57 matches
-
premiul Nobel. Conform acestui model molecula de ADN este formată din 2 lanțuri lungi polinucleotidice răsucite într-o spirală dublă, orientată spre dreapta, în jurul unei axe comune simetrice, formând un dublu helix. Cele două lanțuri polinucleotidice din spirală sunt orientate antiparalel, în direcții opuse Bazele nucleice sunt proiectate spre interiorul dublului helix, perpendicular pe axa lui verticală, iar pentoza și legăturile fosfodiesterice sunt aranjate în exterior, constituind părțile laterale ale acestuia. O tură completă a spiralei duble cuprinde 10 perechi de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
un lanț se află timina din celălalt lanț și invers: în mod asemănător se comportă și celelalte două baze nucleice, guanina și citozina. În acest fel fiecare lanț polinucleotidic devine replica complementară a celuilalt. Lanțurile polinucleotidice din spirală sunt orientate antiparalel, ceea ce înseamnă că într-o direcție mononucleotidele dintr-un lanț sunt legate prin legături 5'-3' fosfodiesterice, iar în lanțul antiparalel prin legături 3'-5' fosfodiesterice. Fiecare catenă polinucleotidică are la capătul 5' un radical fosforic, iar la 3' o
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și citozina. În acest fel fiecare lanț polinucleotidic devine replica complementară a celuilalt. Lanțurile polinucleotidice din spirală sunt orientate antiparalel, ceea ce înseamnă că într-o direcție mononucleotidele dintr-un lanț sunt legate prin legături 5'-3' fosfodiesterice, iar în lanțul antiparalel prin legături 3'-5' fosfodiesterice. Fiecare catenă polinucleotidică are la capătul 5' un radical fosforic, iar la 3' o grupare OH. Resturile de acid fosforic imprimă ADN un caracter acid, astfel încât poate stabili legături ionice cu proteinele bazice protamine și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
spctrometru RMN este redată în figura II.10.1.3. Fenomenul de relaxare La introducerea unei substanțe în câmp magnetic exterior, tendința tuturor moleculelor este aceea de a se aranja în același sens cu câmpul. Existența unor protoni cu orientare antiparalelă se datorește în principal agitației termice. In momentul rezonanței, protonii cu orientare paralelă își modifică poziția, trecând ca urmare a absorbției de energie în orientare antiparalelă. Cedarea energiei absorbite pentru restabilirea echilibrului inițial se face prin fenomenul de relaxare (tranziții
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
de a se aranja în același sens cu câmpul. Existența unor protoni cu orientare antiparalelă se datorește în principal agitației termice. In momentul rezonanței, protonii cu orientare paralelă își modifică poziția, trecând ca urmare a absorbției de energie în orientare antiparalelă. Cedarea energiei absorbite pentru restabilirea echilibrului inițial se face prin fenomenul de relaxare (tranziții neînsoțite de radiații). Sunt cunoscute relaxările spin - rețea (caracterizate prin timpul de relaxare spin -rețea T1) și relaxări spin-spin (caracterizate prin timpul de relaxare T2). Prin
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
proiecțiile momentului pe direcția câmpului exterior să fie +1/2·g·μB (pentru electron; s=1/2) (magnetonul lui Bohr: μB=0,9273·10-20gauss·cm3). Pe lângă această orientare mai săracă în energie, electronul mai poate adopta o orientare contra câmpului (antiparalelă), mai bogată în energie. Electronul adoptă cele două orientări oblice deoarece se comportă ca un giroscop. Axa de rotație a electronului se mișcă rapid pe un cerc, executând o mișcare de precesie (precesie Larmor). În câmpuri slabe precesia este lentă
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
exterior rămâne constant. Între cele două orientări posibile există o diferență de energie proporțională cu intensitatea câmpului exterior H: ΔE=g·μB·H. Trecerea electronului din poziția mai săracă în energie (orientarea paralelă) în starea mai bogată în energie (orientare antiparalelă) se poate face prin absorbția unei cuante de radiație electromagnetică, dacă energia acesteia corespunde exact diferenței de energie a nivelelor. Frecvența acestor cuante este identică cu frecvența cu care se face precesia Larmor în câmpul magnetic respectiv (rezonanța). Pentru un
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]