104 matches
-
la sfârșitul secolului XIX și începutul secolul XX -, practic n-a existat problemă importantă în lume în care cele două țări să nu se consulte și să nu adopte, în final, o poziție comună. Chiar și atunci când curentul izolaționist sau antirăzboinic era foarte influent în Statele Unite, Anglia a beneficiat, în continuare, de un sprijin puternic, necunoscut de opinia publică americană, cum s-a întâmplat, de exemplu, în anii 1939-1940, înaintea intrării Statelor Unite în război. Și după al Doilea Război Mondial Statele Unite
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
că unii dintre lideri „au o mentalitate antifascistă”. De asemenea, o primă conlucrare cu elementele de conducere ale P.N.Ț. a avut loc prin participarea lui Dem. Dobrescu la acțiunile întreprinse pentru apărarea lui Petre Constantinescu-Iași, la conferințele antifasciste și antirăzboinice organizate, în realitate, de mișcarea comunistă. Asupra mișcării comuniste, D.G.P. a elaborat constant materiale de analiză și sinteză, care au arătat atât apartenența mișcării la directivele Internaționalei Comuniste de la Moscova, cât și modul cum aceasta era supravegheată de organele specializate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tot anii '30, chiar dacă în timpul războiului sino-japonez Shanghai-ul este ocupat în 1937 (producătorii se retrăseseră în Guanghzou, ocupat și el, apoi din 1939 în Hong Kong, unde, până la căderea sa din 1941, se produce cea mai multă bandă desenată, preponderent antirăzboinică). După război, apar noi teme, referitoare la viața cotidiană, dar și la politică (după instaurarea comunismului, în 1949, revin din Hong Kong cei neagreați de Goumindang). Publicațiile comuniste și cele anticomuniste se duelează și prin banda desenată din Hong Kong, comuniștii atacând
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
2003. Repere bibliografice: Romulus Diaconescu, „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, SPM, 1976, 296; M.P., „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, R, 1976, 8; Doina Berchină, Concizie și claritate, R, 1978, 2; Cornel Sorescu, „Testamentul”, R, 1980, 4; Radu Vaida, Un rechizitoriu antirăzboinic, LCF, 1986, 21; Fănuș Băileșteanu, „Agent secret”, RL, 1986, 34; Eugen Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal, „Ziua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
Gelu, iar în 1957 de „feeriile” Șarpele Marao și Vrăjitoarele. Culegerea de poezii Oameni și flăcări, tributară orientării realist-socialiste, datează din 1963. Urmează Mare incognitum (1967; Premiul Uniunii Scriitorilor), cuprinzând o selecție din versurile anterioare și un ciclu inedit, intitulat Antirăzboinice, apoi Nemoarte (1968), Coloane (1970), Înaltă umbră (1970), Păsări incandescente (1971), volumul de povestiri Fata fără lună (1967), alt basm în versuri, Cei din lună (1969), dar și Poeme dramatice: Leru. Împăratul Nix (1970), scrierea autobiografică Zeii prind șoareci (1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
patronului serafimilor osândiți, e spânzurătoarea: „«Vagabonzi, hoți, nebuni. Lepădații noroadelor./ Casa lor e temnița. Puneți lacăte bune fiarelor»./ Odată-poate cu înfriguratele zori vom sângera/ Și spânzurătorile ne vor ridica la cer”. Cântăreț al propriului martiriu, S. a încercat, în ciclul Antirăzboinice, să dea accent liric și unor notații inspirate de tragedia umanității. Pe alocuri a izbutit. Un poem surprinde priveliști sinistre ale câmpului de bătălie în care „toate pietrele sunt nimbate cu sânge/ și orbitele au plantații de șerpi”, altul exprimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
teatru cel mult agreabil, docil-convențional în formulele epocii și care a trecut rapid în uitare. De fapt, plierea la exigențele factorului politic s-a manifestat ceva mai târziu, după 1948. Piesa de debut, Furtună în Olimp, dă glas unei poziții antirăzboinice, larg răspândită în epocă. Probabil după modelul lui Jean Giraudoux (La Guerre de Troie n’aura pas lieu), dar într-un registru mai degrabă burlesc, Ș. a compus o satiră dramatizată, de altfel convențională, cu un dialog spumos și replici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
miile, dintre care mulți veneau, desigur, din țările așa-zise frățești, dar veneau mulți și de dincolo, din afara „lagărului“. Este adevărat că și aceștia fuseseră selectați după criteriul apartenenței la partidele comuniste din țările lor sau la organizațiile comuniste disimulate (antirăzboinice, antirasiste etc.), așa cum Moscova crease pe toate continentele, dar chiar și așa, acești tineri tot erau, în lumea noastră de atunci, aducătorii unui mesaj de înnoire. Vor fi fost comuniști sau simpatizanți ai comunismului, însă veneau din țări libere și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
plenipotențiar la Copenhaga (1900-1905), ambasador al Germaniei la Sankt Petersburg (1905-1907), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (1907-1910) și ambasador al Germaniei la Paris (1910-1914). În A.F. Frangulis, op. cit., p. 1004. Postfață Prințul Karl Max Lichnowsky, ultimul ambasador antirăzboinic Pentru cititorul acestui titlu, nefamiliarizat cu viața și activitatea prințului Lichnowsky, nobil și diplomat german de carieră, expresia de mai sus ar putea fi un paradox. Și totuși nu este așa. Prințul Karl Max Lichnowsky (1860-1928) a fost cel din
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Robert Cecil, președintele Uniunii pentru Societatea Națiunilor, cu scopul de a pregăti Congresul universal pentru pace, care urma să se țină la Bruxelles, în septembrie 1936. S-a înființat și în România un comitet de inițiativă pentru a coordona lupta antirăzboinică și pentru a reprezenta țara la Congres. Pe lângă personalități de seamă ale vieții politice, culturale și științifice (Nicolae Titulescu, președinte de onoare, dr. N. Lupu, Gr. Trancu-Iași, Victor Eftimiu, Mihail Ralea, Petre Andrei, Lothar Radăceanu ș.a.), au făcut parte din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Eftimiu, Mihail Ralea, Petre Andrei, Lothar Radăceanu ș.a.), au făcut parte din Comitetul de inițiativă și feministele de prestigiu ca Isabela Sadoveanu și Ella Negruzzi. La apelul acestui Comitet de a crea comitete locale și de a organiza acțiuni comune antirăzboinice au răspuns și asociațiile de femei. La rândul său, Frontul Feminin a lansat un „Apel pentru pace”, îndemnând femeile să protesteze alături de celelalte forțe democratice împotriva pregătirii puterilor revanșarde pentru un nou război mondial: Noi, femeile, creatoarele vieții, ne vom
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
posibilitățile legale create de regim pentru a-și apăra drepturile. Documentele vremii atestă prezența femeilor în diferitele acțiuni ale breslelor (create în locul sindicatelor), în care multe dintre ele ocupau funcții de răspundere. Ele au luat parte la demonstrațiile revendicative și antirăzboinice pe tot parcursul anului 1939. Astfel, printre cei peste 20.000 de manifestanți care au defilat de 1 Mai 1939 pe străzile Capitalei se aflau și numeroase femei. Demonstrația a fost urmată de un pelerinaj la Monumentul Eroului Necunoscut, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
DACIA NOUĂ, publicație apărută la București între 12 decembrie 1937 și 13 martie 1938, cu subtitlul „Săptămânal de energie tânără”, sub direcția lui A. M. Alicu. Revistă antifascistă și antirăzboinică, D. n. acordă evenimentului cultural două pagini, în fiecare număr, intitulate „Luminile orașului”, conținând în primul rând note, informații, recenzii, cronică plastică și cinematografică și mult mai rar producții literare. Deși beneficiază și de colaborarea unor nume importante, publicația nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286640_a_287969]
-
prima dată pseudonimul Ion Caraion, e prezent cu versuri și recenzii literare în „Universul literar” și „Curentul literar”. Este redactor la ziarele „Timpul” și „Ecoul”. Publică la „Claviaturi”, „Curentul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizont”, „Universul literar”, „Vremea” ș.a. Atitudinea sa antirăzboinică și antifascistă îl determină să participe la fondarea, în 1944, a ziarului „Scânteia”. Este, în același timp, unul dintre inițiatorii revistei literare „Agora” (1947) a Fundației Regale „Mihai I” și participă la editarea publicației „Caiet de poezie”, supliment al „Revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Săptămâna luminată a lui M. Săulescu. Instinctul de umorist irumpe, în schimb, în Falimentul zeilor, o parodie brodând cu mare libertate pe motivul Amfitrion. Olimpul ia uneori chipul mahalalei bucureștene, alteori pare consiliul de administrație al unei firme moderne. Teza antirăzboinică e estompată de acțiunea plină de antren și de vervă debordantă a dialogurilor, nu lipsite, totuși, de unele trivialități. O demitizare se încerca și în comedia Napoleon & co., însă aici șarja e excesivă, iar comicul de limbaj se limitează la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
pilonii Europei Unite și asta cu 33 de ani înainte de căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, când puțini oameni își permiteau să viseze la o Europă unită. În mai 1957, la Bon, pe fondul unei agresive campanii antirăzboinice întreținute de U.R.S.S., s-a luat decizia modernizării forțelor armate ale N.A.T.O., astfel încât să fie capabile să protejeze teritoriul statelor membre împotriva oricărui atac. S-a hotărât că remediul viabil pentru teama față de armele nucleare și pericolul
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
originală - cum spunea G. Călinescu - o „sălbatică năvală de umbre ereditare”. În timpul celui de-al doilea război mondial poetul s-a aflat la Moscova în calitate de corespondent militar al ziarului „Moldova socialistă”, unde a publicat numeroase poezii și articole cu mesaj antirăzboinic. În perioada postbelică devine un „cronicar” al evenimentelor din trecut și prezent, cultivând o poezie suprasaturată de așa-zisul element social imediat, poezie care răspunde comenzii politice a regimului și e dominată de compuneri teziste. Acestei maniere îi aparțin volumele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
nuanțe” (După doi ani). Conținutul articolelor atestă o multitudine de poziții, de la cea umanist-feministă a Claudiei Millian până la radicalismul lui Alexandru Sahia. Tudor Teodorescu-Braniște însuși era membru al Partidului Național Țărănesc. C.l. nu a formulat un program, dar orientarea publicației, antirăzboinică și antifascistă, este evidentă chiar de la primul număr. Un articol redacțional era intitulat 11 noiembrie, pentru a sublinia că se împliniseră 15 ani de la încheierea armistițiului ce pusese capăt primului război mondial, prilej de meditație la destinul păcii într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
merge până în inima celor mai dificile complexe psihologice. Sunt dezbătute aici probleme de morală și etică, probleme de creație, despre teorie și creație, ce are de a face sinceritatea cu talentul, care este condiția scriitorului, incursiuni în literatura străină, atitudinea antirăzboinică, problema evreiască, judecată direct, pornită de la viața de toate zilele și de la pagini de literatură, subliniind că opoziția nu este datorată esenței lucrurilor ci imperfecțiunii oamenilor. Munca privită ca aspră condiție esențială în susținerea talentului. Totul bazat pe descoperirea substanței
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
cel puțin aparent - odată pentru totdeauna. William Diehl: Eureka. Editura RAO, București, 2003. Preț: 139 000 lei. Ororile războiului Romanul a fost calificat drept una dintre cele mai importante cărți scrise pe pământ american și una dintre marile opere literare antirăzboinice ale lumii. Cartea evocă teribilul bombardament asupra Dresdei, din 13 februarie 1945, când în urma raidului aerian efectuat de Aliați și-au pierdut viața 135 000 de persoane, precum și experiența personală a autorului ca prizonier în cel de-al doilea război
Agenda2003-34-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281378_a_282707]
-
poezia socială are, din punctul de vedere al exegetului, resurse "insuficient exploatate". Un capitol pe care insistă dl Liviu Grăsoiu este proza lui Topârceanu, căreia nu i s-a dat niciodată atenția cuvenită. Ea a inaugurat, în 1918, seria cărților antirăzboinice lipsite de exclamații patriotarde. Analizând minuțios proza ignorată, dl Liviu Grăsoiu găsește că, "descrierile lui Topârceanu, chiar și în proză sunt ale unui maestru. Dozarea lor are ca rezultat o mișcare neîntreruptă, un ritm interior supus mereu realismului de la care
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
între simbolism și expresionism nu este decît marginal terminologică. În realitate simbolismul ornamentează realul, supralicitează imagistic (pînă la incantație) posibilitățile limbajului, pe cînd expresionismul înclină spre grotesc și disonanță, altfel spus concentrează, simplifică, stilizează existența, dă prioritate unor proclamații anticonformiste, antirăzboinice, antiburgheze (în sensul ostilității față de cei ce desfigurează visul). Două articole apărute în urmă cu cîtva timp în România literară, constată, odată mai mult, că la Bacovia "principalele elemente de stilistică simbolistă și mai larg modernistă, recte simbolul și metafora
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
pacifiștii occidentali, pe care îi numără anumiți comentatori autohtoni cu încîntare, de ce nu se agită și pacifiștii estici la fel ca ei? În fostele țări comuniste, sila încă proaspătă de dictatură și de dictatori e mult mai puternică decît sentimentele antirăzboinice din țări occidentale care cu o jumătate de secol în urmă s-au întors la democrație cu ajutorul americanilor. Esticul de rînd îi crede pe americani pentru simplul motiv că recunoaște în Saddam Hussein o ipostază sau alta a fostului dictator
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
văd reduși, în ochii noilor diriguitori, la un portret lipsit de perspectivă și de nuanțe, care îi acuză. Din fericire pentru Geo Dumitrescu (om de stânga, pe timpul războiului și al unei dictaturi de dreapta), imaginea sa de poet anti-oficial și antirăzboinic este, în condițiile actuale, cât se poate de favorabilă. El are acum o intensă activitate publicistică; și totuși, poetul tace editorial până în 1963, când îi apare volumul Aventuri lirice. Acesta a făcut impresie (senzație) nu doar prin calitatea versurilor, ci
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
bătrâni, mereu / Bunădimineața este spus de salve de tunuri, - / Deocamdată sufletul meu, deocamdată, / mâine întreaga bătrână carne a cerului / de mortuari crini explozivi s-ar putea / să fie brăzdată”. Traducând simplu ar fi să deslușim aici un reflex al liricii antirăzboinice, cultivată intens și în toate chipurile de Eugen Jebeleanu. Dar parcă e totuși mai mult. Un sentiment al dezaxării existențiale este de perceput, al prăbușirii nesfârșite și al extincției, potențat în poeme și de acea plastică de severe tonalități : alb
Însemnare la un Centenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5561_a_6886]