710 matches
-
fervent și harnic cercetător al istoriei noastre contemporane, scrie că pseudonimul „Victor Pancu”, din revista „Vremea”, 1941, este al lui George Ivașcu. Directorul României literare arată că atribuirea articolului „semnat Victor Pancu”, din „Vremea”, 29 iunie 1941, „... în care războiul antisovietic este socotit, în limbajul extremei drepte, o «cruciadă»”, care „să izbăvească civilizația și religia creștină de comunism” este greșită, exprimându-și „mari îndoieli” privind atribuirea textului lui G.Ivașcu. Mai mult, dl. N.Manolescu susține, în deplină cunoaștere a faptelor
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Noii ordine europene a făcut acele declarații care se dovedesc mai mult decât profetice - sigure: «Războiul va lua sfârșit în anul 1941».” Lectura corespondenței lui Ivașcu cu G.Călinescu, precum și a acestuia din urmă cu Al.Rosetti (până la începutul războiului antisovietic) impune o importantă constatare: elita intelectuală românească din tabăra de centru-stânga și stânga privea cu maximă încordare și spaimă o posibilă parașutare de trupe germane pe teritoriul Angliei, ocuparea Insulei Creta de către parașutiștii germani fiind o demonstrație în acest sens
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
V.I.Popa, V.Netea, Dan Petrașincu, I.Frunzetti, Mihail Șerban, Petre Manoliu (pseudonim Erasm) - li se adaugă, în nr. 605 din 15 iunie 1941, Eugen Lovinescu, cu Triptic. * Paul Ștefan dedică rubrica Mersul războiului, datată 26 iunie 1941, declanșării războiului antisovietic, din care înregistrăm unele pasaje elocvente: „Pactul de neagresiune germano-sovietic de la 23 august 1939 a fost considerat totdeauna ca un genial instrument în mâna Germaniei pentru a împiedica războiul pe două fronturi principale”, opinie dominantă în mediile fasciste românești. Bogat
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Regele Mihai, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Peleș, duminică. Lucia Hossu Longin a declarat pentru că a fost extrem de emoționată. ”Fac parte dintr-o generație pentru care Regele a fost simbol și speranță. Simbol, ca opozant anticomunist și antisovietic, speranță pentru revenirea noastră în Europa. Familia mea avea pe perete portretul lui Maniu și al Regelui Mihai. Am înțeles că am primit acest semn de recunoaștere pentru Memorialul Durerii”. Întrebată dacă nu a fost mirată că și Sandra Pralong
Hossu Longin, mirată că Pralong, fan Băsescu, a primit o medalie de la Regele Mihai by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/37745_a_39070]
-
autentică poezie patriotică, îndemnând la unitatea românilor: „Feciori semeți cad iarăși din belșug,/ Scriind, hrisov, cu sângele lor clisa,/ Toți laolaltă să-mplinească scrisa / Cei de la Olt cu cei născuți la Tisa / Uniți mor azi cu frunțile pe Bug”. Transparent antisovietică este, într-adevăr, poezia cealaltă, publicată în „Revista Fundațiilor Regale” din 1944, concepută după formula colindului de Crăciun, în memoria eroilor dintre Vânătorii de munte: „Dar nu știți c-aici / Nu mai e Iisus? / Negrii bolșevici / Iarăși l-au răpus
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
motivul real al arestării (cum observă și Roxana Sorescu în Notă aspra ediției): „a fost trimis în judecata Tribunalului Militar de regiune militară București pentru faptul că, în perioada celui de-al doilea război mondial, a elogiat prin scrieri războiul antisovietic, iar după 23 august 1944 a scris poezii cu caracter mistic-dușmănos”. În Tabelul lacunar întocmit de Securitate, care datează din martie 1975, V. Voiculescu este consemnat penultimul într-un fel de retrospectivă sinistră a scriitorilor condamnați, precum Nicolae Balotă, I.
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
ziaristului începând cu implicarea pe frontul primului război mondial, cu aceea de editorialist la Cuvântul lui Encovici între 1923-1927 și apoi de conducător și editorialist dintre 1927 și anul plecării la Madrid. Fiind autorul unor sute de articole antistaliniste și antisovietice, al unor alte, cam tot atea, împotriva unor politicieni imorali, veroși ori incapabili, este clar că numărul dușmanilor săi era imens și că autoritățile pro-sovietice, nemaiputându-l lichida, făceau tot posibilul să-l izoleze în emigrație și să-l compromită
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
36 de ani și să participe la Revoluție. E de neimaginat astăzi cum tinerii de odinioară înțelegeau să urmeze o interogație etică. Octav Bjoza, nepot de-al lui Al. Piru, de pildă, organizează în 1957 Garda Tineretului Român, o mișcare antisovietică, cu alți adolescenți. Victor Roșca, la fel, povestește, în completarea volumului de memorii Experimentul Târgușor - Începutul represiunii comuniste, despre rezistența a 800 de tineri la tortura și intimidările Gherlei, ale Canalului, ajungând apoi, iarăși spectaculos, în Canada. De cele mai multe ori
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
curios al Securității. Căci, fără să conțină aluzii sau critici la adresa regimului, textul se referă la Bucovina și Basarabia, provincii cedate Uniunii Sovietice. Or, după cum știm, un asemenea subiect era tabu chiar și în anii în care Ceaușescu poza în antisovietic. Spuneam că Amintiri din Țara Fagilor este o operă importantă în contextul literaturii confesive românești. Și aceasta, deoarece mult timp a funcționat prejudecata conform căreia literatura noastră este una pudibondă, care ocolește confesiunea. Explozia jurnalelor intime și a memoriilor de după
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
umilit. Îl bătuse gândul să renunțe. Ei, mai reziști, mai reziști?... îl lua în derâdere tatăl. Sigur, lui îi dădea mâna s-o facă, el știa cum stătea treaba cu caii, făcuse armata la vânătorii de munte, luptase pe frontul antisovietic până în Caucaz. Iar mama, când venea acasă, își ducea mâna la nas și-l îndemna să-și lase hainele în șopron, afară. Rândaș i-a trebuit să fie?... își privea uimită bărbatul pe deasupra ochelarilor, apoi dădea cu resemnare din umeri
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
Hunedoara, de dr. Alexandru Gruian (pp. 68 - 84); Un caz de manipulare prin presă: „maseurul regal“ Constantin Cotolan, de dr. Radu Petrescu (pp. 85 - 103), Căminul refugiaților ardeleni din București (1941 - 1944), de drd. Angela Precup (pp. 111 - 119); Articolele antisovietice ale lui Zaharia Stancu, din seria a II-a a săptămânalului „Azi“ (19 februarie 1930 - 8 septembrie 1940), de prof. univ. dr. Ilie Râd (pp. 120 - 133); etc. / s. a. (IV) Se evidențiază - la rubrică de Amintiri și evocări - si acribios-documentatele
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
prea multe teme voalat anti-comuniste. La data de 03 noiembrie 1956, ni se spune, la o nuntă la care au participat aproximativ o duzină de oameni, el a cântat imnul Regatului din România, Trăiască Regele. La Capșa, în timpul unei discuții antisovietice privind revoluția maghiară - recentă atunci -, s-a ridicat și a recitat cu voce tare Doina lui Eminescu, poem patriotic interzis. De asemenea el a participat la reuniuni în cursul mișcării studențești în București, din 1956, care au fost urmate de
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
au risipit. Asta până când aflase, mult mai târziu, desigur, de la un prieten cu nevăzute stele pe umeri, că avea un dosar foarte prost, cu un tată ofițer de carieră în trecutul regim, distins și avansat rapid pentru bravură pe frontul antisovietic, cu un văr care la nici 18 ani se înrolase în rezistența anticomunistă, cu tanti Augusta însăși, soție de fost primar și înfocat susținător al lui Maniu... Eh, toate au trecut însă. Știuse el cum s-o învârtă ca să cadă
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
la întrunirile Rugului Aprins , din câte rețin, din anul 1946, la mănăstirea Antim din București. Ideea acestei forme de activitate religioasă Rugul Aprins a fost adusă de preotul Ioan Culâghin, care a venit de la Rostov - URSS, fiind adus în timpul războiului antisovietic de către trupele fasciste și stabilit la Mănăstirea Cernica. Întrucât preotul Teodorescu Alexandru-Daniel, care pe atunci era frate în cadrul Mănăstirii Antim, fusese la muntele Athos - Grecia și făcuse studii în privința acestei activități, a devenit conducătorul asociației Rugul Aprins . Inițial, din această
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
meticulos elaborat la Kremlin. Paul POLIDOR: În cartea lui Larry L.Watts (amintită mai sus, la pag.543 ) se precizează că „Brejnev era preocupat de politica subversivă a României din Balcani. Kádár atribuia Bucureștiului rolul principal în formarea unei axe antisovietice și anti-Pact, Beijing-Balcani./.../ Todor Jivkov, al cărui serviciu de informații avea responsabilitatea primară în contracararea mișcărilor României din Balcani, a spus că și China preluase ideea Pactului Balcanic”. Considerați apropierea de „ieri” (prin fostul prim-ministru Victor Ponta) a României
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
Considerați apropierea de „ieri” (prin fostul prim-ministru Victor Ponta) a României de China o nouă formă, însă voalată, a atitudinii de frondă românească față de fostul bloc sovietic? Ioan SCURTU: Nu cred că Ceaușescu a urmărit să realizeze o „axă” antisovietică în Balcani. Este greu de presupus că el credea că l-ar fi putut convinge pe obiedientul Jivkov să se angajeze într-o acțiune antisovietică. Se mai poate vorbi astăzi de „fostul bloc sovietic”? Personal, nu cred. Apropierea de „ieri
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
fostul bloc sovietic? Ioan SCURTU: Nu cred că Ceaușescu a urmărit să realizeze o „axă” antisovietică în Balcani. Este greu de presupus că el credea că l-ar fi putut convinge pe obiedientul Jivkov să se angajeze într-o acțiune antisovietică. Se mai poate vorbi astăzi de „fostul bloc sovietic”? Personal, nu cred. Apropierea de „ieri” a României, prin Victor Ponta, de China este falsă. Din contra, din exces de zel, oficialii români au evitat dezvoltarea relațiilor cu China, pentru a
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
și Ana Dabija - unde am văzut lumina zilei. Ce se întâmplase? Unchiul meu, arhimandritul Serafim Dabija, stareț al mănăstirii Zloți, înainte de a fi arestat în 1947 și condamnat la ani grei de Siberie „pentru că a construit o mănăstire în scopuri antisovietice” (așa scrie în sentință), a reușit să salveze uriașa bibliotecă mănăstirească. Când am venit la universitatea din Chișinău, am adus cu mine niște volume din acea bibliotecă: Iorga, Eminescu, Stere, Russo. În ele scria altceva decât ne spuneau profesorii la
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
aceleia, cu fațada spre strada principală. Casă bună, sănătoasă... Comuniștii o demolaseră. De ce, nu se știa. Primiseră doar hârtie să se mute la bloc. Undeva la periferie. Tatăl său se întorsese fără picioare din Rusia și, fiindcă participanții la războiul antisovietic nu primeau pensie, își deschisese în casa proprie un debit de tutun. Mai vindea pe lângă țigări și alte mărunțișuri, săpun, pastă de dinți, ba chiar și bilete de loto. Nu mult după ce a fost silit să se mute la bloc
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
în viața, până acum, destul de zbuciumată a lui Panait Istrati o constituie campania de denigrare și de condamnare a personalității și operei istratiene prin articolul Un haiduc al Siguranței al lui Henri Barbusse. A fost acuzat foarte aspru pentru declarațiile antisovietice care au urmat vizitei lui Istrati în Uniunea Sovietică. Deoarece „aceste calomnii erau atât de extravagante”¹² se pare că ele nici nu au fost preluate de presa română. Panait Istrati - scriitor român Deși au existat colegi din breasla scriitorimii române
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
blazonul Regelui Mihai (stema României Regale) a fost amplasat alături de blazonul Reginei Marii Britanii. Suprem gest de recunoaștere și prețuire!”. Regele, ultimul bastion în calea sovietizării României Adevărul despre evenimentele de la 23 august 1944 începe cu alăturarea României Germaniei în războiul antisovietic, urmare a pierderilor teritoriale de către români ale Basarabiei, Bucovinei de Nord, ținutului Herței, Cadrilaterului și Ardealului de Nord, la 30 august 1940. ,,Războiul sfânt” împotriva ,,Satanei bolșevice” a început cu îndemnul mareșalului Ion Antonescu, ,,Ostași, vă ordon treceți Prutul”, la
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
a comuniștilor, după abdicarea forțată a Regelui, la 30 decembrie 1947, tributar unei înnădușitoare ideologii ,,frățești”, bolșevice, noul regim a făurit Suveranului României, întregii dinastii monarhice, o biografie denigratoare. Având de plătit o poliță României pentru participarea ei în războiul antisovietic, sovieticii au ocupat-o, după terminarea războiului, au dezarmat unități militare române, au deportat în lagărele din Siberia 130 000 de soldați și ofițeri români. Aceasta, deși trupele românești au plătit un mare preț de sânge pentru eliberarea Ardealului, Ungariei
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
și membru de partid, firește. Să fie primit în partid i se propusese lui Valentin încă student fiind, dar, când să-i alcătuiască ăia dosarul, au descoperit că originea lui nu e tocmai sănătoasă. Că tatăl său luptase pe frontul antisovietic, fusese cea mai importantă obiecție. Așa că preconizata primire de atunci n-a mai avut loc. În schimb Medrea, când el îi povestise despre cele pățite ca student, îl liniștise cu un aer bonom: „Toarșu Valentin, altă făină se macină acum
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
-i română (poezia „Limba noastră cea română” de Gr. Vieru) etc. La plenara comitetului central al partidului comunist al RSSM din 5 august 1987 sunt luat în furci de către nomenclatura de partid: A. Jucenko, președintele Academiei, afirmă că săptămânalul este „antisovietic”, S: Lozan, președintele Radioteleviziunii, cere ca redactorul-șef să fie dat afară, F. Angheli, directorul ATEM, afirmă și el că LA face propagandă „antisovietică și naționalistă” (despre astea relatează ziarul Pravda, organ al Partidului Comunist al URSS, care apărea la
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
sunt luat în furci de către nomenclatura de partid: A. Jucenko, președintele Academiei, afirmă că săptămânalul este „antisovietic”, S: Lozan, președintele Radioteleviziunii, cere ca redactorul-șef să fie dat afară, F. Angheli, directorul ATEM, afirmă și el că LA face propagandă „antisovietică și naționalistă” (despre astea relatează ziarul Pravda, organ al Partidului Comunist al URSS, care apărea la Moscova, a se vedea articolul lui V. Evladov din numărul de la 6 august 1987). La 22 septembrie 1987, Biroul Comitetului Central al Partidului Comunist
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]