1,352 matches
-
terapeutice. Dealtfel, ele sunt utilizate cel mai frecvent în psihoze, deși se pot dovedi utile și în unele manifestări nevrotice, confuzia mintală, tulburări de caracter și conduitele de agitație (manifestări ale agitației psiho-motorie). 3.1. în urgențe. în episoadele delirante, antipsihoticele acționează asupra angoasei și a elementelor delirante. Un neuroleptic incisiv (Moditen, Haldol, Terfluzine, Majeptil) este frecvent asociat unui neuroleptic sedativ (Nozinan, Largactil, Melleril). în afara unei evoluții secundare schizofrenice tratamentul este urmat 4-5 luni. 3.2. în afara urgențelor. Schizofreniile în perioada
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aceste medicamente. 3.4. Alte indicații. Controlul unei agitații în situații de urgență; 4. Contraindicații. Contraindicațiile sunt puțin frecvente: - utilizarea neurolepticelor trebuie să fie prudentă în fața unui sindrom febril datorită riscului crescut de sindrom malign; - insuficiența hepatică este agravată de antipsihotice datorită hepatotoxicității unora (Largactil); - insuficiența renală antrenează riscuri de supradozaj; - sindroamele parkinsoniene sunt agravate de neuroleptice; - deși feto-toxicitatea neurolepticelor la om nu a fost încă demonstrată, utilizarea lor în primele 3 luni de sarcină trebuie să fie prudentă; - scleroza în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
om nu a fost încă demonstrată, utilizarea lor în primele 3 luni de sarcină trebuie să fie prudentă; - scleroza în placi în momentul puseelor evolutive este o contraindicație tradițională; - glaucomul, dacă utilizarea corectorilor antiparkinsonieni e necesară; - depresiile sunt agravate de antipsihotice când sunt utilizate singure. 5. Principalele efecte adverse induse de medicatia antipsihotica Substantele antipsihotice, atat cele conventional cat si noii agenti antipsihotici, pot produce, in functie de vulnerabilitatea biologico-genetica individuals, cat sj in functie de Jezionalitatea functionala cerebrals", efecte adverse
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de sarcină trebuie să fie prudentă; - scleroza în placi în momentul puseelor evolutive este o contraindicație tradițională; - glaucomul, dacă utilizarea corectorilor antiparkinsonieni e necesară; - depresiile sunt agravate de antipsihotice când sunt utilizate singure. 5. Principalele efecte adverse induse de medicatia antipsihotica Substantele antipsihotice, atat cele conventional cat si noii agenti antipsihotici, pot produce, in functie de vulnerabilitatea biologico-genetica individuals, cat sj in functie de Jezionalitatea functionala cerebrals", efecte adverse de tip general. Potentialul de a induce asemenea efecte trebuie sa constituie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
trebuie să fie prudentă; - scleroza în placi în momentul puseelor evolutive este o contraindicație tradițională; - glaucomul, dacă utilizarea corectorilor antiparkinsonieni e necesară; - depresiile sunt agravate de antipsihotice când sunt utilizate singure. 5. Principalele efecte adverse induse de medicatia antipsihotica Substantele antipsihotice, atat cele conventional cat si noii agenti antipsihotici, pot produce, in functie de vulnerabilitatea biologico-genetica individuals, cat sj in functie de Jezionalitatea functionala cerebrals", efecte adverse de tip general. Potentialul de a induce asemenea efecte trebuie sa constituie elementul de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
momentul puseelor evolutive este o contraindicație tradițională; - glaucomul, dacă utilizarea corectorilor antiparkinsonieni e necesară; - depresiile sunt agravate de antipsihotice când sunt utilizate singure. 5. Principalele efecte adverse induse de medicatia antipsihotica Substantele antipsihotice, atat cele conventional cat si noii agenti antipsihotici, pot produce, in functie de vulnerabilitatea biologico-genetica individuals, cat sj in functie de Jezionalitatea functionala cerebrals", efecte adverse de tip general. Potentialul de a induce asemenea efecte trebuie sa constituie elementul de baza in luarea deciziei terapeutice, considerand ca regula
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care se dezvoltă brusc. Cea mai comună formă include torticolisul, retrocolisul, opistotonusul și crizele oculogire. De obicei distonia survine în primele 2 zile de tratament cu neuroleptice; 90% survine în prima săptămînă de terapie, mai constant după o serie de antipsihotice incisive (ex. Haloperidol, Flufenazină). Incidența generală a reacțiilor acute distonice consecutive începerii unui tratament neuroleptic este de circa 5%, cu o incidență mai mare la sexul masculin (2:1). Distonia este mai frecventă la vîrstele tinere 25-45 ani. Neurolepticele depot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este de circa 5%, cu o incidență mai mare la sexul masculin (2:1). Distonia este mai frecventă la vîrstele tinere 25-45 ani. Neurolepticele depot produc distonie în primele 12-24 de ore. Distonia survine la 10-15% din pacienții tratați cu antipsihotice și reprezintă aproximativ 40% din totalul tulburărilor extrapiramidale induse de neuroleptice. Adesea poate surveni o rezoluție spontană după o perioadă de câteva luni de terapie neuroleptică la o doză constantă, dar poate să reapară dacă dozajul este crescut. Distonia durează
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
să se bazeze pe observarea neliniștei motorii și viteza apariției akatisiei. Akatisia este subdiagnosticată și poate fi ușor scăpată din vedere, sau poate fi greșit diagnosticată ca anxietate, tensiune sau exacerbare psihiatrică, situație în care uzual, medicul, prescrie mai multe antipsihotice, ceea ce înrăutățește situația. Acatisia se poate dezvolta insidios într-o perioadă de săptămâni și atât pacientul cât și medicul curant pot fi surprinși de apariția simpomelor. Acatisia reprezintă circa 50% din tulburările episodice extrapiramidale raportate. Incidența sa generală la pacienții
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din tulburările episodice extrapiramidale raportate. Incidența sa generală la pacienții care primesc o medicație neuroleptică este de 20-50% . Sexul feminin este mai afectat într-o proporție de 2/1. Aproape toate manifestările survin în primele 3 luni de tratament cu antipsihotice și sunt mai frecvente la neurolepticele incisive administrate în doze mici! La neurolepticele depot sau cele cu eliberare lentă, debutul acatisiei survine precoce (în primele 1-4 zile) (McCreadie et al, 1992). Tratament. Acatisia este cel mai rezistent simptom extrapiramidal la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tip mască; mers cu pași mărunți; retropulsie;dificultate în inițierea sau stoparea mișcărilor voluntare; salivație excesivă sau hiposalivație; sindromul "rabbit" (oscilații rapide ale buzei superioare - Wanda & Yamaguchi, 1992) Parkinsonismul apare în mod obișnuit după 2-3 săptămâni de tratament cu agenți antipsihotici, după perioada de risc maxim a distoniei și akatisiei. Femeile sunt mai frecvent afectate (2/1). Pacienții vârstnici pot avea un risc crescut. Tratament. Efectele adverse parkinsoniene pot fi influențate de un agent anticholinergic standard (de exemplu Difenhidramina) sau Amantadina
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
capul separat. Când akinizia, lipsa spontaneității gesticii, vorbirea și mișcarea predomină asupra repausului în pat pacientul poate fi confundat cu unul deprimat, demoralizat sau cu un schizofrenic rezidual. Majoritatea fiziopatologiei pseudoparkinsonismului, se datorează blocajului receptorilor dopaminergici în ganglionii bazali de către antipsihotic. Tratament. Din nefericire, akinezia este deseori cel mai rezistent simptom EEXP la agenții antiparkinsonieni sau benzodiazepine. Din această cauză, akinezia severă poate contraindica folosirea unui dozaj neuroleptic adecvat. Dacă anticolenergicele sunt insuficiente pentru a o rezolva, se pot încerca benzodiazepinile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
contraindica folosirea unui dozaj neuroleptic adecvat. Dacă anticolenergicele sunt insuficiente pentru a o rezolva, se pot încerca benzodiazepinile sau dozele scăzute, divizate de Propranolol (30-80 mg/zi) și alte droguri beta blocante (ex. Nadolol) eficiente în tratamentul akatiziei indusă de antipsihotice fără interacțiuni adverse cu drogurile antipsihotice sau antiparkinsoniene. Propranolul poate fi dat profilactic sau după ce apare akatizia exceptând pacienții cu astm bronșic, tulburări de conducere cardiace (blocuri) sau diabet zaharat insulino-dependent. în doze scăzute, Propranololul nu afectează TA sau frecvența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Dacă anticolenergicele sunt insuficiente pentru a o rezolva, se pot încerca benzodiazepinile sau dozele scăzute, divizate de Propranolol (30-80 mg/zi) și alte droguri beta blocante (ex. Nadolol) eficiente în tratamentul akatiziei indusă de antipsihotice fără interacțiuni adverse cu drogurile antipsihotice sau antiparkinsoniene. Propranolul poate fi dat profilactic sau după ce apare akatizia exceptând pacienții cu astm bronșic, tulburări de conducere cardiace (blocuri) sau diabet zaharat insulino-dependent. în doze scăzute, Propranololul nu afectează TA sau frecvența cardiacă. Din cauza efectului neplăcut acuzat în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
doze scăzute, Propranololul nu afectează TA sau frecvența cardiacă. Din cauza efectului neplăcut acuzat în mod expres de către pacienți, intenția psihiatrilor practicieni a fost dintotdeuna să prevină sau măcar să controleze SEP (simptomele extrapiramidale) aceste efecte nedorite, meținând pe cât posibil intacte beneficiile antipsihotice. Astfel de o manieră generală, am întâlnit tatamentul concurent cu antiparkinsoniene într-o proporție semnificativă de circa 2/3 din cazurile tratate. O asemenea “apetență” pentru medicația corectoare ar putea pe bună dreptate ridica o serie de semne de întrebare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe bună dreptate ridica o serie de semne de întrebare referitoare la corecta lor prescriere. Adevărul este că din analiza loturilor studiate s-au schițat următoarele trei direcții strategice: 1. în cursul episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari a antrenat frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce a impus prescrierea de corectoare; tratarea și controlul SEP fiind dealtfel și practica standard. 2. O altă situație este aceea în care antiparkinsonienele au fost utilizate ca profilaxie inițială, în ideea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
medii și cu activitate anticolinergică mai pronunțată cum ar fi Tioridazinul sau Clorpromazina). Oricere ar fi motivele invocate, situația utilizării în scop preventiv a medicației anti SEP se prezintă astfel: Aprecierea unui “risc crescut” de apariție în decursul tratamentului cu antipsihotice a unor SEP a reprezentat circa 21% din indicațiile asocierii d’emblee a unei medicații corectoare. Astfel de aprecieri s-au bazat conform datelor obținute pe considerații asupra caracteristicilor pacienților (vârstă, sex), caracteristicile AP utilizate și a căii lor de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
paranoidă poate conduce la o alterare irevocabilă a oricărei relații terapeutice. Dacă bilanțul tuturor acestor posibilități înclină în favoarea unei atitudini de prevenție a SEP, profilaxia inițială cu medicație anti SEP poate fi luată în considerație odată cu inițierea tratamentului cu antipsihotice (Casey et al., 1980; Keepers et al., 1983). Dimpotrivă, dacă posibilitatea unor asemenea eventualități este mai degrabă redusă, este mai corectă inițierea terapiei numai cu neuroleptice, ținând cont de faptul că medicația anti SEP poate genera ea însăși efecte secundare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
5-38g) sunt ușor de observat și necesită supravegherea temperaturii pentru a elimina un sindrom malign; creșterea temperaturii este identică cu cea a subiecților neneuroleptizați (40-41g) și trebuie prevenită printr-o bună hidratare. 1.4. Incidente endocrine. Pot surveni după toate antipsihoticele, în particular după Dogmatil. 1. Creșterea în greutate necesită sfaturi igieno-dietetice cu excluderea oricăror alte măsuri (salidiuretice, anorexigene, extracte tiroidiene etc) ce sunt formal contraindicate datorită stării psihice. Frecventă mai ales la AP atipice. Sindromul dislipidemic reprezintă elementul esențial de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
reprezintă o complicație severă a terapiei cu AP atipice. 1.5. Fotosensibilitatea. Legată de Largactil necesită o expunere progresivă la soare. O asemenea listă de reacții adverse este desigur, impresionantă la o primă vedere. în realitate asemenea efecte secundare la antipsihotice sunt relativ rar întâlnite în practica psihiatrică clinică, neurolepticele apărând ca fiind unele dintre cele mai sigure și simplu de manipulat medicamente. 2. Accidentele neurologice tardive 2.1. Diskinezia tardivă. Este o tulburare hiperkinetică ce apare în mod obișnuit după
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
neurologice tardive 2.1. Diskinezia tardivă. Este o tulburare hiperkinetică ce apare în mod obișnuit după tratament prelungit cu medicație neuroleptică.DT este considerată a fi cauzată de funcționarea deficitară a neuronilor dopaminergici din nucleul caudat, blocați timp îndelungat de antipsihotice (Dixon et al, 1993; McCreadie et al, 1992; Kurtz et al, 1993). în special când terapia este discontinuă, acești receptori striați suprasenzitivi răspund excesiv la dopamina neblocată. Acetilcolina are un efect opus dopaminei în sistemul extrapiramidal. DT constă în mișcări
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un timp, le scapă atenției. Examinarea este cel mai bine de a fi făcută atât în timpul activității cât și prin distragerea atenției pentru că pacientul conștient tinde să-și suprime DT. Diskinezia tardivă se dezvoltă după doi ani de tratament cu antipsihotice dar poate debuta și mai curînd (3-6 luni) la indivizii care au un risc mai mare, sunt mai sensibili. Mișcările se rezolvă în 3 luni după întreruperea tratamentului și în acest caz sunt denumite reversibile sau diskinezia de sevraj; dacă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
caz sunt denumite reversibile sau diskinezia de sevraj; dacă mișcările persistă peste 3 luni, sunt clasificate ca ireversibile. Diskinezia tardivă este în mod obișnuit exacerbată de descreșterea sau sistarea medicației neuroleptice. Prevalența diskineziei tardive între toți pacienții care iau medicație antipsihotică este de 5-65% cu acceptarea prevalenței medii de 20% a acelora tratați cu neuroleptice. Factorii de risc pentru diskinezia tardivă includ tratamentul cronic cu neuroleptice, vârsta ( bărbații tineri pot fi înclinați spre variante severe și generalizate de DT, incidența și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acest lucru ar fi mai curînd un artefact). Poate fi de asemenea mai comună la pacienții cu tulburări afective majore și la acei care primesc intermitent doze de neuroleptice. Deși DT poate fi ireversibilă, mulți pacienți se recuperează complet cînd antipsihoticele sînt oprite. Prevenție. 1. Considerarea tratamentului cu agenți neuroleptici având un risc scăzut de a produce tulburări extrapiramidale ( de exemplu, Clorpromazină, Tioridazină). 2. Utilizarea dozelor cele mai mici posibile pentru controlul și menținerea pacientului. 162 3. Luarea în considerație a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
precum și a prezenței mișcărilor anormale: la fiecare 6 luni până la 1 an în decursul tratamentului evaluați pacientul pentru a descoperi semnele de diskinezie tardivă. Utilizarea unor scale standardizate este recomandată (de ex. Abnormal Involuntary Movement Scale). Tratament. 1. Stoparea medicației antipsihotice incisive ori de cîte ori situația clinică o permite. Decizia de a sopa medicația, sau de a o continua în prezența diskineziei tardive trebuiește luată în conjuncție cu pacientul; orice decizie necesită consimțămîntul informat al pacientului bazat pe posibilitatea sa
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]