69 matches
-
noi, naționalismul lui Eminescu le pare condamnabil, prin fermitatea exprimării, pentru românii din afara fruntariilor țării, acest naționalism eminescian a fost însuși argumentul și arma de luptă împotriva deznaționalizării: "Pentru spațiul basarabean eminescianismul a însemnat chiar românismul salvator [...] pentru a rezista antiromânismului, nu exista atunci altă cale". Meritul aparte al studiilor consacrate receptării critice a lui Eminescu, reunite sub genericul Eminescu după Eminescu, este acela al contextualizării temeinice a fiecărui cap de acuzare pe care i-l aduc azi angajații unor comentarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
plecarea în Australia a soției și copiilor. A dat dovadă de consecvență în studiile și cercetările privind trecutul Moldovei. A fost un om de mare curaj, combătând pe mulți istorici sovietici care organizau sesiuni științifice susținând originea slavă a moldovenilor, antiromânismul cercetătorilor sovietici. A fost un mare patriot cum rezultă și din refuzul categoric de a evita încorporarea în unitățile ce plecau pe câmpul de luptă spunând: „dacă nu vom lupta noi pentru Țara Românească, atunci cine să lupte? Chiar dacă vom
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
precădere În sudul țării, la Freiburg, Munchen, Offenbach. Prof. Viorel Roman consilier academic la Bremen mărturisește cu regret o particularitate a unor conaționali. Deoarece permisul de ședere În Germania se legitima prin declarația de anticomunist aceasta, cu timpul, echivala cu antiromânismul ceea ce a contribuit la deteriorarea imaginii României. După părerea sa pentru a accede În Comunitatea Europeană este necesară apropierea Bisericii Ortodoxe Române de Sfântul Scaun de la Roma. La Viena se află un frumos locaș de Închinăciune vizitat și sprijinit de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
1952-1956), șef al sectorului de folcloristică al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe de la Chișinău (1960-1979). În 1940 a participat la procesul de înlocuire a alfabetului latin cu alfabetul rus. Sub masca „neaoșismului moldovenesc”, a promovat ideea antiromânismului, impunând teoria falsă a celor „două limbi, două noroade, două culturi”. A sprijinit analiza sociologizant-vulgară a operelor literare și folclorului, a negat importanța literaturii clasice. A elaborat manuale de gramatica „limbii moldovenești”, este autorul lucrării monografice Poezia lirică populară moldovenească
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
asemenea anomalii și că, în această perioadă, crucială pentru destinul Republicii Moldova, prevalența acestor chestiuni în dezvoltarea relațiilor bilaterale, prin transformarea lor în elemente de condiționalitate, ar fi în primul rând dăunătoare Republicii Moldova. În acest context, aș remarca un singur lucru: antiromânismul, manifest în unele perioade din ultimii 14 ani, nu a adus nici cel mai mic beneficiu Republicii Moldova. Dimpotrivă, a rămas mai singură în fața realilor adversari ai statalității, suveranității și independenței sale. Cei care urmăresc îndepărtarea Republicii Moldova de România urmăresc, în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
prejudicii." 54. Articolul 54 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice străine, care intră în conflict cu interesele cetățenilor României, este interzisă. (1.2) Antiromânismul se pedepsește, potrivit legii. (1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român și se pedepsește, potrivit legii." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Încălcarea jurământului se sancționează cu încetarea de drept
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
prejudicii." 54. Articolul 54 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice străine care intră în conflict cu interesele cetățenilor României este interzisă. (1.2) Antiromânismul se pedepsește, potrivit legii. (1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român și se pedepsește, potrivit legii." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Încălcarea jurământului se sancționează cu încetarea de drept
PROIECT DE LEGE nr. 1.198 din 5 noiembrie 2015 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 24 ianuarie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266824_a_268153]
-
prejudicii." 50. Articolul 54 se completează astfel: După alineatul (1) se introduc trei noi alineate, cu următorul cuprins: "(1.1) Promovarea intereselor unor persoane fizice sau juridice străine care intră în conflict cu interesele cetățenilor României este interzisă. (1.2) Antiromânismul se pedepsește, potrivit legii. (1.3) Propaganda pentru aservirea României constituie delict împotriva poporului român și se pedepsește, potrivit legii." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "(3) Încălcarea jurământului se sancționează cu încetarea de drept
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
celebrului "Manifest" al Cercului Literar: Scrisoarea, gest de solidarizare cu Eugen Lovinescu, promotor al democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii, a provocat indignarea vehementă a publicațiilor naționaliste, care i-au acuzat pe tinerii de la Sibiu de antiromânism. a fost redactor al revistei Cercului literar pe tot parcursul publicării acesteia, în perioada ianuarie-iunie 1945. În 1947 a obținut Premiul scriitorilor tineri al Fundațiilor Regale pentru volumul aflat în manuscris "Poeți români". În perioada 1948-1952 a fost bibliotecar la
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
baladei». Scrisoarea, gest de solidarizare cu Eugen Lovinescu, aflat la sfârșitul vieții, promotor al democrației și apărător al preeminenței criteriului estetic în evaluarea literaturii, a provocat indignarea vehementă a publicațiilor naționaliste, care i-au acuzat pe tinerii de la Sibiu de antiromânism („trebuie să li se înscrie patriotismul cu biciul pe coșul pieptului”, scria ziarul "Țara"). Ion Negoițescu a fost redactor al "Revistei Cercului Literar" pe tot parcursul publicării acesteia, în perioada ianuarie-iunie/august 1945.
Cercul Literar de la Sibiu () [Corola-website/Science/302812_a_304141]
-
ul este o reacțiune emoțională sau intelectuală ostilă la creșterea, în decursul secolelor, a identității naționale românești. Pe planul politic se poate manifesta prin tendința de a minimaliza sau de a descrie în termeni negetivi această identitate. Pe planul practic, antiromânismul poate îmbrăca diferite forme, de la cele mai ușoare la cele mai grave : Transilvania din evul mediu a avut parte de o organizare bazată pe existența unor grupuri etnice cu putere și influență în viața socio-economică și politică. Grupul dominant a
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
relocări forțate din cauza că erau catalogați după război drept „"colaboratori"” cu regimul nazist) și a minorităților religioase (700 de familii, mai ales Martorii lui Iehova au fost deportați în Siberia, în aprilie 1951 în cadrul planului numit „Operațiunea Nord”. În Republica Moldova, antiromânismul s-a manifestat ca reacție împotriva mișcării unioniste. Atitudinea antiunionistă a fost și este îndeosebi a unei părți însemnate din clasa politică locală, susținută preponderent de minoritățile conlocuitoare și de moldovenii românofoni care cred că ar avea de pierdut în
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
împotriva mișcării unioniste. Atitudinea antiunionistă a fost și este îndeosebi a unei părți însemnate din clasa politică locală, susținută preponderent de minoritățile conlocuitoare și de moldovenii românofoni care cred că ar avea de pierdut în cazul reunificării. Principala doctrină a antiromânismului în Republica Moldova este „moldovenismul”, concepție elaborată în URSS încă înainte de 1940, în timpul Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești din Ucraina, prin care se încearcă și în prezent să se demonstreze că în conștiința națională și în limba localnicilor, identitatea românească ar
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
fost acuzați de „huliganism grav în grup". De atunci, relațiile dintre guvernele Republicii Moldova și României sunt tensionate, Vladimir Voronin acuzând România de "imperialism", chiar dacă oficial, președintele Voronin și președintele Traian Băsescu și-au declarat intenția de a îmbunătăți colaborarea bilaterală. Antiromânismul s-a mai manifestat în Republica Moldova prin refuzul guvernului de a reveni la denumirile moldovenești inițiale ale mai multor localități rusificate fie în perioada imperială rusă (1812-1917) fie în perioada sovietică (1940-41 și 1955-91). Astfel, de exemplu, s-a renunțat
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
susținuseră pe "comitagiii" bulgari încă din 1821). Resimțită de bulgari ca o „trădare” a acestei prietenii, ofensiva militară română împotriva Bulgariei în 1913 și consecința sa : anexarea Cadrilaterului de către România, au stârnit în Bulgaria un val de indignare și de antiromânism virulent, care a dus la măcelul prizonierilor români din Bătălia de la Turtucaia (1916) și a lăsat urme adânci până astăzi în ambele țări. Cărțile de istorie bulgărești prezintă perioada românească în Cadrilater ca fiind o „cruntă ocupație militară”, și redau
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
bulgari nu mai recunosc caracterul multinațional al Țaratului Vlaho-Bulgar din sec. XIII, afirmând că acesta era excluziv bulgar în sensul de astăzi, etnic, al cuvântului, și extind acest punct de vedere și asupra despotatului Dobrogea din sec. XIV. În occident antiromânismul a îmbrăcat trei forme : Autori foarte diferiți ca opinii și filozofie, de exemplu Titel Constantinescu, Neagu Djuvara, Victor Frunză, Paul Goma, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Romulus Rusan sau Valeriu Rusu, precum și de personalități politice (de exemplu Doina Cornea), au apreciat
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
în însăși România o politică antiromânească prin cenzură, prin înăbușirea intelectuală a părții mai educate din populație, prin obligativitatea proletcultismului și a realismului socialist, precum și prin promovarea unui „național-comunism” de fațadă în locul valorilor culturale anterioare. Acești autori au afirmat că antiromânismul comunist s-a impus în Republica Populară Romînă promovând cultura sovietică în dauna culturii românești, și în Republica Socialistă România promovând chiciurile erei Ceaușescu. Pe planul urbanistic, s-a concretizat prin distrugerea patrimoniului istoric, arhitectonic și monumental românesc, și prin
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
politice din cadrul constituirii identității naționale din sec. XIX și al revendicărilor și contestărilor teritoriale din sec. XX, asupra cercetării și predării istoriei și geografiei, a produs, și mai produce în numeroase lucrări inclusiv universitare din străinătate, minimalizarea sau ocultarea existenței : Antiromânismul nu începe cu greșelile cartografice, care pot proveni din simpla necunoaștere a istoriei Românilor. El începe cu refuzul cartografilor de a își corecta greșelile, atunci când corecturile le sunt aduse la cunoștință și argumentate prin surse. Această minimalizare sau ocultare este
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
desfășurat și prin rusificarea toponimelor (Chișinău -> Kișiniov, Orhei -> Orgheev, Ciubărciu -> Ciobruci...) sau prin oficializarea sistematică a denumirilor turcești în dauna denumirilor moldovenești, oridecâte ori se putea (Frumoasa -> Kagul, Oblucița -> Ismail, Cetatea Albă -> Akkerman, Tighina -> Bender...). Nu este vorba aici de antiromânism, dat fiind că sentimentul românității nu apăruse încă în Basarabia în perioada 1812-1840 : Imperiul Țarist căuta pur și simplu să șteargă istoria româneasca a Basarabiei. Consecutiv războiului din Crimeea, pierdut de Imperiul Rus, între 1856 și 1878 județele Cahul, Bolgrad
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]