116 matches
-
în calitate de președinte lucrările celei de-a XII-a sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, Nicolae Titulescu considera că viitoarea Conferință a dezarmării va reprezenta “piatra de incercare a înțelegerii între națiuni”. În primăvara anului 1933, atmosfera politică era dominată de activitatea antirevizionistă a unor state mici și mijlocii, conștiente fiind că trebuie să caute concomitent, noi mijloace, noi instrumente de securitate. Eforturile României pe plan intern și extern privind condamnarea războiului sau împletit organic cu cele pentru dezarmare și pentru definirea agresorului
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
sau cârtița troțkiștilor francezi - aluzie la o frază a lui Marx. Această concurență este manifestă în investirile simbolice. Totul e făcut pentru a reînnoi, a dinamiza și radicaliza marele ceas al sociabilității politice. Maoiștii francezi din PCMLF adaugă un cuplet „antirevizionist” la Internațională, în timp ce cei din stânga proletară creează un imn alternativ, Noii partizani. Reînnoirea trece și prin împrumuturi din lumea a treia: Che Guevara în cazul troțkiștilor, purtarea keffieh-ului palestinian în cazul maoiștilor. în mai 1968, Liga Comunistă Revoluționară (LCR) dinamitează
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Principesa Mărioara de România se căsătorește cu Regele Alexandru I al Regatului sârbilor, croaților și slovenilor, iar între 20-23 octombrie 1923, Regele Ferdinand întreprinde o vizită la Belgrad 5. 1920-1940. În anii interbelici, România și Iugoslavia duc o politică externă antirevizionistă și colaborează în Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică. Cele două organisme își întemeiau existența pe litera și spiritul Pactului Societății Națiunilor, care prevedea acorduri regionale de alianță, ca mijloc de asigurare a păcii și securității. Take Ionescu, în acea vreme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
din noiembrie 1937 până în martie 1938, cu o periodicitate neregulată, având ca director pe Gh. Târnăveanu, iar ca redactor pe G. Belea. Ultimul număr iese cu titlul „Reînvierea românească”. Publicația se autodefinește, într-un apel, drept „Tribună liberă de luptă antirevizionistă și de românizare a românilor secuizați.” Articolul-program, aparținând lui G. Belea, militează pentru „sufletul românismului”, împotriva „indiferentismului politic”, pentru „replantarea vlăstarelor românești pe ogoarele părinților noștri”. Cea mai mare parte a paginilor este consacrată publicisticii, ilustrată de Gh. Târnăveanu, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289167_a_290496]
-
populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și Liga Arhanghelului Mihail, Înființată la puțin timp după apariția Biopoliticii. Pacifismul lui Moldovan nu este Însă surprinzător dacă luăm În considerare perspectiva sa puternic antirevizionistă, pe care o Împărtășea cu cei mai mulți intelectuali și politicieni români transilvăneni. Ca un corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă propunerea sa de reformare a Ministerului Afacerilor Externe, care urma să se ghideze În desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cuprinzător al românismului să curgă cât mai multă spiritualitate și faptă ardelenească”. Un crez asemănător afirmă și editorialul numărului inaugural, Profilul unei generații, în care este definită și culoarea politică a publicației. Ț.n. duce o politică de stabilitate românească, antirevizionistă, pacifistă de stânga (fără ca tendința să fie exprimată în mod expres). Publicată până în ziua aplicării Dictatului de la Viena, gazeta atrage tot timpul atenția asupra contextului politic european nefavorabil României. Cu toate că are această principală preocupare, susține și un bogat și semnificativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290071_a_291400]
-
Învățături împotriva comunismului”; „Arcașii” de F. Doboș; „Societatea pentru cultura și literatura română din Bucovina” de Ion Negură; „Semănătorul” (poezie) de Alexandru Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
maghiar. De aceea, unii oameni politici au profitat de situație pentru a canaliza civismul patriotic și naționalismul militant al epocii spre manifestări publice cât mai impozante. În 1932, un ziar local anunța că asociația feministă din Iași se asocia mișcării antirevizioniste, trimițând în acest sens o telegramă prim-ministrului Iuliu Maniu, "cu ocazia serbării de mâine 1 decembrie"225. În același timp, autoritățile începeau să revină la obișnuitele măsuri de organizare "în teritoriu", luate cam în pripă. În gazete se anunța
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a 14 ani de la alipirea Ardealului. Toate școlile primare și secundare vor suspenda în această zi cursurile școlare. Se vor organiza serbări la toate școlile, unde profesorii vor vorbi elevilor despre însemnătatea zilei"226. Începea și seria marilor demonstrații publice antirevizioniste, mai întâi în Transilvania 227, apoi în capitală și în alte orașe importante ale țării 228. Apogeul celebrărilor interbelice s-a datorat chiar acestor mișcări de protest, instituționalizate prin organizarea unei "Ligi Antirevizioniste Române". Asociația era patronată de popularul ziar
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
226. Începea și seria marilor demonstrații publice antirevizioniste, mai întâi în Transilvania 227, apoi în capitală și în alte orașe importante ale țării 228. Apogeul celebrărilor interbelice s-a datorat chiar acestor mișcări de protest, instituționalizate prin organizarea unei "Ligi Antirevizioniste Române". Asociația era patronată de popularul ziar bucureștean "Universul" și de cunoscutul său director, avocatul Stelian Popescu. Între 1934 și 1937, Liga s-a dedicat în mod special promovării zilei de 1 decembrie ca simbol național, nu doar regional 229
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
didactic aflat în subordine 232. În 1937 se estima deplina însușire a datei de 1 decembrie ca sărbătoare națională a "unirii Ardealului cu România" zi "în care oficiile publice nu lucrează și se face slujbă" și, totodată, a celebrării Ligii Antirevizioniste 233. Dar în 1938, Ministerul a preluat abrupt inițiativa sărbătoririi, Liga fiind practic suprimată în toamna aceluiași an234. De această dată, autoritățile au recomandat școlilor să colaboreze doar cu "Fundația Culturală Regală "Principele Carol"", cu "Astra" sau cu "Liga Culturală
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1879-1950), dos. 36/1939; fond Prefectura Iași, dos. 62/1946; fond "Școala Generală de 8 ani Șcheia", dos. 531/1958-1959; Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale (SANIC), fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dos. 348/1903, dos. 578/1937; fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1934, 1935), dos. 643/1938. Acte normative Codul Muncii, promulgat prin Legea 53/2003, modificată și republicată prin Legea 40/2011 ("Monitorul Oficial", partea I, nr. 225, din 31 martie 2011), publicat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979. Binecredinciosul Voievod Ștefan Cel Mare și Sfânt: 500 ani, 2003 (broșura de prezentare a Complexului Muzeal Borzești). "Calendarul învățătorilor pe anul 1929", Tipografia "I. Bendit", Fălticeni. "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal" (redactat de Aurel Gociman), Cluj. "Calendarul nostru pe 1918", Tipografia C.D. Lupascu, Bârlad. "Contrafort. Revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova", nr. 3-4, din martie-aprilie 2004, publicat pe http://www.contrafort.md/2004/113-114/696
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cluj-Napoca, 1986. Mihalache, Andi, Istorie și practici discursive în România "democrat-populară", Editura Albatros, București, 2003. Idem, Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor în vremea Dinastiei Hohenzollern, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007. Mihalache, Cătălina, Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Ivănescu, Dumitru, Mihalache, Cătălina (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. Molnár, Miklós, A Concise History of Hungary, Cambridge University Press, 2001. Mungiu, Alina, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a Ungariei" (Ibidem, p. 6). 228 În 1934, în capitală s-au organizat ceremonii de amploare, incluzând o procesiune la mormântul Eroului Necunoscut (vezi "Opinia" din 2 decembrie 1934, p. 4). Și la Iași a avut loc o mare adunare antirevizionistă ("Opinia" de sâmbătă 1 decembrie 1934, p. 4). Inițiativa nu a aparținut autorităților, dar ele au susținut ideea, în primul rând prin obișnuita întrebuințare a publicului captiv în rețeaua școlară. Ministerul a dat din nou dispoziții: "În ziua de 1
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ordinea comemorativă era net favorabilă zilei de 1 decembrie, devansând, ca implicare, festivitățile dedicate zilelor de 10 mai sau 24 ianuarie (Valer Moga, op. cit., p. 483). 231 Vezi, de exemplu, "Universul" din 29 noiembrie 1934, p. 1; SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1934, 1935), f. 31; " Opinia" de marți 1 decembrie 1936, p. 4; Ibidem, numărul din 4 decembrie 1936, p. 3; "Universul" de joi 2 decembrie 1937, p. 15. 232 În 1935, acest
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1936, p. 4; Ibidem, numărul din 4 decembrie 1936, p. 3; "Universul" de joi 2 decembrie 1937, p. 15. 232 În 1935, acest sprijin a fost foarte consistent. Ministerul a recomandat directorilor "să se organizeze serbări de acord cu Liga Antirevizionistă Română", iar elevilor "să cumpere benevol insignele Ligii", din vânzarea cărora urma să se susțină propaganda pro-românească în străinătate. S-a dispus ca profesorii să vorbească elevilor "despre însemnătatea acestei zile și rolul Ligii Antirevizioniste" ("Opinia" de duminică 1 decembrie
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serbări de acord cu Liga Antirevizionistă Română", iar elevilor "să cumpere benevol insignele Ligii", din vânzarea cărora urma să se susțină propaganda pro-românească în străinătate. S-a dispus ca profesorii să vorbească elevilor "despre însemnătatea acestei zile și rolul Ligii Antirevizioniste" ("Opinia" de duminică 1 decembrie 1935, p. 2). În 1936, au apărut noi elemente de ceremonial, datorate mai ales recent înființatei organizații a "Străjerilor Țării". Relatând despre Ziua de 1 decembrie la Târgul Frumos, de pildă, un ziar local descria
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
preotului, o procesiune la cimitirul eroilor unde s-a rostit o scurtă rugăciune, urmată de recitări și cântări apoi "s-au întors spre centru în cântece patriotice" (vezi "Opinia" de vineri 4 decembrie 1936, p. 3). 233 Vezi "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal", (redactat de Aurel Gociman), Cluj, p. 18. 234 Pentru o expunere mai detaliată a subiectului, vezi articolul nostru Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (ed.
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1936, p. 3). 233 Vezi "Calendarul Ligii Antirevizioniste Române pe anul 1938, secția Ardeal", (redactat de Aurel Gociman), Cluj, p. 18. 234 Pentru o expunere mai detaliată a subiectului, vezi articolul nostru Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. 235 SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 643/1938, f. 309. Cifra rotundă a alimentat în mod suplimentar reprezentativitatea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
detaliată a subiectului, vezi articolul nostru Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. 235 SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 643/1938, f. 309. Cifra rotundă a alimentat în mod suplimentar reprezentativitatea datei respective, vorbindu-se despre "ziua de 1 decembrie, ziua Unirei, când se împlinesc 20 de ani de la Unirea Ardealului, Bucovinei și Basarabiei la patria mumă
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de promovare a drepturilor istorice românești și promovate cât mai larg în țările respective. O a doua direcție a fost capacitarea persoanelor autohtone recunoscute pe plan extern, care să documenteze în cercuri cât mai largi erorile tezelor ungare. Prin mișcarea antirevizionistă, înființată în România, să se inițieze campanii de presă și elaborarea de lucrări științifice pentru a combate argumentele Budapestei. Pe plan intern, serviciul de informații/contrainformații al armatei a propus desființarea Partidului Maghiar, interzicerea preoților și învățătorilor minoritari de a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
minoritar, maghiarii au încercat să obțină cât mai multe locuri în parlament. Anii treizeci au adus dezintegrarea vieții politice interne românești: Garda de Fier devenea un factor politic, se aluneca din ce în ce mai mult spre dreapta eșichierului politic și se întărea atmosfera antirevizionistă (și, în paralel, cea anti-minoritară). Extrem de popularul "transilvanism" (unitatea frățească a națiunilor trăitoare în Transilvania în perspectiva autoguvernării) din anii douăzeci, agreat în anumite cercuri intelectuale, se demonetizase până la sfârșitul deceniului; reprezentanții acestuia au revenit în viața politică maghiară, sau
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
brazdă), adică "Nu vă înapoiem nicio brazdă". (Ceea ce voia să fie o fină aluzie la faptul că Bánffy, în cadrul Frontului Renașterii Naționale era președintele Comunității Maghiare din România. Puțin probabil să fi purtat cămașa albastră a Frontului, după cum nici lozinci antirevizioniste nu prea a scandat). S-a mai adăugat că prim-ministrul îndeplinea mai degrabă orice dorință a vreunui popă român, decât a vreunui maghiar, iar românii erau plătiți mai bine. "Țara e condusă de străini, cine a mai auzit de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
al lui Ov. S. Crohmălniceanu, acel volumaș din 1960 intitulat Pentru realismul socialist, replică târzie și cu atât mai regretabilă dată mișcărilor reformatoare est-europene („revizioniste“), încurajate de micul dezgheț hrușciovian de la mijlocul deceniului al șaselea. Erau combătuți în acel pamflet „antirevizionist“ intelectuali estici reformatori sau scriitori disidenți precum Jan Kott sau Hłasko, iar din interior erau supuse criticii evazionismele grupului de la Steaua sau timidele noncon formisme ale tânărului poet Nichita Stănescu. Crohmălniceanu s-a răscumpărat pentru aceste cedări la presiunile făcute
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]