat, civilizat și somptuos. Galeria de la parter, undeva în dreapta intrării monumentale a palatului, găzduia lucrări ale artiștilor Dany Madlen și Gheorghe Zărnescu, iar cele de la etaj, aproape în diagonală, într-un fel de antinomie involuntară, lucrări ale artistului Maxim Dumitraș. Am regăsit, deci, în galeria soților Zărnescu acea panică pe care ți-o poate provoca întunericul, ca și când un cataclism uriaș produs de o ardere colosală ar fi lăsat pe pereții albi urmele de fum
Inutilele obiecte ale imaginației by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5991_a_7316]
-
paradoxal, dacă a vorbi despre cărțile necitite este o adevărată activitate de creație, activitatea creatoare presupune să nu zăbovești prea mult asupra cărților. Prin urmare, îi vom da dreptate tot lui Oscar Wilde, când afirmă că există o formă de antinomie între lectură și creație, orice cititor riscând, odată pierdut în cartea altcuiva, să se îndepărteze de universul său personal...
Meritele nonlecturii, după Pierre Bayard by Magda Grigore () [Corola-journal/Journalistic/5293_a_6618]
-
ezitare] Și cinematograful surprinde bine toate astea. Dar e avantajul... Da, așa e, bărbații și femeile cultivate au un avantaj obiectiv față de ceilalți, și anume faptul că-și pot obiectiva propriile contradicții și că pot trăi în roman aporiile sau antinomiile pe care le cunosc în viață. De aceea romanul este un instrument de cunoaștere foarte util, pentru că ne permite să luăm distanță față de propriile noastre sentimente: învățăm ceva citind și apoi eventual aplicăm în viață ce-am învățat. În Iubirea
Pascal Bruckner despre paradoxurile iubirii () [Corola-journal/Journalistic/5355_a_6680]