115 matches
-
detaliată a subiectului, vezi articolul nostru Un caz de mobilizare identitară și patrimonială: Liga Antirevizionistă Română, în Dumitru Ivănescu, Cătălina Mihalache (ed.), Patrimoniu național și modernizare românească: instituții, actori, strategii, Editura Junimea, Iași, 2009, pp. 63-82. 235 SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 643/1938, f. 309. Cifra rotundă a alimentat în mod suplimentar reprezentativitatea datei respective, vorbindu-se despre "ziua de 1 decembrie, ziua Unirei, când se împlinesc 20 de ani de la Unirea Ardealului, Bucovinei și Basarabiei la patria mumă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au fost factori care au modificat radical optica Departamentului de Stat față de afacerile europene. România, aflată în blocul statelor antirevizioniste, a reținut tot mai des atenția diplomației americane. Îndeosebi, numele lui Titulescu, cel mai european dintre diplomații români, a fost vehiculat în corespondența politică americană și în presa de peste Ocean. Discuțiile diplomatului român cu oamenii politici americani au relevat speranța
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a și întâmplat, chiar dacă nu brusc. Anul 1957 nu schimbă prea multe, dar 1958, 1959, 1960 reintroduc în România represiunea politică pe scară mare, cu arestări și procese ale intelectualilor, soldate cu ani mulți de închisoare, cu o dură campanie "antirevizionistă" și anticosmopolită. Cenzura, controlul de partid redevin drastice. I-a fost dat generației mele să-și înceapă drumul literar tocmai atunci, în climatul revenirii brutale la îngheț ideologic, nevoită să se supună, pentru a se putea manifesta, rigorilor acestuia"8
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a și întâmplat chiar dacă nu brusc. Anul 1957 nu schimbă prea multe, dar 1958, 1959, 1960 reintroduc în România represiunea politică pe scară mare, cu arestări și procese ale intelectualilor, soldate cu ani mulți de închisoare, cu o dură campanie "antirevizionistă" și anticosmopolită. Cenzura, controlul de partid redevin drastice. Marele nou val de represiune politică îl explică unii istorici prin dorința lui Dej de a-i asigura pe sovietici că nu se va repeta în România ce fusese în Ungaria și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a Societății Națiunilor (1930 și 1931). -Interesele României erau apropiate de cele ale statelor nou formate în Europa Centrală și de Sud-Est, ale căror frontiere erau vizate de revizionism: o în acest sens România a urmărit să realizeze un bloc antirevizionist, format din statele mici, situate între Marea Baltică și Marea Egee: Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Grecia și Turcia. datorită unor neînțelegeri apărute între unele dintre acestea, proiectul a fost irealizabil în forma dorită. -Au existat însă și două acțiuni reușite: o Mica Înțelegere
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
piața germană la un regim preferențial. România trebuia să facă comenzi industriei germane, aceasta fiind o condiție a semnării acestui document. Însă convenția nu a fost aplicată. Germania dorea să acapareze economia țărilor sud est europene și să slăbească frontul antirevizionist, ceea ce România nu putea accepta 17. Tratamentul preferențial al cerealelor din Europa Centrală și de Est a întâmpinat greutăți din cauza interferenței intereselor marilor puteri în această zonă. În consecință statele exportatoare au fost nevoite să treacă la o politică vamală
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
telegramă calitatea și virtutea de a negocia”125. Apropierea româno - sovietică, dorită cu insistență de Titulescu, era una de “fațadă“. Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost diminuarea hotărârii , din momentul preluării acestor tratative de către Nicolae Titulescu, cu care era susținută opinia românescă în privința problemei Basarabiei. 125 Ibidem , p. 141. 79 76 Tratativele de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
telegramă calitatea și virtutea de a negocia”125. Apropierea româno - sovietică, dorită cu insistență de Titulescu, era una de “fațadă“. Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost diminuarea hotărârii , din momentul preluării acestor tratative de către Nicolae Titulescu, cu care era susținută opinia românescă în privința problemei Basarabiei. 125 Ibidem , p. 141. 79 76 Tratativele de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat a fi o tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu scopul de a curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nu întâmplător, alegerea lui Nicolae Titulescu ca președinte al Adunării Societății Națiunilor, în anii 1930 și 1931, a rămas în analele organizației ca un mare triumf pentru diplomatul român dar,în primul rând, ca o recunoaștere a politicii de pace, antirevizioniste a României. Capitolul I al acestei lucrări debutează cu un scurt istoric asupra activității Micii Înțelegeri, până în anul 1933, punctând principalele sale caracteristici . Ne vom ocupa, de asemenea, de cauzele care au dus la reorganizarea acestei alianțe regionale și a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
state s-a întărit, îndeosebi după reorganizarea Micii Înțelegeri, prin încheierea Pactului din 16 februarie 1933 de la Geneva. “ Înființarea Micii Înțelegeri - organizație cu caracter regional - izvora din necesitatea relațiilor postbelice, fapt pentru care ea a îmbrăcat de la început un caracter antirevizionist și din legăturile tradiționale de prietenie dintre popoarele celor trei state ce o alcătuiesc - român, cehoslovac și sârbo-croato-sloven, care au luptat împreună împotriva dominației habsburgice. La baza Micii Înțelegeri au stat trei convenții bilaterale de alianță încheiate de statele respective
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
și inițiativele ei în favoarea păcii, împotriva războiului și a revizionismului, căpătând mai multă forță și prestigiu, cuvântul ei în problemele internaționale fiind ascultat cu mai mare atenție”. CAPITOLUL al II-lea DIRECTORATUL EUROPEAN ÎN PATRU. OPOZIȚIA MICII ÎNȚELEGERI. Eficacitatea organizației antirevizioniste central-europene Mica Înțelegere, a putut fi verificată în perioada următoare, confirmând pe deplin rolul pozitiv jucat de această organizație care s-a putut opune cu succes Directoratului european în patru. În prima jumătate a anului 1933, politica de concesii față de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în calitate de președinte lucrările celei de-a XII-a sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, Nicolae Titulescu considera că viitoarea Conferință a dezarmării va reprezenta “piatra de incercare a înțelegerii între națiuni”. În primăvara anului 1933, atmosfera politică era dominată de activitatea antirevizionistă a unor state mici și mijlocii, conștiente fiind că trebuie să caute concomitent, noi mijloace, noi instrumente de securitate. Eforturile României pe plan intern și extern privind condamnarea războiului sau împletit organic cu cele pentru dezarmare și pentru definirea agresorului
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Pe-al nostru steag e scris Unire!”. La Brașov, manifestațiile de protest au îmbrăcat atât forma unor manifestații de stradă cât și a grevelor, participanții cerând rezistența armată împotriva dictatului. La Oradea, manifestațiile de stradă au avut un puternic caracter antirevizionist și antihitlerist, împreună cu soldații și ofițerii care erau siliți să părăsească orașul fără luptă, cetățenii germani au protestat în fața Consulatului german. Mari manifestații au avut loc la Timișoara, Sibiu, Cugir, Deva., Hunedoara, Alba Iulia, Orăștie, Constanța, Iași, ș.a. Populația condamna
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
sau cârtița troțkiștilor francezi - aluzie la o frază a lui Marx. Această concurență este manifestă în investirile simbolice. Totul e făcut pentru a reînnoi, a dinamiza și radicaliza marele ceas al sociabilității politice. Maoiștii francezi din PCMLF adaugă un cuplet „antirevizionist” la Internațională, în timp ce cei din stânga proletară creează un imn alternativ, Noii partizani. Reînnoirea trece și prin împrumuturi din lumea a treia: Che Guevara în cazul troțkiștilor, purtarea keffieh-ului palestinian în cazul maoiștilor. în mai 1968, Liga Comunistă Revoluționară (LCR) dinamitează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de promovare a drepturilor istorice românești și promovate cât mai larg în țările respective. O a doua direcție a fost capacitarea persoanelor autohtone recunoscute pe plan extern, care să documenteze în cercuri cât mai largi erorile tezelor ungare. Prin mișcarea antirevizionistă, înființată în România, să se inițieze campanii de presă și elaborarea de lucrări științifice pentru a combate argumentele Budapestei. Pe plan intern, serviciul de informații/contrainformații al armatei a propus desființarea Partidului Maghiar, interzicerea preoților și învățătorilor minoritari de a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist dinainte de Războiul Civil preocupă actualmente conștiința americană (Maier, 1988, p. 18). Contra-ofensiva antirevizionistă a fost condusă de Jürgen Habermas, care a reacționat dur în paginile ziarului Die Zeit împotriva a ceea ce a considerat a fi o tentativă conservatoristă de înălbire a trecutului nazist cu scopul de a curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Averescu a fost de acord cu lansarea manifestului și a plecat în străinătate. Acțiunile și atitudinea ostilă guvernului și camarilei, promovate de cele două partide erau aprobate și de o serie de asociații compuse din militari, precum "Cultul Patriei", "Liga Antirevizionistă" sau societăți de binefacere, ca cea condusă de generalul Gomoi. Ba mai mult, prin intermediul generalului Nicolae Rădescu, membru al asociației "Cultul Patriei", nemulțumirile partidelor urmau să fie aduse la cunoștința regelui 564. Pentru accelerarea apropierii dintre georgiști și averescani, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
încheierea pactului de neagresiune cu Polonia, în ianuarie și amenințarea permanentă reprezentată de interesul Italiei fasciste pentru nordul Iugoslaviei au determinat statele din Peninsula Balcanică, Iugoslavia, Turcia și Grecia, alături de România să se apropie, în scopul formării unei noi organizații antirevizioniste. Sprijinite de Mica Înțelegere, acestea au semnat la 9 februarie 1934, Pactul Înțelegerii Balcanice, încercând, fără succes, însă, să atragă și Bulgaria 778. Gheorghe Brătianu semnala posibilitatea ca, în aceste împrejurări, să se găsească soluții și pentru rezolvarea problemelor grupurilor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
revizioniste maghiare, deputatul georgist, propunea ca problema să fie rezolvată printr-o politică de protejare a elementului românesc, în orașe și în zonele de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste, la care a participat și reprezentantul partidului georgist, Dimitrie Cioc. Cu acel prilej a fost adoptată o moțiune prin care a fost dezavuată cuvântarea ministrului liberal. În moțiune se afirma tranșant că: "nu este petec de pământ în tot Ardealul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ci faptul că, grație unei cenzuiri ineficace, el a fost difuzat în străinătate și în întreaga țară. [...] Afară de aceasta, sunt o serie de așa zise asociații pariotice, multe dintre ele compuse din militari, cum e, de pildă Cultul Patriei, Liga Antirevizionistă, sau așa zisele societăți de binefacere ( vezi dr. Gomoi), care militează în aceeași direcție ca și Gh. Brătianu și Averescu. [...] 26 aprilie 1935 [...] Astăzi, pot spune că am reușit în lupta pe care am dus-o. Aproape toți fruntașii partidului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
minoritar, maghiarii au încercat să obțină cât mai multe locuri în parlament. Anii treizeci au adus dezintegrarea vieții politice interne românești: Garda de Fier devenea un factor politic, se aluneca din ce în ce mai mult spre dreapta eșichierului politic și se întărea atmosfera antirevizionistă (și, în paralel, cea anti-minoritară). Extrem de popularul "transilvanism" (unitatea frățească a națiunilor trăitoare în Transilvania în perspectiva autoguvernării) din anii douăzeci, agreat în anumite cercuri intelectuale, se demonetizase până la sfârșitul deceniului; reprezentanții acestuia au revenit în viața politică maghiară, sau
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
brazdă), adică "Nu vă înapoiem nicio brazdă". (Ceea ce voia să fie o fină aluzie la faptul că Bánffy, în cadrul Frontului Renașterii Naționale era președintele Comunității Maghiare din România. Puțin probabil să fi purtat cămașa albastră a Frontului, după cum nici lozinci antirevizioniste nu prea a scandat). S-a mai adăugat că prim-ministrul îndeplinea mai degrabă orice dorință a vreunui popă român, decât a vreunui maghiar, iar românii erau plătiți mai bine. "Țara e condusă de străini, cine a mai auzit de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
poate face așa după cum doresc, sunt obosit și nu mai am rațiunea de a sta la putere.“ în urma acestor cuvinte, Camera și Senatul au dat lui Brătianu voturi de încredere. La Cameră se începe discuția revizuirii. Titu Maiorescu se declară antirevizionist, el nu admite revizuirea legii electorale. Art. I este astfel redactat: „Regatul României, cu tot teritoriul său de dincoace și de dincolo de Dunăre, constituie un singur stat indivizibil“. Maiorescu combate redactarea, întrebând ce caută Dunărea aci. A vorbi de România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Învățături împotriva comunismului”; „Arcașii” de F. Doboș; „Societatea pentru cultura și literatura română din Bucovina” de Ion Negură; „Semănătorul” (poezie) de Alexandru Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]